ÎNŢELEPCIUNEA CABALA ŞI FILOSOFIA

(înapoi la pagina SCRIERI BAAL HASULAM Vol.1 / ESEURI – click)

Ce este spiritualitatea?

Filosofia a trecut printr-o mare problemă pentru a demonstra că ceea ce numim corporalitate este urmașul spiritualității și că sufletul naște trupul. Cu toate acestea, cuvintele lor sunt inacceptabile inimii în orice mod. Greșeala lor principală constă în percepția lor eronată privind spiritualitatea: ei au stabilit că spiritualitatea a îngrădit corporalitatea, care este cu siguranță o minciună.

Orice părinte trebuie să semene cumva cu descendența sa. Această relație este calea și traseul prin care se extinde continuarea ei. În plus, fiecare operator trebuie să țină cont de funcționarea sa prin care să o poată contacta. De vreme ce spui că spiritualităţii îi este refuzată de orice incidenţă corporală, atunci o astfel de cale nu există sau o relație prin care spiritualul o poate contacta și pune în orice fel de mișcare.

Totuși, înțelegerea sensului cuvântului „spiritualitate” nu are nicio legătură cu filozofia. Asta întrucât cum oare se poate discuta despre ceva ce nu a fost văzut sau simțitit vreodată? Pec e se bazează elementele lor fundamentale?

Dacă există vreo definiție care poate spune spiritual din corporeal, ea aparține numai celor care au atins un lucru spiritual și au simțit-o. Aceştia sunt Cabaliștii autentici; aşadar, înțelepciunea Cabala este cea de care avem nevoie.

Filosofia cu privire la Esenţa sa

Filosofiei îi place să se preocupe de esența Lui și să demonstreze regulile de negație care I se aplică. Cu toate acestea, Cabala nu are nicio legătură cu aceasta, căci cum poate fi definit ceva prin ceea ce este de neatins și imperceptibil? Într-adevăr, o definire prin negație este la fel de validă ca şi o definire prin confirmare. Dacă vezi un obiect de departe și îi recunoști aspectele ce nu-i sunt proprii, adică tot ceea ce acesta nu este, chiar şi asta este considerat a observa și într-o oarecare măsură a recunoaște. Dacă un obiect se află cu adevărat în afara vederii, nici măcar caracteristicile sale negative nu sunt evidente.

Dacă, de pildă, vedem o imagine neagră de la distanță, dar putem determina că aceasta nu este o persoană, sau o pasăre, se consider totuşi că am văzut-o. Dacă ar fi fost și mai departe, nu am fi putut determina că nu este o persoană sau o pasăre.

Aceasta este originea confuziei și invalidității lor. Filosofiei îi place să se mândrească cu înțelegerea întregii negații despre esența Lui. În schimb, înțelepții Cabalei își duc mâna la gură în acest loc și nu-I dau nici măcar un nume simplu, căci orice nu dobândim, nu putem defini prin nume sau cuvânt, căci un cuvânt desemnează un anumit grad de înţelegere. Cu toate acestea, Cabaliștii vorbesc mult despre iluminarea Sa în realitate, adică despre toate acele iluminări pe care le-au dobândit efectiv, la fel de valid ca o înţelegere tangibilă.

Spiritualul este o Forţă fără un corp

Aceasta este ceea ce definesc Cabaliștii drept „spiritualitate” și despre asta vorbesc ei. Ceva ce nu are nici imagine, nici spațiu, nici timp, nici vreo valoare corporală (în opinia mea, filozofia a purtat în general o manta care nu îi este proprie, căci a împrumutat definiții din înțelepciunea Cabala și a făcut delicatese cu înțelegerea umană. Dacă nu ar fi fost aşa, nu s-ar fi gândit niciodată la fabricarea unei asemenea înțelegeri. Cu toate acestea, este doar o forță potențială, adică nu o forță îmbrăcată într-un corp obișnuit, lumesc, ci o forță fără corp.

