UMANITATEA CA GRAD SPIRITUAL

(înapoi la pagina CABALA LUMINA CĂLĂUZITOARE – click)

De îndată ce apare în tine o scânteie de spiritualitate, chiar ca un impuls care încă este ascuns ochilor tăi, încetezi să fii mulțumit de viața ta. Începi să cauți ceva dincolo de bani, onoare, sex, mâncare, putere și cunoaştere și nu știi unde să găsești ceea ce îți dorești cu adevărat. Este pentru prima dată când simți că există ceva dincolo de ceea ce te înconjoară în această lume. Această scânteie evoluează mai târziu pentru a deveni dorința de contact și alipire cu Creatorul.

Pe tot parcursul acestei călătorii, individul este definit de dorința sa unică de a se alipi Creatorului, făcând astfel diferența între umanitate şi alte forme de viață. Oamenii mai au în interior dorințele gradelor mineral, vegetal și animal, dar gradul nostru specific este măsurat de intensitatea dorinței noastre pentru Creator.

În introducerea sa la cartea Panim Meirot Umasbirot (Fața luminată și primitoare), Baal HaSulam scrie că toate dorințele, în afară de cea numită „umană”, sunt măsurate prin obiectul dorit:

  • În gradul mineral, dorințele sunt îndreptate spre hrană, sex și familie, adică plăceri trupești și animalice.
  • În gradul vegetal, dorințele sunt îndreptate către avere și siguranţă.
  • În gradul de animal, dorințele sunt îndreptate spre putere, control și respect.
  • În gradul vorbitor, dorințele sunt îndreptate către spiritualitate. Dorințele unui individ au evoluat până acum într-o asemenea măsură încât el dorește ceva în afara lumii fizice.

Fiecare are câteva atribute pe care vrea să le păstreze așa cum sunt și altele pe care ar vrea să le schimbe pentru spiritualitate. În măsura în care cineva este dispus să renunțe la atributele interioare în scopul dobândirii spiritualității, Acela  este numit „om”, iar în măsura în care cineva nu poate renunța la anumite atribute, este numit „animal”.

Gradul de animal este unul în care el nu vrea să se schimbe, adică refuză să-şi schimbe trăsăturile interioare. De pildă, un individ poate crede că, deocamdată, este incapabil să scape de anumite trăsături interioare, chiar și pentru scopul spiritual. Până când nu va putea să renunțe la ceva, el este numit „animal”. Aceasta este, de fapt, contradicția dintre marea mulţime generală și un cabalist. Această distincție reprezintă cea mai mare distincție dintre toate – diferența dintre noi și Creator. Marea mulţime progresează în funcție de natura sa, în timp ce individul unic, cabalistul, care tânjește după legătura cu Creatorul, avansează în funcție de atributele Creatorului, care există deja în interiorul său.

Principala diferență dintre cabaliști și alte persoane se găseşte în educația pe care o primesc sau nu. Pentru societate, în general, cel mai bine este să rămână conservatoare, într-un grad mineral, care nu se schimbă. Tot ceea ce se învaţă în societate ar trebui păstrat fără nicio schimbare. În acest fel, oamenii se păstrează în siguranță faţă de orice confuzii sau asimilări. În ceea ce priveşte individul, însă, cu cât personalitatea sa este mai diferită și mai neobedientă față de ceilalți, ghidată numai de sentimentele din inima sa, cu atât este el mai nobil. Prin urmare, stările cu care se confruntă individul aparte nu trebuie amestecate cu cele ale individului obişnuit, care este unul dintre cei mulţi. Cel care simte o dorință pentru Creator trebuie să-și dezvolte unicitatea prin studiul Cabalei.

(înapoi la pagina CABALA LUMINA CĂLĂUZITOARE – click)

error: Content is protected !!