Înapoi la pagina IGROT-SCRISORI – (link)
24 august 1955
Prietenilor, viață lungă,
Sunt foarte surprins că nu am primit niciun cuvânt de la nimeni. Am crezut că voi primi munca fiecăruia dintre voi, adică, fiecare dintre voi își va analiza faptele ca în „Fiindcă voi vedea cerurile Tale, muncile mâinilor Tale”. „Cerurile Tale” înseamnă muncile pentru Creator. Ele sunt recunoscute de „munca mâinilor Tale”, adică de către fiecare care încearcă să muncească să ridice Șchina (Divinitatea) din țărână, să țină (să respecte) „Fiecare a arătat cu degetul și a zis: ‘Acesta este Dumnezeul nostru’”.etc.
Va trebui să știm că munca este pe partea din dreapta, după cum a fost scris „Fii totuna cu Domnul Dumnezeul tău”. Deci, omul trebuie să meargă în întregime, adică să creadă că Creatorul este totul și îi lipsește. Acest lucru poate fi simțit numai din „Partea din dreapta a Domnului este înălțătoare” adică, în măreția Creatorului – însemnând că noi trebuie să vizualizăm permanent măreția Creatorului.
În ceea ce privește omul, în tot ceea ce face, el servește Regele. Și fiecare poruncă (Mițva) pe care o face omul, îi dă satisfacție Creatorului. Când el se roagă, Creatorul aude rugăciunile și îl laudă pe acel om care cântă și slăvește Creatorul.
Ar trebui, de asemenea, să ne imaginăm faptul că sunt mulți oameni cărora Creatorul nu le-a dat ocazia să-L servească și să-L bucure, ci i-a împins departe. Și chiar când ei îndeplinesc vreo poruncă (Mițva), ei nu își amintesc și nu cred că Creatorul vede și aude, primește și acceptă muncile celor de jos. Creatorul îi dă deoparte prin faptul că nu le dă ocazia să gândească, să facă sau să creadă.
Pe aceia pe care Creatorul dorește să-i aducă aproape, El le dă gânduri bune, adică să-și amintească în timp ce îndeplinesc o poruncă, că o fac pentru Creator sau, pur și simplu, când binecuvântează, să își amintească „Că totul a fost făcut prin cuvântul Lui”, fiindcă el vorbește din obișnuință și, în timpul acțiunii, el nu dă atenție faptului că vorbește cu Creatorul. Sau, și mai mult, nu-și dă posibilitatea să binecuvânteze nici măcar din obișnuință.
Iar dacă cineva își imaginează, măcar o dată pe lună, că Creatorul i-a dat ocazia să îndeplinească o poruncă (Mițva) cu scopul de a aduce Făcătorului său mulțumire și, să-L servească pe Rege măcar o dată pe lună, ar trebui să fie mulțumit. Tatăl meu (אביי) a spus: „de aceea trebuie spus în timp ce stai în picioare”. „În picioare” înseamnă nivel complet. Deci, omul trebuie să vorbească în poziție verticală și să fie fericit că i-a fost dată ocazia să servească Regele, în timp ce altora, nu. În acel moment Creatorul este complet, însemnând că trebuie să spunem că Numele Creatorului, prin Nume înțelegem „Bun și care Face Bine”, apare și îi strălucește omului în totalitate completă, așa cum și omul este întreg, adică are încă un merit în Tora, porunci (Mițvot) și fapte bune.
Este așa, deoarece oricât face omul pentru a-L servi pe Rege, el încă nu merită asta. Omul ar trebui (să știe) că sunt mulți oameni în lume cărora Creatorul nu le permite să facă nimic pentru Numele Lui.
Va trebui însă să mergem și pe linia din stânga, însemnând critică, dacă este adevărat, dacă credința cuiva este întreagă, dacă lucrurile pe care le face sunt în puritate totală și în sfințenie, fără motive ascunse, dacă numele „Binele care Face Bine” este înghițit în organe, etc.
În acel moment, linia din stânga este contestată de linia din dreapta pentru că el vede că, dacă face calculele sincer, totul este către împotrivire. Atunci este disputa dintre linii – între cea din dreapta și cea din stânga. Și dacă omul nu lucrează în linia din mijloc, stânga anulează dreapta și el devine acela la care „cunoașterea este mai presus decât faptele”, adică, el critică mai mult decât faptele bune pe care le face.
Rezultă că el cade în Iad, care este o prelungire din linia stângă. Și acolo este Iadul focului poftelor corpului sau, zăpada răcită de muncă și, el vrea să fie doar în starea de odihnă, în lene și în somn, etc. Acest lucru cere depășirea lui și cere rugăciune Sus pentru mila Creatorului, astfel încât, el să poată prelungi linia din mijloc, adică să supună linia din stânga liniei din dreapta. Deci, deși în alte privințe el mandatează (împuternicește) critica, el merge deasupra rațiunii.
Prin faptul că linia din stânga îmbunătățește linia din dreapta, fiindcă înainte a prelungit linia din stânga și a mers pe dreapta, el a crezut că și rațiunea împuternicește lucrul în munca pentru Creator. Dar acum, fiindcă el a prelungit linia din stânga când a stăpânit peste dreapta, este evident că el a ales dreapta chiar dacă are o altă viziune, dinspre stânga.
De aceea ar trebui să ne amintim cum am mers în extinderea muncii spre stânga, adică să ținem intenția numai pentru a arăta că, chiar dacă este stânga, omul alege totuși dreapta. De aceea el trebuie să împartă timpii de lucru și să nu-i amestece unul cu celălalt.
Am scris Ahoraim (partea din spate) a celor trei linii și, când suntem răsplătiți, prelungim cele trei linii în Panim (partea din față).
Să vă fie dată o înscriere și o semnătură bună,
de la mine, prietenul vostru, Baruh Șalom
Fiul tatălui meu, Yehuda HaLevi Așlag
Înapoi la pagina IGROT-SCRISORI – (link)