inapoi la UN ESEU DESPRE LITERE – link
39) Şin (ש) a ieșit apoi în faţă și a pledat: Stăpân al lumii, ţi-ar place să începi cu mine lumea, văzând că eu sunt litera inițială a numelui Tău Şadai (שדי – Atotputernicul) și este cel mai potrivit pentru a crea lumea prin acel Sfânt Nume. El a spus în replică: Tu ești vrednică, ești bună, ești adevărată, dar nu pot începe prin tine crearea lumii, de vreme ce faci parte din grupul de litere care exprimă falsitatea, Şeker (שקר – falsitate), care nu poate exista fără să se însoţească cu literele Kuf și Reiş, care te atrag în compania lor.
Aşadar, o minciună, pentru a obține credibilitate, trebuie să înceapă întotdeauna cu ceva adevărat. Căci Şin (ש) este o literă de adevărului, acea literă prin care Patriarhii au comunicat cu Dumnezeu; dar Kuf și Reiş sunt litere care aparțin părții rele şi care, pentru a rămâne stabile, îşi atașează lor însele pe Şin (ש), formând astfel o conspirație, Keşer (שקר). Auzind toate acestea, Şin (ש) a dispărut.
40) Pentru a explica cele de mai sus, trebuie subliniat faptul că există două puncte terminale în Malhut (Împărăţia); și că un punct terminal este locul de unde a ieşit Linia Luminii Infinitului (Ein Sof) și unde a fost oprită din cauza unei limite stabilite. Prin urmare, lumina nu poate străluci dincolo de acel punct.
Această Sfira Malhut, care are punctul de încheiere al lui Tav (ת), este ultima dintre cele zece Sfirot ale Parţuf-ului Malhut„: întrucât fiecare Parţuf are zece Sfirot umplute cu Lumină. Prin urmare, Sfira Malhut este un Parţuf care are zece Sfirot, ultima dintre ele numindu-se Malhut.
În consecință, a zecea Sfira din Parţuf-ul Malhut, adică ultima ei Sfira, cunoscută și sub numele de Malhut, simbolizează litera Tav (ת), ultima literă a alfabetului ebraic, care este sălaşul lui Din (Judecata).
41) Al doilea punct de încheiere deasupra acestei Malhut este Yesod (Fundația) a Parţuf-ului Malhut, simbolizând litera Şin (ש), a doua literă în ordinea inversă a alfabetului ebraic; adică: litera de deasupra lui Tav (ת).
Cu alte cuvinte, când polaritatea feminină Malhut se află încă înainte de a fi completă, a cărei modificare și rectificare trebuie să fie realizată prin AVI (Aba ve Ima – Tată și Mamă), Sfirot Hochma (Înțelepciunea) și Bina (Inteligența); atunci se consideră că Tav (ת), ultima literă a alfabetului ebraic, este punctul terminal al ultimei Sfira Malhut, iar această literă Tav (ת) emite mai departe hotărâri rigide, ceea ce înseamnă că lumea este atunci guvernată de Judecata severă.
Pe de altă parte, atunci când Parţuf-ul Malhut este construit și perfecționat prin luminile supreme care provin din Înțelepciune și Inteligență, cunoscute sub numele de Aba ve Ima, punctul ei terminal este atunci litera Şin (ש). Cele trei capete ale lui Şin (ש) indică faptul că Malhut (Împărăţia) primește lumină în punctul ei terminal de la cele trei Sfirot – Hesed (Mila), Gvura (Judecata) și Tiferet (Frumusețea) – care sălăşluiesc în Ima, adică Bina (Inteligența). Lumina îi este transmisă prin intermediul celei de-a șasea Sfira, Tiferet (Frumusețea).
