(înapoi la pagina SCRIERI BAAL HASULAM Vol.1 / ESEURI – click)
Se spune că există 600.000 de suflete și fiecare suflet se împarte în mai multe scântei. Trebuie să înțelegem cum de este posibil ca o entitate spirituală să fie divizată, întrucât inițial, a fost creat un singur suflet, sufletul lui Adam HaRishon.
În opinia mea, există într-adevăr un singur suflet în lume, așa cum este scris: „i-a suflat în nări suflare (suflet, suflare în ebraică) de viaţă.” (Geneza 2:7) Acest același suflet există în toți copiii lui Israel, complet în fiecare, ca şi în Adam HaRishon, întrucât o entitate spirituală este indivizibilă și nu poate fi tăiată – ceea ce este mai degrabă o trăsătură specifică lucrurilor materiale.
Într-un fel, a spune că există 600.000 de suflete și scântei ale sufletelor apare ca și cum sufletul ar fi împărțit de forța trupului fiecărei persoane. Cu alte cuvinte, mai întâi, trupul îl împarte și îşi refuză complet strălucirea sufletului, iar prin forța Torei și Miţvot (porunci), corpul este curățat și în măsura curățării sale, sufletul comun straluceşte asupra lui.
Din acest motiv, în trupul fizic au fost făcute două discernăminte: în primul discernământ, omul simte sufletul ca pe un organ unic și nu înțelege că acesta este întregul Israel. Aceasta este într-adevăr o deficienţă; prin urmare, constituie cauza alături de cele menţionate mai sus.
În cel de-al doilea discernământ, adevărata lumină a sufletului lui Israel nu strălucește asupra lui în toată puterea sa de iluminare, ci doar parțial, în măsura în care s-a purificat pe sine, revenind la colectiv.
Semnul corectării complete a trupului este atunci când omul simte că sufletul său există în întregul Israel, în fiecare dintre ei, căci cine oare nu se simte pe sine ca un individ, întrucât fiecare depinde de ceilalţi. În acel moment, el este complet, fără cusur și sufletul strălucește cu adevărat asupra lui, în puterea sa cea mai deplină, așa cum a apărut în Adam HaRishon, ca în „Cel care a suflat, a suflat din El”.
Aceasta este semnificaţia celor trei momente ale unui om:
- O scânteie a unui suflet, acțiunea prin scânteiere, ca şi în interzicere și încuviinţare.
- Un suflet anume, o parte din cele 600.000. Acesta este conturat definitiv, purtând însă deficienţa cu el. Asta înseamnă că trupul său nu poate primi întreg sufletul și se simte ca fiind distinct, ceea ce îi provoacă multă suferinţă de iubire.
- Ulterior, el se apropie de integralitate, de sufletul comun, întrucât trupul a fost curățat și este dedicat în întregime Creatorului fără să interpună măsuri sau ecrane și fiind complet inclus în întregul lui Israel…
Am învăţat că „Dacă fie şi un singur om s-ar înfăţişa Stăpânului, în desăvârşită pocăință, Regele Mesia ar veni imediat”. Asta pare să însemne, după cum au spus (Cântarea cântărilor 1), că „Moise este egal cu 600.000”. Trebuie să înțelegem acest lucru, întrucât asta ar însemna că există de două ori 600.000 de suflete – sufletul lui Moise și sufletele lui Israel.
Adevărul este, însă, că nu există mai mult decât un suflet, așa cum se ştie prin măsura fiecărui suflet care se purifică și se curăță de necurătenia sa. Prin urmare, atunci când toate sufletele sunt corectate, vor atrage asupra lor întregul suflet superior din Aţilut către fiecare suflet în parte, întrucât o entitate spirituală este indivizibilă. În acel moment, „Și Domnul va fi împărat peste tot pământul” (Zaharia, 14:9). Aşadar, dacă fie şi unui singur suflet i se refuză puritatea desăvârşită, extinderea acestei Kduşa (Sfințenie) va fi incompletă în fiecare suflet din Israel.
Iar atunci când un singur suflet al lui Israel se purifică de toată necurătenia sa, el va atrage asupra sa întregul suflet din Aţilut şi, prin el, toate sufletele generației sale vor fi corectate. Acesta este semnificația faptului că o fiinţă este dependentă de celelalte, așa cum este scris (Sanhedrin 11), „Ar fi fost bine ca Şhina (Divinitatea) să fie asupra lui, dar generația sa era nevrednică de aşa ceva.”
Conținutul cuvintelor este întru totul năucitor, prin faptul că același suflet care a fost răsplătit cu purificarea se străduieşte imediat să sporească harul generației și le cere până când ridică întreaga generație la nivelul propriului său merit.
Acesta este semnificaţîa cuvintelor „Moise este egal cu 600.000”. Pentru că era păstorul lor credincios, el a avut aceeași Kduşa pe care a meritat-o întreaga generație.
Într-adevăr, întregul se regăsește în fiecare element, întrucât în cele din urmă, toate sufletele se vor uni într-un singur discernământ, revenind la rădăcina lor spirituală. Prin urmare, toate miracolele și minunile și toate peregrinările pe care întreaga lume le-a trăit în cei 6.000 de ani ar trebui să fi fost trăite de fiecare suflet în parte. Un suflet bun îşi atrage către sine din toate discernămintele lui Kduşa de dinainte de el și după el, iar sufletul rău face contrariul.
Iar epocile care se schimbă sunt considerate a fi generații. Fiecare generație se comportă, însă, în funcție de judecătorul său, de mintea care o judecă, întrucât primește de la Kduşa din acea epocă.
