(Levitic, 21:1 – 24:23)
(inapoi la pagina „Dezvăluind Secretele Bibliei” – LINK)
Rezumatul Pericopei
Porțiunea Emor (Spune-le), începe cu reguli referitoare la preoți, prin care li se interzice să se căsătorească cu o femeie divorțată, cu o văduvă sau cu o femeie stricată, permițându-li-se să se căsătorească doar cu o fecioară. De asemenea, li se interzice să se apropie de morți. Numai rudelor li se permite să se spurce şi să se apropie de cei morți. Marelui preot îi este interzis să fie pângărit, chiar dacă mortul este propria lui rudă. Preoţii n-au voie să-și radă capul și barba și le este interzis să-şi îndepărteze orice defect al corpului. Un Cohen (preot) având un cusur pe corpul său nu va fi considerat preot și nu va putea servi în Templu.
Porțiunea prezintă, de asemenea, legile privind puritatea și impuritatea pentru preoți, cum ar fi interzicerea de a mânca din ofrande și legile referitoare la fiica stearpă sau divorţată a unui preot.
Porțiunea mai menționează şi multe alte reguli referitoare la Şabat, Pesah (Paşte) al șaptelea Pesah, la Șavuot, numărătoarea de Omer și la Yom Kipur (Ziua Ispășirii). Sfârșitul porțiunii vorbește despre o ceartă între doi bărbaţi, dintre care unul a blestemat numele Creatorului. El a fost pedepsit prin aruncarea în afara taberei și executat prin lapidare (cu pietre).
Întrebări şi Răspunsuri
Ce este atât de special în această porțiune care insistă atât de mult asupra preoților și sărbătorilor?
Corectarea este doar o corectare a inimii, care conține toate cele 613 dorințe pe care trebuie să le corectăm, din a ne folosi egoismul pentru a primi, în a ni-l folosi pentru a dărui altora şi a-i iubi pe ceilalţi. Întreaga Tora se referă la corectarea inimii. Prima etapă a corectării inimii este atunci când scăpăm de egoism. A doua etapă este când ne folosim toată inima în favoarea altora.
Porțiunea descrie toate nivelurile de corectare. Este scris: „Îmi veţi fi o împărăţie de preoţi şi un neam sfânt” (Exodul 19:6). Aceasta înseamnă că toată lumea trebuie să atingă cel mai înalt grad, de Cohen (preot), urmând pregătirea descrisă în porțiunile Aharei Mot (După moarte) și Kdușim (Sfinţi). Tora ne conduce încontinuu până când intrăm în țara lui Israel și dobândim starea de Dvekut (contopire) cu Creatorul.
Porțiunea începe detaliind condiţiile referitoare la gradul de preoți. Trebuie să-ți corectezi dorințele, așa cum se precizează – există o interdicție împotriva căsătoriei cu o femeie divorțată, o văduvă sau o femeie stricată. Un preot trebuie să evite să-și radă fața și capul. El trebuie, de asemenea, să respecte aceste interdicții până când este corectat și își vede dorințele în imaginea Omului. Anume ceea ce învățăm despre percepția realității: întreaga lume este o reflectare a dorințelor noastre, o proiecție exterioară a internalității noastre.
Un preot trebuie să aibă dorințe naturale care au fost corectate în scopul de a dărui. El nu trebuie să-şi deterioreze trupul, să-şi facă pe el desene sau să se atingă de păr. Părul este o corectare specială. Cuvântul, Se’arot (păr), vine din cuvântul „Se’ara” (furtună). Părul trebuie corectat și, prin urmare, nu trebuie îndepărtat.
Un „preot” este o stare în care cineva poate lucra într-adevăr cu toate dorințele pentru a dărui, cu toate defectele, cu „părul vâlvoi”. Femeile sale, și anume dorințele sale de primire, au fost corectate și nu mai sunt la nivelurile de femeie stricată, divorțată sau văduvă. Dimpotrivă, ele sunt la gradul de virgină. Acel cineva ajunge la gradul în care își corectează dorințele înapoi la starea lor naturală.
Preotul trebuie să se apropie de munca lui Dumnezeu prin sacrificiu. El trebuie să-și aducă dorințele tot mai aproape de scopul de a dărui, de a iubi. Toată lumea trebuie să ajungă la acest grad. Cei care au ajuns la acest grad sunt considerați „slujitori în Templu”. La gradul de preoți, plasăm toate cele 613 dorințe, numite „inima noastră”, în casa Kdușa (sfințenie) ca un Kli (vas) sfânt, ce este în întregime în dăruire.