Această rectificare progresivă a lui Malchut prin Hochma (Înțelepciunea) și Bina (Inteligența) este subliniată în versetul: “Fântâna pe care au săpat-o căpeteniile”. (Numeri, 21:18)
42) În virtutea luminii care a fost emisă din cele trei Sfirot – Hesed, Gvura și Tiferet din Bina, Malhut devine un vas eficient pentru a capacita o sută de binecuvântări din Sfira Tiferet, soțul ei, numită ZA sau Zeir Anpin (Fața Mică) sau faza „luminii mai mici”. Aceste binecuvântări constituie cele o sută de lumini, care sunt rectificările și împlinirea dobândite de Malhut (Împărăţia).
Acest lucru este exprimat în Tractatul Sanhedrin, pagina 22, astfel: „O femeie face un durământ numai celui care este util pentru a o face să devină un vas pentru lumină”; întrucât prin aceste lumini sunt emise din cele trei Sfirot din Bina, dintre care Tiferet este agentul care transmite, prin care Malhut devine un vas pentru lumină, adică cele o sută de binecuvântări transmise ei prin Yesod (Fundația) din Sfira Tiferet (Frumusețea), soțul lui Malhut.
43) În consecință, acest al doilea punct terminal, Şin, este numit Nekuda deEmţeita, punctul din mijloc al lumii locuite; căci întreaga așezare a universului este emisă din Malhut, atunci când este iluminată de Bina, lumina Inteligenței.
Al doilea punct terminal al lui Malhut, adică Şin (ש), care este ridicat pentru a sălăşlui deasupra lui Malhut, este numit fundamentul principiului feminin: Malhut (Împărăţia).
De aceea, litera Şin (ש) este Litera lui Emet (Adevărul) și face, totdată, oficiul de semnătură a Regelui de mai sus; adică: la fel cum litera Tav (ת) se numește Hatem, la fel și litera Şin (ש) capăţă şi ea numele de „Sigiliu”, Hatem (חותם – „Semnătura Regelui”).
Cuvântul Hatem (sigiliu) cuprinde diverse interpretări:
1. Indică terminaţia unui Parţuf (faţă, aspect); la fel ca semnătura unui rege care apare la sfârșitul unei scrisori sau a unui document scris în numele său;
2. De regulă, puterea semnăturii unui rege este la fel de valabilă ca puterea prezenței regelui însuși. Acest lucru este transmis în porțiunea din Zohar intitulată Tikuney: Rectificarea (Tikun) 22; unde se arată că semnătura regelui impune teamă și respect la fel ca prezența regelui însuși.
De aceea, semnătura regelui ia forma literei ש Şin, aceasta din urmă constituind însemnul adevărului (אמת – Emet).
Acesta este și motivul pentru care toată veridicitatea este implicită sau distinsă prin Hatem (Sigiliu) sau Hatima (Semnătură).
Cu toate acestea, valoarea literei Şin (ש) se ridică deasupra celei a literei Tav (ת), întrucât Şin (ש) este o literă care se găsește în numele Şadai care indică faptul că, atunci când a făcut lumile, Creatorul a impus o limită; din faptul că ultimele două litere – Dalet şi Yud – ale numele Şadai, alcătuiesc cuvântul Dai (די – suficient), se deduce că lumea ar trebui să nu se mai răspândească.
Toate acestea indică faptul că, atunci când lumea a fost stabilită cu scopul de a putea produce un loc potrivit pentru a fi locuit de oameni, aceasta a fost terminată la litera Şin (ש); și datorită acestei litere, care este litera inițială a Sfântului Nume Şadai (שדי), era potrivit ca Dumnezeu să poruncească lumii să se oprească din drumul său şi să nu se răspândească mai departe decât Şin (ש), care sălăşluieşte în Sfira Yesod (Fundația) a lui Malhut (Împărăţia), adică ar trebui să se oprească din a se răspândi până la Tav (ת).
Ca urmare a tuturor acestor lucruri, al doilea punct terminal, care este Şin (ש), este numit Nekuda d’Emţait deYeşuva, adică punctul de mijloc al civilizației.
