Înapoi la pagina SCRIERI SOCIALE – (link)
Ce înseamnă în muncă să incepi în Lo Lişma
Articol Nr. 23, 1987/1988
Este scris în Pesachim (p 50), „Rabbi Yehuda a spus, ‘Rav a spus, ‘Trebuie să te angajezi întotdeauna în Tora şi Mitzvot chiar şi în Lo Lishma (nu pentru numele ei), deoarece, de la Lo Lishma el ajunge la Lishma (Pentru numele Ei).’’”
Maimonides a spus (Hilchot Teshuva Capitol 10, 5), „Înţelepţii au spus, ‘Trebuie să te angajezi întotdeauna în Tora, chiar dacă în Lo Lishma, deoarece de la Lo Lishma se ajunge la Lishma.’ De aceea, când sunt învăţaţi cei mici, femeile, şi oamenii de rând, sunt învăţaţi să lucreze din frică şi ca să primească recompensă. Când îşi măresc cunoaşterea şi adună multă înţelepciune, li se va spune secretul cu uşurinţă, până când ei îl dobândesc şi Îl cunosc şi Îl slujesc din dragoste.”
Şi în Pesachim (p 50), este scris în Tosfot, “În capitolul doi al Berachot se spune, ‘Toţi cei care se angajează în Tora în Lo Lishma este mai bine dacă nu s-ar fi născut.’ Şi Rabbi Yehuda spune, ‘Acolo este despre cel care studiază pentru a sfida şi pentru a enerva.’” Şi în Berachot, Tosfot explică, “Ar trebui să întrebăm, aici este despre cineva care studiază numai pentru a enerva prietenii, şi acolo este despre cel care studiază pentru a fi respectat.”
Cu cele spuse mai sus, putem vedea că în general, ar trebui să facem două discernăminte în munca Creatorului: 1) Lishma (pentru numele ei), 2) Lo Lishma (nu pentru numele Ei). Ar trebui să ştim ce este mai exact Lishma şi ce este Lo Lishma.
În Lo Lishma, vedem că avem cinci discernăminte de făcut.
1. Precum a spus Maimonides, se angajează în Tora şi Mitzvot (porunci) pentru că ne-a poruncit Creatorul, şi el doreşte să respecte poruncile Creatorului, şi de aceea el se angajează în Tora şi Mitzvot. Dar noi ar trebui să notăm care este motivul pentru care el respectă poruncile Creatorului. Maimonides spune că ar trebui să îi spunem, “Din cauza recompensei şi pedepsei.” Cu alte cuvinte, dacă respectă poruncile Creatorului, Creatorul îl va recompensa: va avea viaţă lungă, bogăţie şi lumea care vine. Şi dacă nu respectă, va fi pedepsit pentru că nu vrea să respecte poruncile Creatorului.
Totuşi, ar trebui să facem două judecăţi în recompensă şi pedeapsă: 1) Aşa cum spune Maimonides; 2) Este recompensă şi pedeapsă din cauza plăcerilor Torei şi Mitzvot. Aceste chestiuni, de asemenea, nu pot fi arătate studenţilor începători, celor mici şi femeilor.
2. Al doilea discernământ în Lo Lishma, aşa cum spune Tosfot, este că studiază Tora pentru a fi respectat. Acesta este mai rău decât primul discernământ pe care îl menţionează Maimonides, deoarece aici el nu-i cere Creatorului să-i plătească recompensa, şi de aceea lucrează el. Dimpotrivă, vrea ca oamenii să îl respecte – fie cu bogăţie sau onoare – şi acesta este motivul care îl face să se dedice implicării în Tora şi Mitzvot. Putem spune că apare ca şi cum el ar respecta Tora şi Mitzvot deoarece oamenii îl constrâng, deoarece, altfel oamenii nu l-ar recompensa, şi nu deoarece Creatorul a poruncit să se respecte Tora şi Mitzvot. Totuşi, aceasta, de asemenea, cade sub Lo Lishma care duce la Lishma.