În timpul sărbătorilor, ne corectăm în etape ce sunt aparent etape exterioare. Sistemul se schimbă și ne oferă șansa de a ne corecta în continuare dorințele, în condiții externe, la sărbătorile menționate în Tora: Pesah (Paștele), Șavuot (Sărbătoarea celor şapte săptămâni) și Yom Kipur (Ziua ispășirii). Tora ne spune despre toate sărbătorile, cu excepția lui Hanuka și Purim.
Hanuka înseamnă Hanu Koh (fă tabăra aici). Dobândim corectarea dăruirii de dragul de a dărui atunci când ne ridicăm deasupra egoismului și atingem gradul de Bina, al expresiei „Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face.” În felul acesta, ne detașăm de dorința egoistă de a primi și ne ridicăm deasupra ei.
Purim este atunci când o persoană atinge efectiv sfârșitul corectării. De Yom Kipur (Kipur înseamnă Ke Purim – ca de Purim),
descoperim răul în noi și regretăm. În același timp, suntem fericiți, deoarece acum știm ce să corectăm. Yom Kipur nu este doar o zi de plâns. Dimpotrivă, este o zi de mare bucurie, pentru că suntem bucuroși că ne-a deschis calea prin care să ajungem la Purim și corectăm toate dorințele în dăruire, în iubire. De Purim, îl omorâm pe Haman din noi, tot răul din noi și ajungem la sfârșitul corectării – o echivalență completă cu Creatorul.
Porțiunea, Emor, conține toate pregătirile, toate porțiunile anterioare. Ea se referă la urcuşul până la cel mai înalt grad. Porțiunea se referă, de asemenea, la Şabat, anul șabatic (al șaptelea an de odihnă), a șaptea zi a Paștelui, a șaptea zi a săptămânii și al șaptelea an. Este un grad pe care îl dobândim pe parcursul drumului, deoarece Zeir Anpin conține șase zile lucrătoare; este partea de sus a Parțuf-ului, de unde primim Lumina.
Toate Luminile, care corespund lui Hesed, Gvura, Tiferet, Nețah, Hod și Yesod, intră în inima noastră (Malhut) în timpul celor șase zile. Apoi vine a șaptea zi, când nu facem nimic. Aceste calități încheie munca, astfel încât nu ni se mai cer alte eforturi, în afară de a menține situația, astfel încât Luminile să intre și să o sfințească. Iată de ce ziua a șaptea este considerată „zi de sfințenie”, deoarece în ea ne ridicăm toate dorințele în scopul de a dărui.
După aceea, vine ziua a șaptea a Paștelui, a șaptea săptămână a lui Șavuot, după cum este scris: „să număraţi şapte săptămâni întregi” (Levitic 23:15), care înseamnă patruzeci și nouă de zile de la Pesah la Șavuot și al șaptelea an, Șmita (omisiune). Acesta este ciclul celor șapte.
Al șaptelea Pesah, numărătoarea de Omer, Șavuot – toate par să fie un proces. Ce înseamnă Pesah și care este procesul care are loc între Pesah și Șavuot?
„Pesah”(Paştele) este evadarea noastră din egoism, din Egipt. Deși începem să ne detașăm de el, continuă să ne însoțească în nivelurile viitoare sub forma unor probleme de care ne lovim, cum ar fi vițelul de aur, apa disputelor și spionii. Toate acestea îşi au originea în Egipt.
„Deşertul” este o stare în care te detașezi și te cureţi de egoism până la gradul de Bina, intrarea în țara lui Israel. Această stare este numită „patruzeci de ani în deșert”, deoarece este corectarea pe care o primim la ieșirea noastră din egoism. Nu este simplu; corectările sunt o acceptare a naturii noastre, revelarea dorințelor noastre stricate și înțelegerea modului de a le corecta.
Prima corectare este atunci când ieșim din egoism și ne ridicăm deasupra lui. Aceasta se numește „exodul din Egipt” și „despărţirea apelor Mării Roșii”. Noi trecem dintr-odată de la dorința de primire pentru a primi, și anume din Egipt, și ne ducem în deșert. De aceea, încă nu știm ce să facem sau ce se va întâmpla cu noi și cum se vor petrece lucrurile. Nu putem ști cum să lucrăm cu natura noastră atunci când nu este în propriul nostru beneficiu. De aceea, trecem printr-o perioadă de confuzie până când ajungem la despărţirea apelor Mării Roșii și, după aceea, ne găsim la poalele Muntelui Sinai.
