(Înapoi la pagina PRELEGERI: ORDINEA CREAŢIEI – click)
PRELEGEREA 1
După cum știți, cartea principală a Cabalei este Cartea Zohar. Nu a existat niciodată o carte ca aceasta și nu va exista niciodată. Este cu adevărat o carte unică în profunzimea ei și în modul în care include întreaga creație și o explică. Nu există altă carte ca aceasta.
Dar problema este, după cum știm, că umanitatea se dezvoltă în dorința sa de a primi, de la o dorință mică de a primi, care a existat în generațiile anterioare, la dorințe de a primi din ce în ce mai mari. Prin urmare, în fiecare perioadă există cabaliști care ne aduc Înțelepciunea Cabala într-un mod diferit, prin interpretări diferite.
Primul om (Adam) a scris cartea Raziel haMalah (Îngerul secret). Strămoșul nostru Avraam a scris Cartea creației (Sefer haYeţira). Aceste cărți sunt scrise într-un mod care nu este complet pe înţelesul nostru.
Cartea Zohar este puțin mai ușor de înțeles, întrucât este, la urma urmei, scrisă în secolul al II-lea și este mai aproape de noi. Totuși, în timpul nostru, este imposibil să învățăm o carte care este în întregime Midraş (povești), cu excepția câtorva părți din el, care sunt „Idra” (înţelegând că este posibil să se studieze), „Raba”, „Idra Zuta” și „Safra de Ţniuta” – toate celelalte părți – sunt povești de tip Midraş.
O persoană care deschide cartea nu poate înțelege ce se întâmplă dincolo de nivelul poveștilor. Și într-adevăr, Cartea Zohar explică întreaga structură a creației, întregul sistem, precum și Providența Superioară și modul în care funcționează asupra noastră, cum putem afecta cu ea Providența Superioară, astfel încât să primim un răspuns pozitiv. Când deschidem cartea, însă, nu vedem acest lucru și de aceea Baal HaSulam a muncit atât de mult pentru a scrie Sulam (Scara), comentariul său la Cartea Zohar (Zohar înseamnă „Strălucire”).
În acest comentariu, el explică despre ce vorbește Cartea Zohar, într-un mod care este mai aproape de modul nostru de a înțelege. Pentru a înțelege comentariul său Sulam, el a scris și câteva introduceri. Acestea sunt “Introducerea la Cartea Zohar” și mai târziu “Prefață la Înțelepciunea Cabala”, “Prefață la Cartea Zohar” și “Prefață la Comentariul Sulam”. Fără aceste patru introduceri este imposibil să înțelegem comentariiul său Sulam la cartea Zohar.
Asta întrucât chiar și această interpretare este încă foarte specială și, deși este scrisă într-un manieră modernă (Lumini, vase, ecrane, numere și forțe), această metodă științifică încă nu ne poate deschide profunzimea înțelepciunii. Asta întrucât, chiar și după citirea și studierea formulelor din carte, avem încă dificultăți în a simți, a înţelege lumea spirituală. Prin urmare, pentru a ne oferi perspectiva corectă, unghiul corect de vizualizare al comentariului Sulam, Baal HaSulam a scris introducerile la comentariul său.
Dintre toate introducerile, cea mai importantă este “Prefață la Înțelepciunea Cabala”, sau „Pticha”, cum se mai numește. “Prefață la Înțelepciunea Cabala are, de asemenea, o scurtă introducere, pe care o vom studia astăzi.
De fapt, fiecare introducere este o structură independentă în sine, aparent fără legătură cu nimic altceva. Totuşi, toate aceste introduceri împreună oferă o imagine de ansamblu și o relație cu comentariul la Cartea Zohar, pe care o persoană o poate pătrunde prin intermediul comentariului, în carte și începe să vadă ce se întâmplă acolo. Este un gen de tablou – arată ca un tapet, ca un psatern, dar odată ce te apropii, vezi brusc că există o adâncime, ca un fel de o a treia dimensiune.
Să spunem că este tridimensională, dar cu unica condiție să o privim într-o manieră aparte. Folosind focalizarea și viziunea noastră într-un mod aparte, asupra unui singur punct, imaginea se deschide și vedem ce se întâmplă în interiorul ei. La fel se petrec lucrurile şi cu introducerile. Trebuie să dobândim unghiul corect de vizualizare. Și prin intermediul acestor introduceri, asta câștigăm. Numai după ce avem posibilitatea de a deschide Zohar-ul în modul corect, acesta ni se va deschide cu adevărat.
