CREDINŢĂ DEASUPRA RAŢIUNII

(înapoi cartea CALEA CABALEI – click)

Tot ceea ce oamenii își doresc de la viață este să-și satisfacă propriile nevoi, dar când sunt nemulțumiți de starea lor, ei încep să vrea să ajungă la sursa reală a acestei stări, adică la Creator. Dorinţa noastră de Creator reprezintă cel mai înalt grad în dorința noastră de a studia “sinele”. Pentru a dobândi acest grad, trebuie să ne confruntăm cu egoismul nostru, care funcționează ca un obstacol sofisticat între Creator și sine.

Pentru a permite oamenilor să studieze și să dobândească  acest grad, Baal HaSulam era gata să vorbească cu oricine, dacă şi numai pentru a avea mai mulţi studenţi. El a publicat chiar și un articol, Matan Tora, care ulterior a devenit baza cărții sale Revelarea Dumnezeirii, dar cu greu a găsit pe cineva să-l asculte. Ironia este că, în trecut, au existat mulți învăţători cabaliști, cu greu însă şi studenți, în timp ce astăzi sunt mulți care doresc să studieze, dar aproape că nu există cabaliști.

Situația în care ne aflăm astăzi este prima din istorie. Există o creștere a nevoii și a dorinței de jos, în același timp noi fiind însă împinși într-un întuneric spiritual şi mai profund. Este însă, în fapt, o situație foarte bună, întrucât asta înseamnă că, odată ce vom avea o dorință adevărată de spiritualitate, vom primi un răspuns imediat favorabil de Sus.

Intensitatea iubirii dintre un om și Creator este determinată de agonia năzuinţei acelui om. Agonia este o consecință a absenței Luminii în vas iar dorința vine din senzația împlinirii prin Lumina Creatorului atunci când cineva se află în contopire cu El. Astfel, numai dacă omul ar putea colecta dorințele autentice pentru spiritualitate, va veni răspunsul adecvat.

Dificultatea cu care se confruntă oamenii care încearcă să treacă de barieră simţind spiritualitatea prin studiul intelectual, este aceea că ei sunt descurajaţi de faptul că mintea nu este decât un produs al naturii lor egoiste. De aceea, ei nu reușesc în eforturile lor de a dobândi spiritualitatea cu ajutorul intelectului. Cei mai mulți studenți începători în Cabala tind să meargă pe această cale, întrucât ne-am obișnuit să credem că putem dobândi spiritualitatea folosindu-ne de intelect.

Atunci, însă, când înveți să treci dincolo de rațiune, începi să înțelegi că vasul egoist este fundamental o dorință de a te bucura de orice fel de plăcere. Vasul spiritual, pe de altă parte, este inițial îndreptat în a-I dărui plăcere Creatorului prin noi.

Ființele umane deschid o carte, o citesc cu asiduitate și încearcă să o înțeleagă cu intelectul lor. Este însă imposibil să simți despre ce este vorba în carte cu intelectul. Este imposibil, doar prin simpla înțelegere, să trecem de bariera care separă lumea spirituală de lumea noastră.

Tot ce pot face studenţii este să se adune în jurul învăţătorului, să-și aducă dorinţele în topitorul colectiv și să primească în schimb o dorință unificată, de zeci de ori mai mare. Fiecare membru al grupului trebuie considerat o forță valoroasă care ne poate ajuta să ne scurtăm calea spirituală prin zeci de vieți lumești.

Baal HaSulam scrie în articolul 155 din Introducere la Studiul celor Zece Sfirot, că numai studenții care se adâncesc în studiul aceleași cărţi pot extrage din ea acel lucru după care năzuiesc inimile lor pline de suferinţă și numai dacă înțeleg de ce își doresc acest lucru. Toți aceștia trebuie să se anuleze unul faţă de celălalt. Când se reunesc, ei trebuie să țină cont întotdeauna de motivul pentru care sunt acolo.

Astfel de atitudini trebuie formate chiar din primele etape ale construcției grupului pentru a crea o apropiere fizică. Acest lucru va duce mai târziu la o apropiere spirituală, la fel cum au făcut marii cabaliști în trecut. Dacă fiecare membru al grupului tânjește să fie împreună cu ceilalţi și dacă dorința arde în fiecare inimă ca un foc, atunci această nevoie va fi împlinită în curând.

