ASCUNDEREA ŞI REVELAREA FEŢEI CREATORULUI

(înapoi la pagina SCRIERI BAAL HASULAM Vol.1 / ESEURI – click)

ASCUNDEREA ŞI REVELAREA FEŢEI CREATORULUI – 1

Prima ascundere

Fața Lui nu este revelată; adică, Creatorul nu se comportă față de un individ conform Numelui Său – Binele Care Făce Bine. Mai curând, dimpotrivă – cineva este afectat de El sau suferă din cauza unui venit mic și mulți oameni doresc să-și recupereze datoriile de la El și să-i facă viața amară. Întreaga sa zi este plină de necazuri și griji. Sau, cineva suferă având o sănătate precară și lipsă de respect din partea oamenilor. Fiecare plan pe care îl începe, nu reușește să-l ducă la bun sfârșit și este permanent nemulțumit.

În acest fel, desigur, acel individ nu vede Fața Bună a Creatorului, cee ace înseamnă că nu crede că este Creatorul cel care îi face aceste lucruri, fie ca pedeapsă pentru fărădelegile pe care le-a comis, fie pentru ca, în cele din urmă, să-l răsplătească. Aceasta urmează versetului: „Căci Domnul mustră pe cine iubeşte” (Proverbe, 3:12) și, de asemenea, „Cei drepți încep cu suferința, întrucât Creatorul dorește să le ofere în cele din urmă o mare liniște”.

Totuși, nu greșim în a spune că toate acestea i-au venit prin soartă oarbă și prin natură, fără niciun motiv sau considerație. Mai degrabă, cineva se întărește în credința sa conform căreia Creatorul, cu îndrumarea Sa, i-a cauzat toate acestea. Totuși, asta este considerat a vedea spatele Creatorului.

Dubla ascundere

Ceea ce cărțile numesc „ascundere în ascundere” înseamnă că nu se poate vedea nici măcar spatele Creatorului. În schimb, se spune că El, Creatorul, l-a părăsit și nu veghează asupra lui. Individul atribuie toate suferințele pe care le simte destinului orb și naturii, întrucât căile Providenței devin atât de complicate în ochii săi încât îl conduc către negare.

Asta înseamnă (de exemplu) că cineva se roagă și dăruiește milostenie pentru propriile necazuri, dar nu primește niciun răspuns. Și tocmai atunci când încetează să se mai roage pentru necazurile sale, primește răspuns. Ori de câte ori își întărește credința în Providență și își face faptele bune, norocul îi întoarce spatele și el se prăbuşeşte fără milă. Iar atuncii când neagă și începe să-și înrăutățească căile, devine foarte de succes și este foarte ușurat.

Nu își găsește hrana în manierele corecte, ci prin înşelarea oamenilor sau prin profanarea Șabat-ului. Sau, toți cunoscuții săi care respectă Tora și Mițvot (poruncile) suferă de sărăcie, boli și sunt de dispreț în ochii oamenilor. Aceștia, care respectă Miţvot i se par nepoliticoși, născuți fără creier și atât de ipocriți încât nu suportă să fie printre ei nici măcar un minut.

În schimb, toți cunoștințele sale rele, care îşi bat joc de credință, sunt foarte de succes, înstărite și sănătoase. Nu cunosc nicio boală; sunt inteligenți, virtuoși și buni la suflet. Sunt lipsiți de griji, încrezători și liniștiți toată ziua, în fiecare zi.

Când Providența aranjează lucrurile în acest fel pentru un individ, asta se numește „ascundere în ascundere”. Acest lucru se datorează faptului că în acel moment individul se prăbușește sub propria greutate și nu poate continua să-și întărească credința că durerile sale vin de la Creator dintr-un motiv ascuns. În cele din urmă, el eșuează, devine eretic și spune că Creatorul nu veghează deloc asupra creațiilor Sale și că tot ce se întâmplă se întâmplă datorită sorţii și naturii oarbe. Asta înseamnă să nu vezi nici măcar spatele Creatorului.

Descrierea Revelării Feţei

Cererea individului de a deveni mai puternic în credința în Providenţa Lui asupra lumii în timpul ascunderii îl va duce către studierea cărților, a Torei, și să extragă de acolo Lumina și înțelegerea modului de a-și întări credința în Providenţa Lui. Aceste iluminări și observații pe care el le primește prin Tora sunt numite „Tora ca o mirodenie”. Când se acumulează într-o anumită măsură, Creatorul se îndură de el și pogoară asupra lui spiritul de sus, adică abundența superioară.

De îndată, însă, ce a descoperit complet mirodenia – lumina Torei pe care o absoarbe în propriul corp – prin întărirea credinței în Creator, omul devine vrednic de călăuzire cu fața Lui dezvăluită. Asta înseamnă că Creatorul se comportă cu el așa cum se cuvine numelui Său, „Cel Bun care face bine”.