Un Kli (vas) spiritual este calificat drept „o Forţă”

Acesta este locul pentru a sublinia faptul că forța despre care vorbește spiritualitatea nu se referă la Lumina spirituală în sine. Acea lumină spirituală se extinde direct din esența Lui și, prin urmare, este aceeași cu Esența Lui. Asta înseamnă că nu avem nicio percepție sau dobândire în Lumina spirituală pe care să o putem defini prin nume. Chiar și numele „lumină” este împrumutat și nu este real. Astfel, trebuie să știm că numele „forță”, fără corp, se referă în mod special la „Kli-ul spiritual”.

Lumini şi Vase (Kelim)

Prin urmare, nu trebuie să ne întrebăm cum înțelepţii Cabalei, care umplu întreaga înțelepciune cu perspectivele lor, se diferențiază între diferitele Lumini. Cu toate acestea, aceste observații nu se referă la Luminile în sine, ci la impresia Kli-ului, care este forța menționată mai sus, ce este afectată de întâlnirea sa cu Lumina.

Vase (Kelim) şi Lumini (Semnificaţia cuvintelor)

Aici trebuie să fie trasă linia dintre dar și iubirea pe care o creează. Luminile, adică impresia asupra Kli-ului, care poate fi dobândită, şi Kli-ul se numesc „formă și materie împreună”. Impresia este forma și forța menţionată mai sus este materia.

Totuşi, iubirea creată este considerată o „formă fără materie”. Asta înseamnă că, dacă separăm iubirea de darul în sine, de parcă nu a îmbrăcat niciodată vreun dar, ci doar în numele abstract, „iubirea Creatorului”, atunci este considerată ca o “formă”. În acest caz, practicarea acesteia este considerate a fi „Cabala formativă”. Cu toate acestea, ea ar fi totuşi considerată reală, fără nicio asemănare cu Filosofia formativă, întrucât spiritul acestei iubiri rămâne în înţelegere, complet separat de dar, adică de Lumina însăși.

Materie şi Formă în Cabala

Motivul este acela că, deși această iubire este doar o consecință a darului, ea este încă mult mai importantă decât darul în sine. Este ca un mare rege care dă un obiect neimportant unei persoane. Deși darul în sine nu are valoare, dragostea și atenția regelui îl fac neprețuit și prețios. Astfel, este complet separată de materie, fiind Lumina și darul, într-un mod în care lucrarea și distincția rămân sculptate în înţelegere doar cu iubirea însăși, în timp ce darul este aparent uitat din inimă. Prin urmare, acest aspect al înțelepciunii este numit „Înțelepciunea formativă a Cabalei”, care este cea mai importantă parte a înțelepciunii.

ABYA

Această iubire constă din patru părți care sunt foarte asemănătoare cu iubirea omenească: când primim pentru prima dată cadoul, nu ne referim încă la cel care dăruiește darul ca la cineva care ne iubește, cu atât mai mult dacă dăruitorul cadoului este important și primitorul nu este egal cu el.

Cu toate acestea, dăruirea repetată și perseverența vor face chiar și cea mai importantă persoană să pară un iubitor adevărat, egal. Acest lucru se datorează faptului că legea iubirii nu se aplică între mari și mici, întrucât doi iubiți adevărați trebuie să se simtă egali.

Astfel, putem măsura patru grade de iubire aici. Incidentul se numește Asiya, repetarea dăruirii darurilor se numește Yeţira, iar apariția iubirii în sine se numește Briya.

Aici începe studiul Înțelepciunii Formative a Cabalei, căci în acest grad dragostea este separată de daruri. Acesta este sensul expresiei „și creează întuneric”, adică Lumina este îndepărtată din Yeţira și iubirea rămâne fără Lumină, fără darurile sale.

Apoi vine Aţilut. După ce a gustat și a separat complet forma de materie, ca în expresia „şi creează întuneric”, a devenit demn să urce la gradul de Aţilut, unde forma îmbracă din nou substanța, însemnând Lumină și iubire împreună.

Originea Sufletului

Tot ceea ce este spiritual este perceput ca o forță separată de trup, deoarece nu are o imagine corporală. Cu toate acestea, din această cauză, rămâne izolat și separat complet de corporal. Într-o astfel de stare, cum poate să pună în mișcare ceva corporal, cu atât mai puțin să fie ceva fizic, când nu are nicio relație prin care să vină în contact cu fizicul?