Aici, corectarea este în aceeași dorință de a primi de care ne-am desprins și peste care ne-am ridicat. În perioada de până la Șavuot (șapte săptămâni), începem să o corectăm în a dărui, pentru a primi Tora. Șapte Șabat-uri înseamnă șapte ori șapte, ceea ce reprezintă patruzeci și nouă de zile pentru corectări. Corectarea noastră este făcută de cele șase Sfirot ale Forței Superioare, Zeir Anpin, căruia i se spune „Binecuvântat fie El”. Acesta este Sistemul Superior care ne corectează, conținând șase calități – Hesed, Gvura, Tiferet, Nețah, Hod, și Yesod – care intră în Malhut, dorința noastră de a primi și o corectează. Când aceste calități corectează dorința de a primi, ne-am corectat de fapt prin numărare. Adică, atunci când pare că numărăm banii, plătim prin efectuarea zilnică a corectărilor.
Zi și noapte, binecuvântăm Sefira (singularul pentru Sfirot), care este rezultatul zilei trecute, de la noapte la zi, după cum este scris: „a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă.” (Geneza 1:5 ) În ziua precedentă, am corectat inclusiv seara, în revelarea răului, precum și în timpul zilei, în revelarea binelui. Am atras Lumini care au corectat dorințele de a primi și astfel am încheiat ziua. De aceea mulțumim că am corectat Sefira. Numărăm toate Sfirot, de aceea se numește „Numărătoarea de Omer”. Astfel se corectează toate dorințele noastre.
După treizeci și trei de zile, există o zi specială, LAG baOmer. LAG înseamnă treizeci-și-trei în Sfirot Hesed, Gvura, Tiferet, Nețah, Hod, Yesod și Malhut. Înmulțiți șapte Sfirot cu șapte și aveți patruzeci și nouă. Începem să căutăm mijlocul. Dacă primim toate Luminile înainte de a ajunge la mijloc, atunci suntem siguri că vom termina cu succes. Este similar cu cineva care nu a primit totul. Dacă, însă, unele dintre forțe au fost date și unele au fost corectate, acel cineva poate începe să înțeleagă și să progreseze în mod independent către final – corectarea de Șavuot. Aceasta este starea unei persoane în cea de-a 33-a zi numărată.
Numărăm Hesed, Gvura, Tiferet și Nețah, care sunt Sfirot complete, Luminile care trebuie să ajungă la noi. În Sfira Hod, numărăm cinci Sfirot – Hesed, Gvura, Tiferet, Nețah și Hod. În Hod de Hod, dacă am primit Lumina de Sus până la punctul de incizie, avem garanţia că vom continua cu succes. Treizeci-și-trei simbolizează primirea tuturor Luminilor de corectare; de aceea suntem fericiți și celebrăm Sărbătoarea Luminii prin aprinderea de focuri.
Cea de-a treizeci-şi-treia Sfira, Hod de Hod, semnifică încheierea unei părți a procesului?
Da. De acum înainte, nu există nici o îndoială că persoana va realiza corectarea de Șavuot. De aceea, interzicerea căsătoriei (care începe după noaptea de Pesah) este ridicată în acea zi. Căsătoria înseamnă legătura cu Malhut. Alte interdicții sunt de asemenea ridicate în acea zi, cum ar fi interzicerea tăierii părului. Aceste corectări se manifestă și pe plan extern, dar majoritatea corectărilor sunt în interior, corectările pe care le realizăm în noi înșine prin Lumina care strălucește asupra noastră, iar printr-o astfel de dăruire dobândim iubirea pentru ceilalţi.
De ce, odată ce atingi gradul de „preot”, încă ești legat de multe legi și interdicții?
Este scris: „Fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt” (Levitic 11:44). Când suntem în Kdușa (sfințenie) ne încântă aceste acțiuni. Ele nu sunt nedorite, ci dimpotrivă, sunt de dorit. Astfel, dacă încercăm să oprim o mamă de la a-şi face jumătate din munca necesară pentru copilul ei, ea nu va fi de acord. Îi place ce face pentru copil. Copilul a devenit o sursă de plăcere pentru ea. Este ceva ce nouă s-ar putea să ni se pară greu, însă atunci când devine dăruire și, drept rezultat, primim Lumina care strălucește pentru noi și ne împlineşte, simțim eternitatea și perfecțiunea Naturii și ne ridicăm deasupra tuturor limitelor acestei lumi. Atunci, există pentru noi numai bunătate.