Numele Său ne arată că El este bun și face bine tuturor creațiilor Sale în toate formele pe care le poate lua binele, suficiente pentru fiecare tip de primitor din întregul Israel, căci, cu siguranță, încântarea și plăcerea unuia nu sunt ca încântarea și plăcerea altuia. De pildă, cel care se implică în înțelepciune nu se va bucura de onoare și bogăție, iar cel care nu se implică în înțelepciune nu se va bucura de mari realizări și inovații în înțelepciune. Astfel, El dăruiește unuia bogăție și onoare, iar altuia realizări minunate în înțelepciune.

Astfel (de exemplu), el primește bine din belșug și o mare liniște de la Creator și este întotdeauna mulțumit, întrucât își obține existența cu ușurință și pe deplin, nu cunoaște niciodată necazuri sau presiuni, nu cunoaște boala, este foarte respectat de oameni, duce la bun sfârșit cu ușurință orice plan care îi vine în minte și reușește oriunde se întoarce.

Și când doreşte ceva, el se roagă și este imediat ascultat, deoarece El răspunde întotdeauna la orice Îi cere el și nicio rugăciune nu este refuzată. Când individul se întărește prin fapte bune, succesul său crește substanțial, iar când este neglijent, succesul său scade proporțional.

Toți cunoscuții săi sunt cinstiți, înstăriți, sănătoși, foarte respectați în ochii oamenilor și nu au nicio grijă. Sunt în pace toată ziua și în fiecare zi. Sunt inteligenți, corecţi și atât de frumoși încât se simte binecuvântat și încântat să fie printre ei.

În schimb, toți cunoscuții săi care nu urmează calea Torei au o existență săracă, sunt afectați de datorii mari și nu au nici măcar o clipă de odihnă. Sunt bolnavi, suferă și sunt disprețuiți de oameni. I se par nechibzuiți, răutăcioși, răi și cruzi cu oamenii, înșelători și atât de lingușitori încât consideră intolerabil să se afle printre ei.

ASCUNDEREA ŞI REVELAREA FEŢEI CREATORULUI – 2

Descrierea Ascunderii Feţei

  1. Chinurile din cauza venitului insuficient, sănătăţii şubrede, degradărilor, eșecurilor în împlinirea planurilor și a insațisfacției în plan emoţional, cum ar fi neparticiparea la necazurile unui apropiat.
  2. Rugăciunea rămasă fără răspuns. Insatisfacţia resimţită când acţiunile cuiva se îmbunătăţesc şi satisfacţia când acestea se înrăutăţesc. Obţinerea susţinerii cuiva într-o manieră necinstită: înşelând, furând sau profanând Şabatul.
  3. Toţi cunoscuţii cinstiţi ai omului sunt săraci, au sănătatea șubredă și au degradări de tot felul, în timp ce cunoscuţii săi cei răi îşi bat joc de el în fiecare zi, mergându-le bine ca sănătate, bunăstare, trăind o viaţă fără griji.
  4. Toţi cunoscuţii neprihăniţi, care respectă Tora și Miţvot, i se par cruzi, egoişti, ciudaţi sau proşti din naştere și lipsiţi de politeţe şi ipocriţi. A fi cu ei este de nesuportat fie chiar şi în Grădina Edenului, şi nu poate să le suporte prezenţa nici-o secundă.

.Descrierea Revelării Feţei

  1. Primirea din abundență a binelui și a păcii și obținerea unui trai ușor și împlinit. Omul nu simte niciodată lipsurile sau boala, fiind respectat oriunde s-ar duce, împlinind cu ușurință orice plan îşi pune în minte.
  2. Atunci când se roagă, omul primeşte imediat răspuns la rugăciuni. Atunci când îşi îmbunătăţeşte calea omul devine o persoană plină de succes iar dacă își înrăutățește drumul, pierde şi succesul.
  3. Toţi cunoscuţii săi care urmează calea cea dreaptă sunt înstăriţi, sănătoşi, nu știu ce e boala, sunt foarte respectaţi de oameni și trăiesc în pace și liniște. Iar cunoscuţii care nu urmează calea cea dreaptă sunt săraci, plini de necazuri și suferinţe, bolnavi și decăzuţi în ochii oamenilor.
  4. Omul îi consideră pe toţi cunoscuţii merituoşi ca fiind inteligenţi, manieraţi, rezonabili, cinstiţi și plăcuţi, astfel încât este o delectare să se afle printre ei.

(înapoi la pagina SCRIERI BAAL HASULAM Vol.1 / ESEURI – click)

error: Content is protected !!