44) Aceasta este întocmai conţinutul transmis în pledoaria lui Şin (ש), susţinută în faţa lui Dumnezeu, prin care l-a rugat pe Creator: „Poate ţi-ar place să începi cu mine lumea, văzând că eu sunt litera inițială a Numelui Tău, Şadai (שדי – Atotputernicul), fiind aşadar cel mai potrivit pentru tine să creezi lumea prin Sfântul tău Nume Şadai”.
Şin (ש) şi-a susţinut pledoaria către Dumnezeu, văzând că Tav (ת) a fost respins datorită Judecății rigide inerente ei. Aşadar, Şin (ש) s-a gândit în sine că Dumnezeu o va alege, datorită calităţii echilibrată a lui Şin (ש) care o face potrivită pentru ca Dumnezeu să o folosească la crearea lumii, întrucât Şin (ש) posedă toate meritele pe care le are Tav (ת); căci și Şin (ש) este considerate a fi Sigiliul Regelui, care este Emet (Adevărul) și, în plus, are o altă calitate care o face calificată pentru a fi folosită de Dumnezeu la crearea lumii. Datorită lui Şin (ש), numele Şadai este pronunțat ca atare. Iar Şin (ש) a fost selectată pentru a fi punctul terminal al principiului feminine, de dragul înfiinţării civilizației, și nu Tav (ת).
Toate acestea i-au dat lui Şin (ש) motivaţia și curajul de a se apropia de Creator pentru a-L ruga să aleagă măsura luminii ei ca instrument pentru Creație.
45) Drept răspuns, Creatorul i-a făcut cunoscute lui Şin (ש) următoarele: „Calitatea și meritul tău sunt mari, datorită marii tale importanţe. Cu toate acestea, te afli în primejdie din cauza opoziției forțelor inamice, care înseamnă Klipa (coajă).
Puterile negative care stăpânesc întunericul se află în opoziție cu stăpânirea ta asupra luminilor; adică: răul se află într-un război perpetuu cu Kduşa (sfințenia) și vor încerca întotdeauna să-ți submineze eforturile. Creatorul i-a spus lui Şin (ש): Şeker (שקר – falsitatea) nu va supraviețui niciodată în lume, dacă nu ar exista participarea ta alături de Kuf (ק) și Reiş (ר).
Acestea sunt cele două litere care, împreună cu Şin (ש) alcătuiesc cuvântul Şeker (שקר – falsitate).
46) Există două surse din care Klipot (Cojile Răului) își procură hrana. Una dintre ele este un fel de lumină minusculă, pe care le-o dă Kduşa (Sfințenia), de bunăvoie, doar pentru subzistenţă, astfel încât să poată supraviețui.
Klipot nu trebuie distruse în timp ce funcționează ca instrument pentru pedepsirea celor răi. Totuşi, această cantitate limitată de lumină ce le-a fost distribuită, de dragul pedepsirii, nu le dă posibilitatea unei mari acumulări, întrucât este vorba cu adevărat de o lumină foarte mică ce le este distribuită de către Creator.
Așa cum am menționat anterior, nu este decât o lumină care să le ofere viață pentru simpla lor supraviețuire. Asta înseamnă că principiul masculin al Klipa (Coaja Răului) are un corp, adică șase Sfirot inferioare fără Roş (cap) iar principiul său feminin nu are decât un punct fără nicio extensie.
47) Am aflat mai sus că „Strălucirea” care ajunge la Klipot le este transmisă prin Kuf (ק), care lumină este doar puterea inițială care le oferă șansa de a se compara cu Kduşa (sfințenia), entitatea spirituală sau Parţuf-ul (faţa) care se găseşte în cele trei lumi pure BYA: Briya, Yeţira și Asiya.