Al treilea discernământ este aşa cum a spus Tosfot, “Cineva care studiază Tora pentru a-şi enerva prietenii.” Aceasta este mai rău decât discernămintele anterioare în Lo Lishma. Se spune despre aceasta, “Oricine se angajează în Tora în Lo Lishma, ar fi fost mai bine dacă nu s-ar fi născut.”
Să explicăm ce este Lishma, şi cele cinci discernăminte în Lo Lishma şi haideţi să începem de jos în sus.
Lo Lishma pentru a-şi enerva prietenii este cea mai rea. Este aşa, încât înţelepţii noştri au spus că acela ce merge pe această cale “ar fi fost mai bine dacă nu s-ar fi născut.”Ar trebui să înţelegem de ce “pentru a enerva” este mai rău decât cineva care studiază “pentru a fi respectat.” În definitiv, el studiază pentru creaturi şi nu pentru Creator, similar cu pentru a enerva, care este pentru creaturi.
Ar trebui să explicăm diferenţa dintre ele. Se ştie că ni s-a dat porunca , “iubeşte-ţi prietenul ca pe tine însuţi.” Rabbi Akiva a spus despre aceasta că este marea regulă a Torei. Este prezentată în cartea , Dăruirea Torei, că aceasta este tranziţia ieşirii din dragostea de sine pentru dragostea pentru ceilalţi, care este dragostea de prieteni şi dragostea de Creator. Aceasta înseamnă că este imposibil să lucrezi în Lishma înainte să ieşi din dragostea de sine.
De aceea, ar trebui să facem două judecăţi în ceea ce priveşte dragostea pentru ceilalţi: 1) când are dragoste pentru ceilalţi; 2) când nu are dragoste pentru ceilalţi. Dar mai este o a treia distincţie care este ura faţă de ceilalţi. Cu alte cuvinte, face lucruri pentru a-i răni pe ceilalţi. Aceasta se numeşte, “Cineva care primeşte onoare pentru dizgraţia prietenului său.” Cu alte cuvinte, se bucură când prietenul său este în dizgraţie şi nelinişte, şi primeşte plăcere din aceasta. Acea persoană este considerată că se angajează în ura faţă de ceilalţi.
Cu aceasta, putem face diferenţa între unul care studiază pentru a fi respectat şi cineva care studiază pentru a enerva. Scopul este de a ajunge la Lishma şi ni se de sfatul prin care să ajungem la Lishma – prin dragostea pentru ceilalţi. De aceea, deşi cineva care studiază pentru a fi respectat nu se angajează în dragostea pentru ceilalţi, totuşi, nu acţionează către ura faţă de oameni, deoarece cei ce îl respectă se bucură de el, şi de aceea îl respectă. Aşadar, încă are o şansă de a ajunge la Lishma, pur şi simplu din cauză că se angajează, deoarece angajarea în Tora şi Mitzvot îi aduce un spirit al purităţii deci va fi capabil să urce nivelele şi să atingă dragostea pentru ceilalţi şi dragostea pentru Creator.
De aceea, se spune despre aceasta, “De la Lo Lishma ajunge la Lishma.” Dar cineva care studiază pentru a enerva, care este un act ce îl aduce la ură faţă de ceilalţi, totuşi, în continuare doreşte să fie onorat cu dizgraţia prietenilor lui, cu siguranţă nu va ajunge la dragostea pentru Creator, pentru că acţiunile sale îl împiedică să iasă din dragostea de sine. Aşadar, cum va ieşi el din dragostea de sine şi cum va ajunge la dragostea pentru Creator?
Şi totuşi, mai este un discernământ de făcut în Lo Lishma: prin constrângere, aşa cum este scris în Articolul Nr. 19,1986/87. De exemplu, dacă o persoană lucrează pentru o persoană ortodoxă, şi primeşte un salariu bun de la ea, şi angajatorul îi spune, “Vreau ca tu să ţii Tora şi Mitzvot. Altfel nu vreau să lucrezi pentru mine.”
