(înapoi la pagina CABALA LUMINA CĂLĂUZITOARE – click)
Sufletul este ca un program de calculator. Înainte de a se îmbrăca în substanță, nu este altceva decât un gând, o idee, o colecție de legături între evenimente din diverse situaţii. Sistemul creat de Creator este, de asemenea, ca un program de calculator; Creatorul este programul. Dacă îl studiem, vom putea organiza stările cu care ne confruntăm în cel mai bun mod posibil pentru noi și pentru societate. Acest program nu este desprins de gândurile noastre, ci mai degrabă este în interiorul nostru. Dar este totuşi un obiect în sine.
Programul, Creatorul, nu se schimbă, indiferent cât de mult ne-ar plăcea. Ci gândurile și rugăciunile, adică dorințele noastre, sunt cele care ne schimbă. Creatorul este o dorință: „Dorința de a provoca încântare (plăcere) creaturilor”. Urmare a suferințelor din trecut, ajungem să fim mai potriviți pentru acest program; simţim că ni se potriveşte, că pare a ne trata cu milă.
Cabala explică faptul că forța superioară, adică planul Creatorului, este completă și doar vasele se schimbă. Totul depinde de schimbările din vase, nu de lumină, deoarece lumina nu se schimbă.
Lumina se comportă intransigent, fără milă. Acest mod de acţionare nu poate fi schimbat, întrucât lumina se extinde și funcționează asupra întregii creații din originea sa, din punctul de „sfârșit al rectificării”, punctul în care creatura este egală cu Creatorul. Prin urmare, această condiție și acţionarea luminii asupra noastră ne obligă să ajungem în aceeași stare. Aşadar, este evident că, dacă nu aspirăm la același lucru, ne aflăm sub presiunea unei puteri vicioase care împinge către centru.
Echivalența de formă înseamnă acelaşi lucru cu acceptarea planului. Am comparat planul Creatorului cu un program de calculator, întrucât ambele sunt neschimbabile. Poţi urla la computerul tău cât vrei, dar acesta nu îţi va răspunde până când nu vei rezolva singur problema. Așa este și cu relația umanității cu Creatorul: înainte de a ne rectifica pe noi înșine, nu avem niciun motiv să ne așteptăm ca creația să ne trateze cu benevolenţă.
Ne însreptăm doar către Cel care se poate schimba și numai atunci când există speranța că El se va schimba. Dar aceasta este o greșeală obișnuită făcută în legătură cu Creatorul. Profetul afirmă foarte clar: „Eu, Domnul, nu mă schimb” (Maleahi 3: 6), și într-adevăr tu ești cel care se schimbă, deși Creatorul te face să crezi că El se schimbă și nu tu.
Nu suntem conștienți de cât de mult depinde sistemul nostru senzorial de emoții, de vasele noastre. La cea mai mică schimbare întreaga lume arată imediat complet diferit. Dar după ce individul trece bariera și simte lumea superioară, adică pe Creator, el începe să avanseze în gradele spirituale și simte că întotdeauna Creatorul se schimbă faţă de el.
(înapoi la pagina CABALA LUMINA CĂLĂUZITOARE – click)