La fel ca litera Kuf (ק), desemnând Maimuța (care încearcă întotdeauna să-l imite pe om) sunt şi Klipot malefice, care se folosesc de lumină, încearcă să imite Kduşa, la fel ca o maimuţă, stare de fapt ilustrată în versetul : „Dumnezeu a făcut şi pe una, şi pe cealaltă” (Ecleziastul 7:14), adică forţele malefice care luptă împotriva forţelor spirituale pure.
48) Păcatul omului constituie al doilea canal prin care forţele malefice obțin lumină din abundență. Cu alte cuvinte, prin faptele rele ale omului, se creează o cale prin care lumina sacră să strălucească înspre Klipot.
Prima breșă în Kduşa, Lumina Superioară, a fost produsă de căderea lui Adam, atunci când a mâncat din Pomul cunoașterii. Din cauza acestei transgresiuni, forţele malefice s-au dezvoltat într-o mare structură formată din cinci Parţufim (feţe) și patru lumi: Aţilut, Briya, Yeţira și Asiya, similar celor ale lui Kduşa, Lumina Superioară.
Această a doua sursă de unde Klipot atrag o lumină suplimentară din Kduşa este simbolizată prin litera Reiş (ר). Această literă indică faptul că forţele malefice au puterea de a se ridica până la Sfira Bina (Inteligența) lui Malhut, simbolizată prin litera Dalet (ד).
49) Așa cum s-a elaborat mai sus, cele douăzeci și două de litere ale alfabetului care sălăşluiesc în Împărăţie sunt împărţite în Malhut între Bina, Tiferet și Malhut din Parţuf-ul Malhut. Unităţile rămân în Bina, zecimalele în Tiferet și sutele în Malhut.
Drept rezultat, constatăm că Dalet (ד) a celor douăzeci și două de litere ale lui Malhut se află în ea la începutul celor șapte Sfirot de Bina (Inteligența), care se află în Malhut.
Întrucât primele trei litere Alef, Bet și Gimel, situate în primele trei Sfirot ale Roş-ului lui Bina iar celelalte, de la Dalet și mai departe, până la litera Tet (ט), sunt situate în cele șase Sfirot inferioare ale lui Bina, adică Hesed, Gvura, Tiferet, Neţah, Hod și Yesod ale lui Sfira Bina a Parţuf-ului Malhut.
Litera Dalet (ד) indică o deficienţă generală și lipsa de lumină în Malhut, întrucât Malhut în sine este practic în dorinţă de a primi abundenţă, așa cum se știe. Ea primeşte numai ceea ce îi dă Tiferet (soțul ei).
50) Această măsură a lipsei ce o caracterizează pe Malhut este indicată de litera Dalet (ד) care rămâne în ea permanent. Litera Dalet (ד), atunci când este scrisă în întregime, înseamnă sărăcie și gol interior. Acoperișul lui Dalet (ד) are un colț care iese în afară. Acest lucru indică faptul că Malhut este plin de bogăția luminii milei, pe care Dalet (ד) o ia de la Gimel (ג) de deasupra ei. Gimel (ג) este Litera care stă în Roş-ul lui Bina de Malhut. Malhut primește această lumină prin Tiferet, soțul ei, care se află deasupra ei. La rândul său, Tiferet își primește lumina de la Gimel (ג) din Bina de deasupra lui Tiferet. În Bina există întotdeauna o abundență a luminii milei – Hesed.
De aceea litera Gimel (ג), atunci când este scrisă în întregime, indică recompensa, ceea ce înseamnă că Tiferet îi dă lui Malhut lumina milei.
Cu alte cuvinte, Malhut, care simbolizează litera Dalet (ד), indică deficienţa de lumină suferită de Malhut.
Acest lucru este ilustrat în tratatul Şabat, p. 104; în care se spune: „Gaimel Dalim”, care înseamnă „dăruind celor săraci”.
Toate acestea se datorează faptului că Gimel (ג), care o simbolizează pe Tiferet, dă lumină lui Dalet (ד), care înseamnă Malhut (Împărăţia). Asta datorită condiției prevalente a lui Malhut, adică statutul ei de a fi lipsită de orice lumină. Aşadar, Tiferet îi dăruieşte din abundență lui Malhut lumina milei – Hesed.