Așadar, să începem de la “Introducere la Prefață la Înțelepciunea Cabala”.
Este scris în mod anume faptul că toate lumile superioare și inferioare sunt toate incluse în om.
Este foarte important. Este de fapt principalul lucru pe care încearcă să-l spună în această introducere și cu siguranță ar trebui să ne menținem acest punct de vedere și să nu-l lăsăm de-o parte.
Adică, toate lumile, cea Superioară și cea inferioară, inclusiv lumea noastră, sunt în interiorul nostru. Asta întrucât, în general, noi percepem totul, toate părțile realității, în funcție de proprietățile noastre. Lumina Superioară este în jurul nostru. Nu există modificări în aceasta, nu există nuanțe dar, în funcție de modul în care ne schimbăm proprietățile, ea este ceea ce determină modul în care simțim schimbările. Ni se pare că lumea este plină de oameni, obiecte, forțe și că totul se întâmplă, se comportă, evoluează, se schimbă, dar în realitate acest lucru nu este adevărat.
De fapt, dacă ne-am putea vedea pe noi înșine ca și cum privim din afară, înţelegând că avem proprietăți diferite, am vedea că nu există cu adevărat nimic acolo. Am vedea că fiecare dintre noi este o cutie neagră, un sistem închis care poate simți doar ceea ce se întâmplă în interiorul ei, nu şi în exterior.
Suntem amprentaţi de proprietățile noastre interioare, care se împart în lumea superioară și lumea inferioară. Lumea Superioară este numită „proprietățile noastre altruiste”, adică dacă putem dobândi și simți în interiorul nostru aceste proprietăţi. Lumea inferioară, lumea noastră, este dacă ne simțim pe noi înșine așa cum simțim acum, şi putem numi asta „proprietățile noastre egoiste”, în dorința noastră de a ne bucura, de a primi.
Prin urmare, nu este nimic în afara noastră, așa cum ne imaginăm. Ni se pare că există lumi, lumea noastră în afara noastră. Nu este adevarat. Este o iluzie. Și așa este cu toate celelalte lucruri pe care ni le imaginăm. Totul este de fapt un produs al imaginației noastre. Noi, așa cum au demonstrat oamenii de știință, vedem o imagine inversată, care este apoi reinterpretată de creierul nostru. Același lucru este cu viziunea noastră inversată care ne determină să vedem totul în afara noastră, în timp ce de fapt totul este în interiorul nostru. Doar impresia mea mă face să cred că lumea este în afara mea.
Asta este ceea ce subliniază și explică Baal HaSulam în mai multe locuri. El accentuează acest lucru în mod special și îl detaliază în mai multe locuri. În ciuda acestui fapt, trebuie să facem eforturi pentru înțelege și a ne gândi la acest aspect. Există doar un singur rezultat: toate lumile (în esterior, în interior, indiferent unde și cum ne imaginăm lucrurile) totul se schimbă numai în funcție de proprietățile noastre. Asta este. Este ceea ce trebuie să știm, sau cel puțin, asta trebuie să avem în minte.
Este scris în mod anume că toate lumile, superioare și inferioare, sunt incluse în om, precum și că întreaga realitate a acelor lumi există doar pentru om. (Adică, este de fapt parte a structurii noastre). Nu este suficient ca omul să aibă această lume și tot ce este în ea, prmyti s le folosi în beneficiul său, căci ar avea nevoie și de toate lumile superioare, cu tot ce este în ele, întrucât acestea au fost create doar pentru nevoile sale.
Adică, pentru ce avem nevoie de toate aceste lucruri? Înțeleg că există un „eu”. Ei spun, totodată, că există o Forţă Superioară, Creatorul. Astfel, trebuie să mă ocup cumva de El. Aceasta este viața mea, această realitate. Dar pentru ce am nevoie de toate lumile? Sunty în ele atât de multe lucruri, bune şi rele; tot felul de forțe bune, forțe rele, îngeri, ş.a.m.d. Poate că există multe lucruri din nivelurile mineral, vegetal, animal și vorbitor.
Orice este în lumea noastră există și în oricare altă lume, numai sub alte forme, alte dimensiuni. La ce am nevoie de ele?