De ce este căsătoria atât de serioasă pentru un preot? Căsnicia constituie conexiunea?
Dorința lui de a primi (Malhut) trebuie curățată de orice pete. Înainte, putea fi „căsătorit”, de formă, cu o femeie stricată, o văduvă sau o femeie divorțată; adică, dorințele sale erau defectuoase. Acum, el este înălțat la un asemenea grad încât dorința sa de a primi este ca o „fecioară”, ca şi dorința Creatorului. Creatorul ne-a dat o dorință de a primi, dar noi o descoperim numai în stadiul final, cel de-al patrulea, Yod-Hey-Vav-Hey. Astfel trecem prin toate dorințele până când ajungem la „fecioară”, adică aşa ne-a dat-o Creatorul. În felul acesta, putem lucra cu întreaga dorință.
De ce este interzis să spui numele Creatorului?
A „spune” înseamnă a revela. Există o revelație interioară, care este dăruirea de dragul de a dărui, și există o revelație exterioară, care este primirea cu scopul de a dărui. Există restricţii în legătură cu asta, care nu se referă, însă, la pronunţarea cuvintelor ADONAI, HaVaYaH și așa mai departe. O persoană face un Zivug de Haka’a (cuplare prin lovitură) cu Lumina Superioară, care trebuie să ajungă în Kelim. Prin revelare, acea persoană prezintă asta de la buze în afară, către exteriorul lui. „Exteriorul lui” înseamnă dorințele ce nu au fost corectate. Este interzis să dezvălui numele Creatorului, al Luminii Superioare, al dorințelor externe, pentru că acestea sunt în afara Kdușa(Sfințenie) și nu au fost corectate, şi astfel s-ar „scurt-circuita” Lumina cu un Kli ce nu a fost corectat cu un Masah (ecran) și Ohr Hozer (Lumina Reflectată). De aceea se numește „revelarea răului” și nu „revelarea binelui”.
Din Zohar: Fiii lui Aaron
Aaron este începutul tuturor preoților din lume, deoarece Creatorul l-a ales dintre toţi pe Aaron pentru a face pace în lume și deoarece căile lui l-au ridicat către asta. Este aşa, fiindcă atâtea zile câte are, el va încerca să sporească pacea în lume. Și pentru că așa au fost căile lui, Creatorul l-a înălțat la preoție, așa că el va insufla pacea în casa de Sus, căci prin munca lui, el determină Zivug între Creator şi Divinitatea Lui și pacea se face în toate lumile.
Zohar-ul pentru toți, Emor (Spune-le), pct. 2
Rolul preotului este de a spori pacea în lume.
O cercetare în genetică a relevat faptul că preoția este ereditară. Cercetătorii au selectat evrei cu nume care indică relația cu preoția (Kahana, Kaț, Cohen etc.) din toate fracțiunile poporului evreu. Ei au descoperit aceeași genă în rândul lor. Cum este legat de lumea corporală faptul de a fi un Cohen, dacă va trebui să fim toți preoți?
Nu putem ști ce schimbări genetice se vor petrece când vom fi corectați. Poate că ne vom ridica cu toţii mai presus de tot ceea ce este fizic. Trebuie să înțelegem că este primul HaVaYaH din lumea Ein Sof (infinit), apoi o replicare a lui HaVaYaH în cele patru Behinot (discernăminte) de Ohr Yașar (Lumina Directă) pe fiecare grad, numit „zece Sfirot”. Fiecare grad inferior constă dintr-o substanță mai materializată decât superiorul său imediat, dar combinația, HaVaYaH, rămâne. De aceea este scris: „Eu, Domnul, Eu nu Mă schimb” (Malahi, 3:6).
Primul HaVaYaH este Lumina care se extinde în cele patru Behinot și ajunge la Malhut. Structura rămâne. Potrivit acestui model, pe măsură ce Lumina coboară de la un grad la altul, de la lumea Ein Sof la lumea noastră, ea ne dă Parțufim (pluralul lui Parțuf), Lumi, Sfirot și tot ceea ce aflăm în Sistemul Superior. Aşa este în toate Lumile.
Neșama (sufletul), numit Adam HaRișon (primul om), a fost creat după aceeași structură, urmând aceeași configurare internă. Acest model există în orice.
Aflăm că Avraam a vrut să corecteze tot Babilonul și că în fiecare dintre noi este o rădăcină prin care putem ajunge la nivelul marelui preot. Toată lumea trebuie să ajungă la ea, după cum este scris: „ci toţi Mă vor cunoaşte, de la cel mai mic până la cel mai mare” (Ieremia 31:33) și „Casa Mea se va numi o casă de rugăciune pentru toate popoarele”(Isaia, 56:7).