51) Prezența luminii milei în Malhut este indicate prin colțul proeminent al acoperișului literei Dalet (ד) care se află în ea.
Cu toate acestea, opusa lui Malhut, care este Împărăţia Kduşa, lumina spirituală, este simbolizată în expresia: „bârfitorul dezbină pe cei mai buni prieteni”, adică: Cel care hrăneşte răul, îi neagă lui Malhut (Pământul) posibilitatea de a avea iluminarea luminii spirituale (Proverbe, 16:28).
Acest lucru poate fi comparat cu un om rău care, deși are nevoie de subzistenţă, refuză totuși, din aroganță, să accepte sprijinul aşa cum se cuvine, şi se comportă ca un vinovat recurgând la mijloace necinstite, adică îşi însuşeşte prin forţă darul celorlalţi. Această similitudine ilustrează perfect comportamentul cojilor răului (Klipot).
Prin urmare, Sitra Achra nu este dispusă să primească de la Gimel (ג) și să-i fie subordonată. Ea își manevrează proiectele sinistre pentru a profita de mai multă lumină decât i se atribuie și îşi ridică îndrăzneţ capul, acționând ca un răzvrătitor. Un astfel de comportament din partea ei șterge colțul lui Dalet (ד), care constituie lumina milostivirii, provocând astfel privarea completă de lumină a lui „Malhut deKduşa”.
În consecință, această negare cu care Klipot o tratează pe Malhut, o sărăcește, lipsind-o de orice lumină, întrucât ștergerea colțului lui Dalet (ד) o transformă pe Dalet (ד) astfel încât să arate ca Reiş (ר), cuvânt care înseamnă “Sărăcie”.
Acest lucru este ilustrat în versetul: “căci el…măcar că poate chiar să se fi născut sărac în împărăţia celui din urmă”. (Ecleziastul 4:14).
52) Unitatea dintre Malhut, principiul feminine, și Tiferet este demonstrată în cuvântul Echad (Unul).
Literele Alef (א) și Het (ח) ale cuvântului Echad (Unul) desemnează cele nouă Sfirot ale lui Tiferet; pentru că valoarea numerică a primelor două litere ale cuvântului Echad este nouă, ceea ce înseamnă că Tiferet, soțul lui Malhut, îi dă lumină, pe care o primește de la Gimel (ג) care sălăşluieşte în Bina „care este deasupra Parţuf-ului Tiferet și transmite această lumină către Gimel (ג) a lui Malhut.
În acest mod, Malhut o simbolizează atunci pe Dalet (ד), al cărui colț proiectat în afară arată că este impregnată, în mare măsură, cu lumina milei.
Atunci este momentul în care Tiferet și Malhut sunt transformate într-o singură carne, adică în unitate absolută. În consecință, omul, în virtutea faptelor sale rele, sporește puterea Împărăţiei Sitra Achra (cealaltă parte), ceea ce duce la confiscarea lui Dalet (ד) (Malhut a sfântelor Sfirot) de către forţele malefice.
Ele o şterg pe Dalet (ד), indicativul luminii milei, și astfel forţele malefice o transformă pe Dalet (ד) într-un Reiş (ר).
Cuvântul Echad (אחד) este apoi transformat în cuvântul Acher (אחר), ceea ce înseamnă că cuvântul Echad care ilustrează unitatea celor două entităţi Tiferet și Malhut, devine altceva, semnificând Klipot, Sitra Achra (Cojile Răului), iar identitatea unității lui Dumnezeu a dispărut și, în schimb, zei străini, adică puterile malefice, se agață de cele două entităţi inferioare ale forţelor divine, Tiferet și Malhut.
Această situație este ilustrată de versetul: “bârfitorul dezbină pe cei mai buni prieteni”.