De aceea, fiecare suflet îşi doreşte să atragă în el sufletele lui Moise, Aaron, Samuel, David și Solomon, în perioada a cărei experienţă o trăiește. În perioada exodului din Egipt și a primirii Torei, apare în el sufletul lui Moise; în cele șapte pe care le-au cucerit, sufletul lui Ioşua; iar în zidirea Templului, sufletul regelui Solomon etc.
Toate acestea nu se referă la sufletele menționate mai sus, în particular, ci conform regulii după care, aşa cum am spus, o entitate spirituală este indivizibilă, de îndată ce omul este răsplătit cu un suflet, el este răsplătit cu sufletul întregului Israel, dar în funcție de meritul și locul lui. Aşadar, într-un moment în care este răsplătit cu aceste minuni, el primește în sine abundența sufletului în acea revelaţie. De aceea, numele proprietarului acestei revelaţii este cu adevărat deasupra lui.
Ei au spus (Șabat 67; Baba Meţia 113): „Toți ai lui Israel sunt fii de rege.” De asemenea, „Un rege care moare, toţi ai lui Israel sunt demni de a fi rege” (Talmudul Ierusalmitean, Masechet Horaiot 3, 5). Acesta este un mare secret, întrucât în toate generațiile anterioare, care nu au fost decât o pregătire pentru Malhut, au fost necesare Kelim (vase) speciale pentru ungerea judecătorilor lor, cum ar fi sufletele lui Moise și Samuel. Dar scopul final depinde de întregul Israel, căci atunci când lipsește o parte minusculă dintr-o scânteie minusculă, finalul nu va putea să apară. Aşadar, toți ai lui Israel sunt demni de a fi regi, întrucât toţi sunt egali în acest adevărat discernământ.
De aceea, nu există un Kli (vas) special pentru a atrage acea integralitate, ci oricine îşi curăță și își purifică sufletul pentru a fi demn de a extinde revelarea lui Malhut în lume va fi cu adevărat numit regele David. Acesta este sensul cuvintelor „David, regele lui Israel, este cu adevărat viu” (Roş Haşanah 25), pentru că nu a murit deloc. Kli-ul său se află în fiecare suflet al lui Israel. Nu este tot așa cu sufletul lui Moise, care se găsește doar în ucenicii înțelepți din generație, precum și în profeți și preoți.
Aceasta este semnificaţia cuvintelor „ Un rege care moare, toţi ai lui Israel sunt demni de a fi rege” (Talmudul Ierusalmitean; Masechet Horaiot 3, 5). Acesta este, de asemenea, sensul excluderii mulţimii.
Aceasta este semnificația cuvintelor „Când se va apropia Mesia, insolența va crește” (Suta 49) și „Se vor asupri unii pe alţii, unul va apăsa pe celălalt, fiecare pe aproapele lui, tânărul va lovi pe cel bătrân şi omul de nimic pe cel pus în cinste” (Isaia 3: 5) ). Asta înseamnă că chiar și un copil provenit de jos va îndrăzni să extindă împărăţia Lui asupra lumii ca şi când ar fi unul dintre cei bătrâni şi demni de cinste ai generaţiei.
Este aşa întrucât, dacă cel de condiţie modestă, care are la rădăcina sa un suflet slab și josnic, își urmează inima și își purifică faptele pentru a fi demn, el va fi răsplătit cu extinderea întregului suflet al unei națiuni sfinte în sufletul său, cu toate minunile pe care națiunea sfântă le-a gustat până acum. Asta întrucât nu au fost decât pregătiri pentru această integralitate.
Aşadar, până şi acel suflet aparte trebuie să guste din toate, și el își va cumpăra lumea într-o oră datorită capacității acelei generații de a extinde coroana împărăţiei Lui, care conține totul: „Și toți au nevoie de deţinătorul vârfurilor și fiecare element al lui este necesar” (Berachot 64; Baba Batra 145).
Acesta este sensul cuvintelor lor: „ Dacă fie şi un singur om s-ar înfăţişa Stăpânului, în desăvârşită pocăință, Regele Mesia ar veni imediat”. Asta înseamnă că, dacă fie şi un singur om din generație, oricine ar fi fost acela, a fost răsplătit cu extinderea acestui suflet prin el însuşi, el va fi capabil să răsplătească întreaga sa generaţie, dat fiind că toți sunt implicaţi cu excepţia mulţimii, şi va putea să se roage mult şi să continue până când va fi răsplătit de dragul întregii sale generaţii.
Nu este la fel în cazul altor genuri de izbăvire, care nu au fost decât pregătiri și nu au aparţinut tuturor. De pildă, dăruirea Torei a aparținut mai ales generației deșertului și lui Moise. Orice altă generație, chiar dacă au fost mai merituoşi, nu vor extinde acel discernământ și nici o altă persoană în afară de Moise, întrucât între ele există o relaţie de interdependenţă.
Totuși, Mesia este pregătit pentru fiecare generație în parte. Din această cauză, El este pregătit ca fiecare persoană în parte să extindă discernământul lui Mesia, ca şi în „Toți cei care sunt implicaţi”, după cum am menționat mai sus.
Motivul este că ungerile se referă la corectarea vaselor (Kelim) și descrierea tuturor Kelim ca fiind egale, întrucât orice distincţie între ele se găseşte în ale lor HBD, în conformitate cu măsurile lor. Prin urmare, de la ministrul care vede fața regelui până la cel care stă în spatele pietrei de moară, toți sunt slujitori egali întru refacerea străvechii glorii, iar în asta nu există grade care să-i diferenţieze.
(înapoi la pagina SCRIERI BAAL HASULAM Vol.1 / ESEURI – click)