El vine acasă şi îi spune soţiei că angajatorul vrea să îl concedieze. Soţia lui spune, “Ce înseamnă asta să respecţi Tora şi Mitzvot pentru că ai un angajator ortodox? Noi nu credem în asta. Ne vom vinde noi conştiinţa pe bani?” Dar când îi spune soţiei, “Am fost la alte câteva locuri şi este foarte greu să găseşti un loc de muncă zilele astea, şi dacă nu o să acceptăm condiţiile angajatorului vom muri de foame.”
“De aceea,” spune soţul, “Nu ar trebui să ne sacrificăm pentru conştiinţa noastră, dar noi ştim adevărul, că nu credem în Tora şi Mitzvot. În schimb, vom ţine Tora şi Mitzvot nu pentru că ne-a spus Creatorul să ţinem Tora şi Mitzvot, ci pentru că patronul fabricii ne-a instruit şi de aceea respectăm Tora şi Mitzvot. Nu trebuie să credem în angajator. Şi ce dacă ţinem Tora şi Mitzvot? Actul nu ne condamnă conştiinţa sau să ne facă să credem dintr-odată. Rămânem necredincioşi în Creator chiar şi când facem aceste fapte.
La suprafaţă, ce fel de importanţă este acolo, la o asemenea Tora şi Mitzvot, când el spune în mod precis, că după părerea sa, el rămâne la fel ca ceilalţi laici? Care este valoarea unor asemenea fapte conform minţii noastre?
Totuşi, din perspectiva legii (legii religioase), noi trebuie să îl forţăm chiar dacă zice că nu vrea. Înseamnă că prin asta, el ţine în continuare poruncile Creatorului, dar se numeşte Lo Lishma. Este aşa cum a scris Maimonides (Hilchot Deot, Capitolul 6), “Dar în chestiunea Sanctităţii, dacă nu se căieşte în secret, el este făcut de ruşine în public, şi este considerat cel blestemat până se reformează.”
Aceasta înseamnă că chiar şi această manieră este denumită Lo Lishma, deoarece de la acea Lo Lishma, cineva, de asemenea, ajunge la Lishma, mai mult decât cineva care studiază pentru a enerva – despre care înţelepţii noştri spun, “El era mai bine să nu se fi născut.” Şi aici ar trebui să interpretăm că respectând Tora şi Mitzvot în Lo Lishma, nu face ceva împotriva dragostei de prieteni. Ci, din contră, el oferă plăcere celorlalţi. Aceasta este, ortodoxul care vede că acum a ajuns să ţină Tora şi Mitzvot, nu se uită la motiv, ci la act. Aşadar, le face plăcere. Dar cineva care studiază pentru a enerva, acţionează contrar cu ceea ce cineva trebuie să facă.
Prin asta, am explicat diferenţa între cineva care studiază pentru a enerva, care este cel mai rău, şi unul care lucrează forţat, care este forţat să muncească de alţii, care este Lo Lishma şi stă deasupra unuia care studiază pentru a enerva. Şi, deşi, este dificil să spunem aşa, el respectă Tora şi Mitzvot din voinţa sa, şi nu fiind obligat, dar această dorinţă este de a enerva, care este numai un gând şi nu o acţiune. Dar de ce, cineva care respectă Tora şi Mitzvot din obligaţie, care este presat de public, este mai bun decât cineva care studiază pentru a enerva, dacă actele nu sunt din propria sa alegere?
Poate ar trebui să spunem că, oricum, prin fapta pe care o face, chiar dacă forţat, actul în sine are puterea de a-i aduce voie bună şi un gând bun, aşa cum înţelepţii noştri au spus despre versetul , “Îl vom oferi la voia sa înaintea Domnului.” Şi ei au spus (Arachim 21), “Îl vom oferi” implică faptul că este forţat şi poţi spune că este împotriva dorinţei lui. Talmudul spune că este din voia sa. Cum este el forţat? Până ce spune ‘vreau.’ Din acest motiv, putem spune că el este mai important decât cineva care studiază pentru a enerva.
Totuşi, ar trebui să întrebăm, „La sfârşit de zi, face întreg actul, dar crede că prin asta va primi onoare din a arăta că el ştie şi ceilalţi nu. De ce este atât de dificil a atinge scopul denumit Lishma prin Lo Lishma care este pentru a enerva, până în punctul în care ei spun că ar fi fost mai bine dacă nu s-ar fi născut?”