53) Când acest lucru se întâmplă cu Malhut, cea din sfintele Sfirot, se consideră că Şeker (Falsitatea) puterilor malefice jefuiesc pentru ele sigiliul, care este Şin (ש), ce reprezintă sigiliul adevărului și fundamentul principiul feminin, care este de fapt recipientul luminii pe care o primește de la Yesod de Tiferet.
În acest caz, recompensa aparținând lui Malhut este transferată celeilalte părţi (Forţele malefice). Cu această ocazie Sitra Achra (Forţele malefice) se instalează în virtutea faptului că-şi însuşesc pentru ele însele, adică pentru partea feminină a cojilor (Klipot), pe Şin (ש), care constituie de fapt Yesod (Fundația) lui Malhut,.
Acest jaf din partea Klipot duce la amplificarea forţelor malefice, cu zece Sfirot complete având, de asemenea, un Roş (cap).
54) Acum, după ce Klipot au expropriat-o pe Malhut, luând-o pe Şin (ש) pentru ele însele, Şin (ש), care a fost centrul civilizației, s-a transformat în centrul ruinei, risipei și pustiirii. Rezultă atunci că, întrucât Malhut a fost jefuită de lumina ei din cauza păcatului omului, s-au instalat forţele malefice, adică au revelat patru lumi: Aţilut, Briya, Yeţira și Asiya din Klipot cunoscute sub numele de Adam Bleya’al (omul rău).
Klipot, prin proiectele lor pernicioase, au căpătat vigoare și s-au instalat ca o forţă, cee ace înseamnă că, chiar din ruinele lui Kduşa, din sfintele Sfirot superioare, Klipot și-au ridicat capetele peste Kduşa.
55) În orice caz, în general, asta este echivalent cu smulgerea de către ele a luminii și astfel atragerea pentru ele, adică în incinta lor, ca și când le-ar aparține, a lui Şin (ש), fundaţia (Yesod) principiului feminin al lui Kduşa (Sfințenie).
Trăgând în mod violent pe Şin (ש) de partea lor, au substituit în mod fraudulos pe Reiş (ר) în locul lui Dalet (ד).
Mai exact, Forţele Răului au falsificat „unitatea lui Dumnezeu” schimbând cuvântul Echad (אחד – Unul) în cuvântul Acher (אחר – Altul).
Această trădare este o negare totală a „unității lui Dumnezeu”. Această falsificare din partea Forţelor Răului a conceput în mod necinstit un set de entităţi (feţe) de zei străini.
Rezultă atunci că falsitatea și contrafacerea, Şeker (שקר), nu ar fi avut nicio șansă de a se fi instalat și astfel să devină o mare forţă, dacă nu ar fi fost cele două litere Kuf (ק), Reiş (ר) care aparțin Forţelor malefice. .
Prin intermediul lui Kuf (ק) și Reiş (ר), Forţele malefice și-o însușesc pe nedrept pe Şin (ש) pentru ele însele.
56) Am făcut acum să apară în mod evident de ce Creatorul i-a răspuns lui Şin (ש), astfel: „Ești vrednică, ești bună, ești adevărată, dar nu pot începe prin tine creația lumii, de vreme ce tu faci parte din grupul de litere care exprimă înșelăciunea Şeker (falsitatea), care nu poate exista decât dacă Kuf (ק) și Reiş (ר) te atrag în compania lor, așa cum s-a menționat mai sus.
Cu alte cuvinte, structura contrafacerii și falsitatea lui Sitra Achra (cealaltă parte), se instalează datorită faptului că Kuf (ק) și Reiş (ר) sunt capabile să şi-o însuşească pe Şin (ש) pentru ele însele.
57) Prin urmare, trebuie stabilit faptul că Dumnezeu nu a aprobat utilizarea măsurii lui Şin (ש) ca instrument pentru crearea lumii datorită faptului că Klipot care sunt opuse lui Şin (ש) îi sunt egale acesteia ca putere, înseamnând că ar avea loc o luptă permanent între Klipot și Şin (ש). În consecință, împlinirea rectificării finale a lui Malhut nu ar fi putut fi realizată prin intermediul lui Şin (ש).