Cu greu am nevoie de tot ce există pe pământ. Cum pot include toate acestea, sistemul solar, galaxiile, distanțele infinite și o cantitate infinită de roci; cine are nevoie de toate astea? Pentru ce au fost create toate acestea? Iar ei spun că au fost create doar pentru noi. Ei spun că totul este creat pentru noi și că avem nevoie de fiecare gram din tot ce se află în substanța realității. Cum pot fi toate acestea legate de noi? Cum se poate înțelege că toate aceste lucruri sunt legate în sufletul nostru?
Este un tablou complet de neînţeles. Şi totuşi este scris că este așa. Și într-adevăr, acela care începe să-și deschidă sufletul și să vadă ce trebuie să dobândească, înţelege că aceste lumi trebuie să intre cu adevărat în suflet. Ceea ce poate simți el în cele din urmă este că întreaga realitate, toate lumile sunt într-adevăr înăuntrul său, și el este cel care le controlează, le stăpânește, le absoarbe și le dirijează.
Întrebare: Lumile au fost create în afara omului ? și, dacă da, de ce se spune că sunt incluse în interiorul omului?
Există un ceva și opusul său, o contradicție interioară. O vom studia în Prefață la Înțelepciunea Cabala.
Întreaga realitate este numită „dorința de a primi”, iar această dorință de a primi are două părți, o parte interioară și o parte exterioară din care au fost create lumile. Din partea interioară, au fost create sufletele. În general, cele două părţi acționează împreună în realitate în așa fel încât sufletele să conducă de fapt lumile. De aceea este scris, „lumile sunt incluse în suflete”. Asta este. Nu cred că pot explica mai mult decât atât acum, dar vom vorbi despre asta mai târziu.
Înțeleg această contradicție, anume că, pe de o parte, lumile sunt incluse în suflet și, pe de altă parte, parcă ar fi fost create de „sinele” meu. Vom învăța acest lucru. Sunt de acord că deocamdată este o contradicție.
Întrebare: Dacă totul este inclus în mine, atunci cine sunt toți oamenii din jurul meu?
Când vorbesc despre Om și o Forță Superioară, atunci Omul înseamnă o colecție a tuturor sufletelor, care este de fapt Primul Om, Adam ha Rişon. În rădăcina noastră există un singur suflet care a fost creat de o Putere Superioară și a fost creat ca fiind opus Creatorului. Mai târziu, după cum probabil ați auzit, a fost împărțit în multe fragmente individuale și fiecare fragment individual trebuie să efectueze propria sa rectificare, astfel încât să fie inclus înapoi cu toate celelalte fragmente în sufletul global. Astfel, va începe din nou să existe un singur suflet opus unui singur Creator.
Când toate sufletele se adună împreună, în măsura în care se conectează între ele, lumile dispar, întrucât Olam (lume) este derivat din He’elem și Ester (ascundere). Adică există între Creator și mine, un fel de filtre care sunt „Lumile”. În măsura în care mă conectez cu alte suflete, mă ridic deasupra lumilor și dobândesc o stare în care sunt deasupra lor, ceea ce înseamnă că ele intră cu adevărat în mine.
Aceste lucruri nu sunt ușor de înţeles, dar treptat ne obișnuim cu ele. Și mai târziu vedem că din această perspectivă suntem capabili să rezolvăm multe probleme, evenimente ciudate, întâmplări, relații și conexiuni ale lucrurilor care se contrazic reciproc în lumea noastră. Este de mirare cum această filozofie care pare atât de îndepărtată de realitatea noastră ne ajută să înțelegem ce se întâmplă în această lume, întrucât nici noi nu înțelegem această lume. Și faptul că de-a lungul a mii de ani oamenii de știință și filozofii nu au înțeles lumea noastră se datorează faptului că ei nu se raportează corect la această lume, adică nu prin Înțelepciunea Cabala.
Întrebare: Cine sunt ceilalți oameni? Sunt alte suflete?
În prezent mă simt pe mine și lumea din jurul meu, care este plină de oameni. Va veni un moment în care, pe lângă această lume, voi simți și voi vedea și alte lumi.
Să spunem că mi se va deschide un simţ suplimentar. Mai târziu voi începe să-mi îmbunătățesc percepția și, dacă o voi îmbunătăți, voi începe să văd toate sufletele individuale, toți oamenii care par să existe în jurul meu. Le simt ca existente în interiorul meu, ca fiind parte din mine, parte din dorința mea. Și acele lumi pe care le văd exterioare mie, acționând în afara mea, încep să le văd ca parte a structurii mele și le controlez de fapt. Așa se deschide totul într-o lume a viziunii spirituale.