Elementul acid

Totuși, adevărul este că forța însăși este considerate, de asemenea, o materie autentică, la fel ca orice materie corporală din lumea concretă, iar faptul că nu are nicio imagine pe care simțurile umane o pot percepe nu reduce valoarea substanței, care este „forța”.

Luăm ca exemplu o moleculă de oxigen: Este un constituent al majorității materialelor din lume. Cu toate acestea, dacă luați o sticlă cu oxigen pur atunci când nu este amestecat cu nicio altă substanță, veți constata că parcă sticla este complet goală. Nu veți putea observa nimic referitor la acesta; va fi întru totul ca aerul, intangibil și invizibil ochilor.

Dacă scoatem capacul și îl mirosim, nu vom găsi nici un miros; dacă îl gustăm, nu vom găsi nicio aromă și, dacă îl punem pe cântar, nu va cântări mai mult decât sticla goală. Același lucru este valabil și pentru hidrogen, care este, de asemenea, fără gust, fără aromă și fără greutate.

Cu toate acestea, atunci când vor combina aceste două elemente, ele vor deveni imediat un lichid – apă potabilă care are atât gust, cât și greutate. Dacă introducem apa în var activ, aceasta se va amesteca imediat cu ea și va deveni la fel de solidă precum varul în sine.

Astfel, elementele oxigen și hidrogen, în care nu există nicio percepție tangibilă, devin un corp solid. Prin urmare, cum putem determina despre forțele naturale că nu sunt o substanță corporală doar pentru că nu sunt aranjate astfel încât simțurile noastre să le poată percepe? Mai mult decât atât, putem vedea în mod evident că majoritatea materialelor tangibile din lumea noastră constau în mod preliminar din elementul oxigen, pe care simțurile umane nu îl pot percepe sau simți!

Mai mult, chiar și în realitatea tangibilă, solidul și lichidul pe care le putem percepe în mod viu în lumea noastră tangibilă s-ar putea transforma în aer și vapori la o anumită temperatură. De asemenea, vaporii se pot solidifica atunci când temperatura scade.

În acest caz, ar trebui să ne întrebăm, cum se poate oferI ceva ce nu posezi? Vedem clar că toate imaginile tangibile provin din elemente care sunt în sine intangibile și nu există ca materiale în sine. De asemenea, toate imaginile fixe pe care le cunoaștem și le folosim pentru a defini materialele sunt inconsistente și nu există în sine. Mai degrabă, nu îmbrăcă și dezbrăcă formele sub influența unor condiții precum căldura sau frigul.

Partea principală a substanței corporale este „forța” din ea, deși încă nu suntem capabili să distingem aceste forțe, ca în cazul elementelor chimice. Poate că în viitor vor fi descoperite în forma lor pură, aşa cum am descoperit abia recent elementele chimice.

Forţă Egală în Spiritual şi Fizic

Într-un cuvânt: toate denumirile pe care le atribuim materialelor sunt complet fabricate, ceea ce înseamnă că provin din percepția noastră concretă în cele cinci simțuri ale noastre. Ele nu există în ele însele. Pe de altă parte, orice definiție pe care o atribuim forței, care o separă de material, este de asemenea fabricată. Chiar și atunci când știința va atinge dezvoltarea ei finală, va trebui să luăm în considerare doar realitatea tangibilă. Aceasta înseamnă că în cadrul oricărei operaţiuni materiale pe care o vedem și o simțim, trebuie să percepem operatorul acesteia, care este, de asemenea, o substanță, la fel ca operațiunea în sine. Există o corelație între ele, altfel nu ar fi ajuns la ea.

Trebuie să știm că această eroare a separării forţei operatoare de operaţiune provine din Filozofia formativă, care a insistat să demonstreze că actul spiritual influențează operaţiunea corporală. Aceasta a dus la presupuneri eronate precum cele de mai sus, de care Cabala nu are nevoie.