Acum este de înțeles că, pentru ca cineva să mintă, trebuie să pună mai întâi o temelie bazată pe adevăr, astfel ca minciuna lui să poată fi crezută, adică pentru ca o minciună să capete credibilitate, aceasta trebuie să înceapă întotdeauna cu ceva adevărat, întrucât litera Şin (ש) este o literă care simbolizează adevărul. Este o literă ce face parte din Emet (Adevăr), care subliniază faptul că uniunea patriarhilor este simbolizată de Şin (ש).
58) Cele trei linii verticale ale literei Şin (ש) indică cele trei Sfirot, care sunt coloanele: Hesed (Mila), Gvura (Judecata) și Tiferet (Frumusețea). Isaac simbolizează coloana din stânga, Gvura (Judecată), întrucât Isaac era un car (de luptă) pentru Gvura. Iacov a servit drept car pentru coloana din mijloc Tiferet (Frumusețea). De aceea patriarhii au fost întotdeauna uniți cu Creatorul. Avraam simbolizează coloana din dreapta, Hesed (Mila).
Litera Kuf (ק) și litera Reiş (ר) aparțin părții malefice.
59) Sitra Achra (cealaltă parte), adică Klipot, este exprimată prin cuvântul ebraic Kahr (קר) care înseamnă rece, deparece Klipot prin ele însele nu au căldură, adică viață.
Asta întrucât Klipot încearcă să scoată seva din Malhut deKduşa. Cu toate acestea, acest lucru are loc numai atunci când Klipot continuă să tragă lumina prin mijloace frauduloase și sinistre. Atunci Klipot o găsesc pe Malhut într-o stare înghețată. Malhut deKduşa este singurul vas pentru lumina din lumile superioare.
Klipot o găsesc, însă, întotdeauna pe Malhut într-o stare frigidă și nici o formă de dăruire nu poate fi transmisă vreodată de la Malhut la Klipot.
Prin urmare, pentru ca Klipot să atragă mai multă lumină decât li se cuvine, ele își însușesc atunci litera Şin (ש) pentru ele însele.
Prin intermediul acestei acțiuni malefice din partea Klipot, se formează o conspirație care este exprimată printr-o Keşer (קשר) existentă și solidă, indicând o legătură sau o conexiune cu scopul de a complota împotriva Kduşa.
Auzind toate acestea, Şin (ש) a dispărut.
60) Pentru a clarifica cumva mai mult cele de mai sus, trebuie subliniat faptul că lumina celor trei Sfirot – Hesed (Mila), Gvura (Judecata) și Tireret (Frumusețea) – din Bina (Inteligența), ajunge la Malhut deKduşa prin agentul de transmitere care este Sfira Yesod (Fundația) a lui Tiferet, soțul lui Malhut.
Cele trei lumini pe care Tiferet le transmite lui Malhut construiesc și restabilesc cu precizie punctul terminal al lui Malhut și o convertesc pe Malhut într-un vas adecvat, adică Malhut devine un vas de primire pentru o sută de lumini (binecuvântări), care sunt împărtășite lui Malhut de către Tiferet, soțul ei.
Cele trei Sfirot – Hesed (Mila), Gvura (Judecata) și Tiferet (Frumuseța) – poartă numele Patriarhilor, așa cum s-a tratat mai sus. Patriarhii s-au unit cu Şhina (Divinitatea) și au comunicat cu Ea. Aşadar, de aceea Şin este definită prin cuvântul Emet (אמת – Adevăr).
Kuf (ק) și Reiş (ר) indică totuși faptul că ele aparțin părții rele și distorsionează astfel realitatea imaginii Kduşa (Sfințeniei).
inapoi la UN ESEU DESPRE LITERE – link