Creierul nostru și chiar conștiințele noastre sunt doar factori secundari. Ele procesează și susțin împlinirea dorințelor noastre. Mintea nu este decât un accesoriu. De îndată ce vei înțelege că sentimentul este cel care trebuie cultivat şi nu mintea, vei începe  imediat să vezi calea care duce către lumea spirituală. Problema constă în obiceiurile noastre și lipsa de încredere.

Nu suntem obișnuiți să ne bazăm pe sentimentele noastre. Vrem să înțelegem mai întâi și abia apoi să simțim și să acționăm. Dar dacă obstacolul îl constituie creierul nostru, atunci de ce ne-a fost dat? Ne-a fost dat pentru ca noi să îl dezvoltăm și apoi să trecem dincolo de el, mai presus de rațiunea noastră, ceea ce înseamnă că trebuie să ne urmăm sentimentele. Calea „deasupra raţiunii” se bazează pe încercare și eroare. Toți cei care încep să meargă în această direcție trebuie să se poticnească și să se ridice din nou cu propria forță și să înceapă să perceapă circumstanțele zilnice ca pe un ajutor venit de Sus pentru progresul spiritual al fiecăruia.

Există multe forțe care au fost create de Creator, cum ar fi „ochiul rău”, calomnia etc. Unicul și singurul lor scop este să ne învețe să ne controlăm pen noi înşine. Regula de Aur spune: „Să umbli smerit cu Dumnezeul tău?” (Mica 6: 8). Trebuie să-ţi ascunzi scopurile chiar faţă de propriul egoism, cu atât mai mult faţă de al altora.

Totuși, acest lucru nu înseamnă că ar trebui să ne îmbrăcăm sau să ne comportăm altfel decât se obișnuieşte acolo unde trăim sau să ne abținem de la contactul cu oamenii. Atunci, însă, când vă aflaţi înconjuraţi de străini, purtaţi doar conversații generale (discuții fără importanţă).

Atunci când studenţii în Cabala se adună, ei nu ar trebui să vorbească despre iubirea lor pentru Creator și despre iubirea unuia pentru celălalt. Asta exprimă doar propriile lor sentimente și opinii. Mai degrabă ar trebui să vorbească în termeni generali despre măreția Creatorului, măreția scopului (spiritualitatea) și măreția prietenilor ce fac parte din grup.

Cei care studiază Cabala se reunesc cu ajutorul Forţelor Superioare, Forțele Creatorului. Ei capătă un scop colectiv pentru viața lor, care devine din ce în ce mai clar cu fiecare zi. Singura întrebare care rămâne atunci este cum să accelerăm dobândirea  acestui scop.

Există o ierarhie foarte clară între Creator și noi: noi suntem în partea de jos iar Creatorul se află în punctul cel mai înalt. Trebuie să urcăm treptele acelei scări de unde ne aflăm în prezent până în locul Creatorului.

Există diferite căi de a urca. Una dintre ele se numește „Trezirea de jos”, unde, prin influența care vine de Sus, începem să dorim dobândirea și înălţarea spirituală. Începem să citim cărți, să ne alăturăm unui grup și așa mai departe. Există, de asemenea, un alt mod: „Trezirea de sus”. Acest lucru se întâmplă atunci când Creatorul Însuși alege să te ridice.

Diferența dintre aceste căi este că „Trezirea de Sus” este ridicarea lentă și continuă a întregii noastre lumi, indiferent de ambițiile noastre personale. Cu toate acestea, cei care par să aibă o dorință personală sunt aduși să studieze Cabala. Dacă acei oameni nu folosesc ceea ce li se dă, Forțele Superioare încep să ceară de la ei. În consecință, trebuie să tratezi munca spirituală, care îţi este dată de Sus, cu toată seriozitatea.

Există în noi ceva numit „Inima de piatră”. Aceasta se referă la egoismul nostru. Aceasta nu poate fi rectificată decât atunci când o Lumină Globală, numită Mesia, vine în lumea noastră. Numai acea Lumina o poate rectifica, însă, mai întâi, trebuie să dorim rectificarea acelei părți a egoismului din lumea noastră. Când există o astfel de dorință, fenomenul numit „venirea lui Mesia” se va produce instantaneu și ne va izbăvi pentru totdeauna de chinurile acestei lumi.

(înapoi cartea CALEA CABALEI – click)

error: Content is protected !!