Este dificil pentru noi să ne explicăm acum aceste lucruri; într-o manieră graduală putem dezvolta în noi un simţ suplimentar de a vedea. Putem căpăta acest simţ suplimentar, pentru a extinde gama viziunii noastre și putem vedea aceste lucruri. Atunci nu ni se mai părea chiar o minune. Dar acum, când încă nu avem nicio senzație sau percepție, este foarte greu de imaginat.
Și într-adevăr, pentru a explica pe de-a-ntregul această problemă, aș fi trebuit să aduc aici în fața noastră întreaga Înțelepciune Cabala, dar de obicei numai în măsura necesară pentru a înțelege prefațarea acestor chestiuni cuprinse în carte. (Adică nu intenționează să absoarbă totul imediat, ci numai porțiuni mici prescurtate). Iar esența este aceea că intenția lui D-zeu, Binecuvântat să fie El, în creație a fost de a face bine creaturilor Lui, după cum știm.
Ceea ce înseamnă că există în El dorința de a dărui și din dorința de a dărui, El are nevoie de cineva care să primească dăruirea. La noi se exprimă în sens opus. Așa cum vreau să mă bucur, să primesc, să fiu împlinit, să mă umplu, Forța Superioară are exact dorința opusă, de a da, de a dărui, de a umple și de a mă umple.
Cu siguranţă, atunci când gândul s-a trezit pentru a crea sufletele și a le dărui toată benevolenţa, imediat au fost atrase și au apărut și au stat înaintea Lui în toată plinătatea și statura lor, în deplinătatea plăcerilor cu care El a avut intenţia să le încânte.
De vreme ce în El, Binecuvântat fie El, gândul în sine împlineşte acțiunea și El nu are nevoie de un instrument pentru a acțiuna precum noi.
Adică, pe moment trebuie să acceptăm supoziţia că Forţa Superioară, numită Creatorul, cel care dăruiește, creează ceva numit „dorința de a se încânta”. Este dorința de a primi plăcerea în cantitatea și calitatea pe care El dorește să le dea. Numiți-l suflet, Malhut, vas, nu contează cum sau ce cuvinte folosim, dar trebuie să înțelegem că este o potrivire perfectă cu dorința Creatorului atât în calitate, cât și în cantitate.
Aflăm că de la Creator emană Ohr (Lumina). Din nou, Creatorul se numește Bhina Șoreș, iar apoi El creează un vas care se numește Bhina Alef.
Când Lumina umple acest vas, acesta (vasul) descoperă acum o calitate a rădăcinii (Șoreș) și vrea să devină similar cu Bhina Șoreș. Această fază este considerate a fi Bhina Bet. Bhina Șoreș este dorința de a primi, iar apoi iată dorința de a dărui, în Bhina Bet. Ieșind din Bhina Bet este Bhina Gimel.
Ce înseamnă asta? Întrucât Bhina Bet vrea să fie asemănătoare cu Bhina Șoreș, să fie egal aceasta, cum poate fi ea egală? Pur și simplu primește pentru a da, nu-i aşa?
Aceasta este Bhina Gimel. Este o dorință de a primi pentru a dărui. Și de aici, acționând exact în acest fel, rezultă de fapt în a fi ca Bhina Șoreș.
Dar când simte cât de bine este să fii în Bhinat Șoreș, se dezvoltă în ea o nouă dorință, o dorință de a se bucura de starea lui Bhina Șoreș, care se numește Bhina Dalet – o dorință de primire care vine nu de la Creator, ci de la ființa creată. Ființa creată descoperă cât de bine este să fii în gradul Creatorului și își dorește această stare pentru sine. De aceea Bhina Dalet este numită vas.
De fapt, acest vas dezvăluie faptul că dorința sa de a primi nu vine de Sus. De sus, dorința de a primi ajunge doar în Bhina Alef. Bhina Bet este dorința de a dărui, Bhina Gimel este actul de dăruire, iar Bhina Dalet este dorința de a fi la înălțimea Creatorului. De aceea această dorință nu vine de Sus și de aceea se numește ființa create, creatura. Această ființă creată, de îndată ce atinge această dorință, este plină de plăcere pe deplin și această stare se numește Lumea Infinitului, Ein Sof.
Asta este ceea ce spune el. De îndată ce Creatorul a gândit, a simțit ceea ce dorea, (pentru a da încântare ființelor create), El a creat imediat o creatură într-o stare plină de toate plăcerile, umplută în întregime.
(Înapoi la pagina PRELEGERI: ORDINEA CREAŢIEI – click)