(înapoi la „Reîncarnarea – Călătoria Sufletului” – click)
Pulsează în interiorul fiecăruia dintre noi un Sine care este unic în noi. Fiecare persoană are caracteristici distinctive, incomparabile și fără pereche ale personalității sufletului. „În viața de apoi”, a spus celebrul înțelept Hassid, Rav Zuşa din Anipoli, „nu voi fi întrebat, «de ce nu ai fost mai mult ca Moşe / Moise?» Mai degrabă, voi fi întrebat: «De ce nu ai fost mai mult ca Zuşa? De ce nu ți-ai atins al tău potențial maxim? »”
Așa cum nu există doi oameni la fel ca fizic, la fel este și spiritual. Fiecare în felul lui este excepțional și unic. Fiecare suflet cere să fie exprimat și experimentat diferit. Fiecare ființă umană are o vocație spirituală unică de împlinit pe care doar acea persoană o poate îndeplini.
Modul individual și particular în care fiecare ne trăim experienţa vieții este un rezultat al individualității sufletului nostru. Nu numai că vedem lumea din jurul nostru prin lentilele propriului nostru suflet distinct, dar și lumea din jurul nostru este afectată și influențată de unicitatea sufletului nostru. Cu oricine și la orice se conectează o persoană din punct de vedere emoțional, intelectual sau fizic, el imprimă de neșters această „personalitate” a sufletului acelor oameni, locuri și evenimente. Fiecare relație pe care o întreținem devine colorată și imprimată – sperăm în bine – de individualitatea sufletului nostru.
Explorarea și progresul științific a parcurs un drum lung. Astăzi avem computere, care sunt în esență mașini cu inteligență artificială care pot rezolva ghicitori matematice și pot câștiga jocuri de șah împotriva celor mai buni și mai străluciți jucători de șah umani. Cu toate acestea, cu tot ce poate face această tehnologie I.A. (inteligență artificială) încă îi lipsește un suflet uman. O mașină închisă în sine nu are capacitatea de a ieși în afara ei și de a se judeca. I.A. poate ști cum să reacționeze și ce să facă într-o anumită situație, dar nu va ști niciodată de ce reacționează aşa și nu în alt fel. I.A. este lipsită de ceea ce unii filozofi numesc „qualia”, este incapabilă să trăiască experienţa plăcerii, a dorinței, a anxietăţii sau speranței. Este adevărat, ea poate efectua calcule aritmetice geniale și poate să joace deloc rău un joc de șah. Chiar și așa, în timp ce joacă, știe ceva despre ce înseamnă ludicul? Se entuziasmează câștigând sau se agită când pierde? Își face griji pentru următoarea sa mișcare sau le regretă pe cele anterioare?
Extindem puțin mai departe această idee şi ne dăm seama că diferitele „lucruri” care ne demonstrează umanitatea, în primul rând emoțiile noastre, sunt trăite de fiecare dintre noi în mod diferit. Este, de fapt, destul de greșit să presupunem că „toate familiile fericite sunt la fel”. Fericirea și tristețea, sau, mai exact, întreaga gamă de emoții și sentimente umane sunt unice, singulare și simțite de fiecare dintre noi în felul nostru distinct.
Trebuie adăugat că, deși sufletul, în miezul său, este neschimbabil întrucât este elementul de permanență care se desfășoară pe tot parcursul vieții, manifestările sufletului nu sunt cu siguranță statice sau stagnante. Nivelurile mai dense ale sufletului, acele aspecte care sunt mai prezente ca şi conștiință de zi cu zi, se extind continuu în raport cu experiențele noastre de viață. Aspectele sufletului mai orientate către exterior sunt într-o stare perpetuă de schimbare și creștere, așa cum va fi explicat mai detaliat în capitolele următoare.
(înapoi la „Reîncarnarea – Călătoria Sufletului” – click)