Trup şi Suflet în cele mai multe

Opinia Cabalei în această chestiune este clară precum cristalul, excluzând orice amestec de filozofie. Acest lucru se datorează faptului că în mințile Cabaliștilor, chiar și entitățile spirituale, separate, conceptuale, pe care filozofia le neagă să aibă corporealitate și le afișează ca substanță pur conceptuală, poartă substanţă. În viziunea cabaliştilot, desi au atins spiritualitatea, mai sublimă și abstractă, ele constau totuși dintr-un trup și un suflet, la fel ca omul fizic.

Prin urmare, nu trebuie să vă întrebați cum pot doi câștiga premiul, spunând că sunt complexe. Mai mult, filozofia consideră că orice lucru complex se va dezintegra și se va descompune, adică va muri. Prin urmare, cum se poate declara că sunt atât complexe cât și eterne?

Lumini şi Vase (Kelim)

Într-adevăr, gândurile lor nu sunt gândurile noastre, căci calea înțelepților Cabalei este aceea de a găsi dovezi reale ale realizării, ceea ce face ca revocarea acesteia prin reflecţie intelectuală să fie imposibilă. Dar permiteți-mi să clarific aceste aspecte, astfel încât toată lumea să le poată înţelege.

În primul rând, trebuie să știm că diferența dintre Lumini și vase (Kelim) este creată imediat în prima ființă emanată de la Ein Sof (Infinit/fără sfârşit). Desigur, prima emanație este și cea mai completă și mai pură decât tot ceea ce îi urmează. Este sigur că primește această plăcere și plenitudine din Esența Sa, care dorește să-i acorde orice plăcere și bunăstare.

Se știe că măsurarea plăcerii o constituie, în esență, voința de a o primi. Asta pentru că ceea ce vrem să primim cel mai mult se simte ca fiind cel mai plăcut. Din această cauză, ar trebui să vedem două observații în această primă emanație: „voința de a primi” care a primit Esența și Esența primită în sine.

De asemenea, ar trebui să știm că voința de a primi este ceea ce percepem drept „corpul” emanat, adică esența sa primară, fiind vasul care primește bunătatea Lui. A doua este Esența binelui care este primit, care este Lumina Lui, care este veșnic extinsă la emanație.

Rezultă că distingem în mod necesar două discernăminte care se îmbrăcă unul pe celălalt chiar și în cel mai sublim spiritual pe care inima îl poate concepe. Este opusul opiniei filozofiei, care a făcut ca entitățile separate să nu fie materiale complexe. Este necesar ca acea „voință de a primi”, care există neapărat în cel emanat (căci fără ea nu ar exista plăcere, ci coerciție și nici un sentiment de plăcere) să lipsească în Esența Sa. Acesta este motivul numelui „emanat”, deoarece nu mai este Esența Lui, căci de la cine ar primi El?

Totuși, abundenţa pe care o primește este în mod necear o parte a Esenței Sale, căci aici nu trebuie să existe nicio inovație. Astfel, vedem marea diferență între corpul generat și abundența primită, care este considerată esența Lui.

Cum poate o Fiinţă Spirituală să genereze una Corporală?

Aparent este dificil să înțelegem cum poate spiritualul să înțeleagă și să extindă orice corporal. Această întrebare este o interogare filosofică antică, pentru care s-a vărsat multă cerneală în încercările de a o rezolva.

Adevărul este că această întrebare este una dificilă doar dacă se urmează doctrina lor, întrucât că au determinat forma spiritualității fără nicio legătură cu ceva corporal. Asta dă naştere unei întrebări  dificile: cum poate conduce spiritualul sau să genereze ceva corporal?

Înțelepților Cabalei, însă, consideră că acest lucru nu este deloc dificil, întrucât termenii lor sunt complet opuşi celor ai filozofilor. Ei susțin că orice calitate spirituală egalează cu calitatea corporală ca două picături într-un iaz. Astfel, relațiile sunt de o afinitate maximă și nu există nicio separare între ele, decât în ​​substanță: spiritualul constă dintr-o substanță spirituală iar corporalul constă dintr-o substanță corporală.

Totuși, toate calitățile materialelor spirituale se aplică și materialelor corporale, așa cum este explicat în articolul „Esența înțelepciunii Cabala”.