Există dorințe și suflete care sunt mai ușor de corectat, și sunt acelea care sunt mai grele, în funcție de nivelul defectelor. Cele mai ușoare sunt copiii lui Israel. Ei trebuie să fie primii care se corectează; de aceea, în ei sunt scântei mai puternice de Lumină, clare și arzătoare, și apar în chip de Cohen, Levi și Israel.
Există oameni care se uită la o persoană și știu dacă este un Cohen (descendent al unui preot). Este mai greu să observăm un Levit sau un Israel. Nu este surprinzător că putem găsi aceste lucruri în biologie și în medicină, deoarece totul din lumea noastră vine din lumea Ein Sof și este reprodus în lumea noastră fizică, în genele noastre. De aceea trebuie să se întâmple și în această lume.
Poate că nu am descoperit încă toate fenomenele, dar este clar că fiecare fenomen din lume este același cu fenomenele care există Sus, cu excepția faptului că acestea există în materie, nu în potențial.
Termeni
Cohen (Preot)
Un „preot” este cel mai înalt grad în corectarea Omului, în care devii asemenea cu Creatorul în toate dorințele, în întreaga ta alcătuire și te afli într-o stare de dăruire și iubire. Dobândind corectarea la acest nivel, te potrivești cu Creatorul și atingi starea de Dvekut (contopire) cu El. Acesta este scopul Creaţiei.
Tuma’a (Impuritate)
Tuma’a este intenția pentru sine. Toate felurile de Tuma’a sunt aceleași intenții cu nume diferite, ca de pildă Faraon, Balaam, Balak și toate celelalte forțe rele. Este contrarul acelorași dorințe, de îndată ce acestea au fost corectate, pentru a dărui. Dorințele rămân aceleași, în schimb numele pe care le primesc sunt acum Cohen, Levi și Israel.
Blestem
Un „blestem” înseamnă să descoperim că nu putem fi de acord cu Creatorul cu privire la dorințele noastre. Descoperim asta ca fiind Balaam, Balak și așa mai departe. Dacă descoperim condiţia de Forță Superioară, de Creator, de Natură, trebuie să muncim de dragul dăruiri, în iubire și dăruire. Dacă descoperim că dorințele noastre sunt opuse, muncim de dragul primirii, blestemăm, ne împotrivim, ne ciocnim cu Creatorul și Îi suntem opuși Lui ca formă.
Femeie divorțată, văduvă
Aceasta nu este dorința mare, inițială, dar putem lucra cu ea într-o manieră mai restrictivă. De aceea nu este o „fecioară”. O fecioară înseamnă că nu atingem dorința, ci o lăsăm aşa cum e. Dacă am atins-o și am făcut corectări asupra ei, se numește „divorțată”, „văduvă” sau „femeie stricată”. Putem lucra cu aceste dorințe, dar având gradul de preot. De fapt, obținem gradul de preot prin toate dorințele denumite cu aceste nume.
Îngrijirea capului și a bărbii
După cum învățăm în Studiul celor Zece Sfirot (Partea 13, Tikuney Dikna), Se’arot (fire de păr) este o temă tratată pe larg. Termenul, Se’arot, vine de la cuvântul So’er (furtunos), ceea ce ne indică presiune. Canalele abundenței care ne vin din Ein Sof trebuie restricționate, să se dezvolte mai subțiri și să ne picure ceea ce se numește Mazal (noroc), de la cuvântul Nozel (picurare). Prin firul de păr, Luminile vin foarte subțiri și în cantități limitate, datorită limitărilor asupra omului. Se întâmplă astfel, pentru a ajusta mărimea „lingurii” (a vasului) la cantitatea pe care o poate acesta primi, la fel ca pentru un bebeluş. Lumina vine intermitent, în picături, în funcție de măsura de timp și greutate.
„Bărbierirea” se referă la firele de păr în sine. Parțuf-ul Se’arot este un Parțuf special, o structură aparte sau un sistem unic care creează potrivirea între Lumina Ein Sof şi cei mici – adică noi. Putem primi doar puțin, motiv pentru care este interzisă bărbierirea şi tăierea părului. Unui preot îi este complet interzis, deoarece el folosește întregul sistem pentru dăruire.
(inapoi la pagina „Dezvăluind Secretele Bibliei” – LINK)