Vechea filozofie prezintă trei opinii ca obstacole în calea explicației mele: prima este decizia lor că puterea intelectului uman este sufletul etern, esența omului. A doua este supoziţia lor că trupul este o provocare a sufletului. A treia este afirmaţia lor că entitățile spirituale sunt obiecte simple și nu complexe.

Psihologie Materialistă

Nu numai că este locul nepotrivit pentru a argumenta cu ei despre supoziţiile lor fabricate, dar și timpul susținătorilor unor astfel de opinii a trecut deja și autoritatea lor a fost revocată. De asemenea, ar trebui să mulțumim experților în psihologia materialistă pentru faptul că și-a construit soclul pe ruina celei anterioare, câștigând favoarea publicului. Acum toată lumea admite nulitatea filozofiei, întrucât nu este construită pe temelii concrete.

Această doctrină veche a devenit o piatră de poticnire și un spin mortal pentru înțelepții Cabalei, deoarece acolo unde ar fi trebuit să se supună în fața înțelepților Cabalei și să presupună abstinența și prudența, sfințenia și puritatea înainte ca înțelepţii să le dezvăluite înaintea lor chiar și cel mai mic lucru din spiritualitate, au primit cu ușurință ceea ce își doreau din filozofia formativă. Fără plată sau preț, ei s-au adăpat de la fântâna lor de înțelepciune până la sațietate și s-au abținut de la a lucra în înțelepciunea Cabala până când înțelepciunea a fost aproape uitată din Israel. Prin urmare, suntem recunoscători psihologiei materialiste pentru că i-a dat o lovitură mortală.

Sunt Solomon

Cele de mai sus sunt foarte asemănătoare cu o fabulă pe care o spun înțelepții noștri: Asmodeu (diavolul) l-a alungat regele Solomon la patru sute de parsas (o unitate de măsură a distanţelor) de Ierusalim și l-a lăsat fără bani și mijloace de trai. Apoi s-a așezat pe tronul regelui Solomon, în timp ce regele cerșea pe la uși. În fiecare loc în care se ducea, el spunea: „Eu sunt Eclesiastul!” dar nimeni nu l-a crezut. Și așa a mers din oraș în oraș declarând: „Eu sunt Solomon!” Dar când a venit la Sanhedrin (înțelepții Talmudului), ei au spus: „Un prost nu rostește aceeași nebunie tot timpul, spunând:„ Am fost odată rege”.

Se pare că numele nu este esența unei persoane, ci mai degrabă aceasta o constituie proprietarul numelui. Prin urmare, cum poate un om înțelept precum Solomon să nu fie recunoscut dacă este într-adevăr proprietarul numelui? Mai mult decât atât, persoana este care îşi onorează numele și ar trebui să-și afișeze înțelepciunea!

Trei prevenţii

Există trei motive care ne împiedică să cunoaștem proprietarul unui nume:

  1. Datorită veridicității sale, înțelepciunea devine clară numai atunci când toate detaliile sale apar împreună. Prin urmare, înainte ca cineva să cunoască întreaga înțelepciune, este imposibil să vedem măcar şi o fraciune din ea. Astfel, publicitatea veridicității sale este cea de care avem nevoie, pentru a avea suficientă credință prealabilă în ea pentru a depune un efort mare.
  2. La fel cum Asmodeu, demonul, a purtat hainele regelui Solomon și a moștenit tronul său, filozofia s-a așezat pe tronul Cabalei cu concepte mai ușor de înțeles, căci minciuna este repede acceptată. Prin urmare, există o problemă dublă aici: în primul rând, înțelepciunea adevărului este profundă și laborioasă, în timp ce filozofia este falsă și ușor de înțeles; și în al doilea rând, este de prisos, deoarece filozofia este destul de satisfăcătoare.
  3. Întrucât demonul susține că regele Solomon a înnebunit, filozofia batjocorește și respinge Cabala.

Cu toate acestea, atâta timp cât înțelepciunea este sublimă, ea este ridicată deasupra oamenilor și separată de aceştia. Întrucât era cel mai înțelept om, el era și mai presus de oricare om. Astfel, cei mai buni savanți nu l-au putut înțelege, cu excepția acelor prieteni, adică Sanhedrinul, pe care îi învățase înțelepciunea lui în fiecare zi, timp de zile și ani. Ei sunt cei care l-au înțeles și i-au făcut cunoscut numele în întreaga lume.

Motivul este acela că înțelepciunea măruntă este percepută în cinci minute și este astfel realizată de oricine și poate fi ușor promovată. Cu toate acestea, un concept important nu va fi înțeles în mai puțin de câteva ore. Poate dura chiar și zile sau ani, în funcție de informații. În consecință, cei mai mari savanți vor fi înțeleși doar de câțiva aleşi din generație, deoarece conceptele profunde se bazează pe multă cunoaștere anterioară.

Prin urmare, nu este surprinzător faptul că cel mai înțelept dintre toți oamenii, care a fost exilat într-un loc unde nu era cunoscut, nu și-a putut demonstra înțelepciunea sau chiar să arate o urmă de înțelepciune înainte de fi crezut că el este proprietarul numelui.

Este la fel cu înțelepciunea Cabalei din vremea noastră: necazurile și exilul care au venit asupra noastră ne-au făcut să o uităm (și dacă există oameni care o practică, nu este în favoarea ei, ci mai degrabă îi dăunează, pentru că nu au primit-o de la un înțelept cabalist). Prin urmare, în această generație, este precum regele Solomon în exil, declarând: „Eu sunt înțelepciunea și toate aromele religiei și ale Torei sunt în mine”, dar nimeni nu o crede.

Acest lucru este, însă, derutant căci dacă este o înțelepciune autentică, nu se poate manifesta ca toate celelalte înțelepciuni? Nu se poate. Întrucât aşa cum regele Solomon nu și-a putut arăta înțelepciunea învăţătorilor din locul exilului său și a trebuit să vină la Ierusalim, locul Sanhedrinului, care l-a studiat și cunoscut pe regele Solomon, și a mărturisit despre profunzimea înțelepciunii sale, tot așa este şi cu înțelepciunea Cabala: este nevoie de mari înțelepți care să examinează inimile şi să o studieze timp de douăzeci sau treizeci de ani. Numai atunci vor putea mărturisi despre ea.

Și cum regele Solomon nu a putut împiedica Asmodeu să stea pe tronul său, prefăcându-se a fi el până când a ajuns la Ierusalim, înțelepții Cabalei observă teologia filozofică și se plâng că au furat învelișul superior al înțelepciunii lor, pe care Platon și predecesorii săi greci o dobândiseră în timp ce studiau cu discipolii profeților din Israel. Au împrumutat elemente de bază din înțelepciunea lui Israel și au purtat o mantie care nu le este proprie. Până în zilele noastre, teologia filosofică stă pe tronul Cabalei, fiind moștenitoare sub stăpâna ei.

Și cine i-ar crede pe înțelepții Cabalei în timp ce alții stau pe tronul lor? Este ca atunci când nu l-au crezut pe regele Solomon în exil, întrucât îl știau că stă pe tronul său, adică demonul, Asmodeu. Regele Solomon nu avea nicio speranţă să dezvăluie adevărul, căci înțelepciunea este profundă și nu poate fi dezvăluită prin mărturie sau prin experimentare decât pentru acei credincioși care se dedică ei cu toată inima și sufletul.

Așa cum Sanhedrinul nu l-a recunoscut pe regele Solomon atâta timp cât falsitatea lui Asmodeu nu a apărut, Cabala nu-și poate dovedi natura și veridicitatea și nici o revelație nu va fi suficientă pentru ca lumea să o cunoască înainte ca inutilitatea și falsitatea filozofiei teologice care i-a ocupat tronul să devină evidente.

Prin urmare, nu a existat o astfel de mântuire pentru Israel ca atunci când a apărut psihologia materialistă și a lovit filozofia teologică cu o lovitură letală. Acum, orice persoană care îl caută pe Creator trebuie să readucă Înţelepciunea Cabala pe tronul ei și să-i restabilească gloria trecută.

(înapoi la pagina SCRIERI BAAL HASULAM Vol.1 / ESEURI – click)

error: Content is protected !!