Ar trebui să spunem că cel care studiază pentru a enerva trebuie să fie complet scufundat în Tora şi probabil se crede un om complet în Tora. Dacă este aşa, nu se va gândi niciodată la chestiunea Lishma deoarece vede că el studiază Tora mai mult decât prietenii săi, care nu petrec atâtea ore, şi nici cu atâta merit. Şi el se observă, că face eforturi mai mari în Tora decât prietenii studiind atent, pentru a şti înţelesul corect care trebuie priceput în Tora. Şi nu studiază superficial precum alţii, ci forţându-şi creierul. Aşadar, cum se poate gândi că lui îi lipseşte? El nu poate ajunge la recunoaşterea răului, să ştie că ar trebui să ajungă la Lishma. Din acest motiv, el este damnat. De aceea ei scriu despre el, „Ar fi fost mai bine dacă nu s-ar fi născut.”
Şi cel mai important la Lo Lishma este că aduce la Lishma. Este aşa cum a spus Maimonides, „Să primească recompensă şi să nu fie pedepsit.” Lo Lishma despre care vorbeşte Tosfot, care este pentru a fi respectat, face lucrurile pentru ca oamenii să îl vadă şi să îl aprecieze. Aşadar, este ca şi cum ar ţine poruncile oamenilor, că lucrează pentru ei şi că oamenii îi vor plăti o recompensă.
Dar cineva care lucrează cu intenţia recompensei şi pedepsei, lucrează pentru Creator, cu excepţia că vrea să-i fie plătită recompensa de Creatorul pentru munca sa în Tora şi Mitzvot. Nu vrea ca oamenii să-i plătească recompensa deoarece nu lucrează pentru ca recompensa să-i fie plătită de oameni. Dimpotrivă, el lucrează şi respectă Tora şi Mitzvot deoarece Creatorul a dat Tora şi Mitzvot pentru a fi respectate. Şi prin asta, vom primi recompensă pentru munca noastră în Tora şi Mitzvot.
De aceea, acesta este cu siguranţă un nivel mai înalt decât cel despre care Tosfot vorbeşte, Lo Lishma pentru a fi respectat. Aceasta este pentru că lucrează pentru ca oamneii să îl respecte, dar în recompensă şi pedeapsă, el lucrează pentru Creator, care este denumită Lishma, însemnând pentru Creator, cu excepţia că totuşi vrea recompensă pentru munca sa, şi de aceea nu este încă considerat „cu adevărat Lishma.”
Totuşi, ar trebui să notăm încă un discernământ care este denumit Lo Lishma, precum Maimonides spune, deşi recompensa şi pedeapsa sunt de o altă formă. În mod normal, înţelegem recompensa şi pedeapsa ca fiind îmbrăcate în haine corporale, precum mâncatul, băutul, etc… Zoharul spune că abilitatea noastră de a ne bucura de dorinţele corporale este numai o mică lumină, din ceea ce a căzut din lumea spargerii, spargerea bucăţilor sfinte în Klipot (carapace), şi aceasta este toată plăcerea care este în ele. Şi întreaga lume urmăreşte aceste plăceri. Când se scrie că majoritatea luminii este îmbrăcată în Tora şi Mitzvot, acesta este genul de recompensă şi pedeapsă pe care şi-o doreşte.
Şi noi ar trebui să acordăm mereu atenţie, în timp ce vorbim cu cineva despre respectarea Torei şi Mitzvot, ar trebui mai întâi să ne gândim care motiv este potrivit pentru acea persoană. Fiecare are propiul său lucru care îl interesează, un motiv pentru care vede că se merită să respecte Tora şi Mitzvot, deoarece prin asta, va primi ceva care merită un mare efort şi muncă. Şi va fi dispus să dea orice pentru a obţine ceea ce vede că merită pentru el.
Din acest motiv, ar trebui să-i spunem mereu unei persoane ceea ce este important pentru ea la un nivel la care să se merite să dea tot ceea ce i se cere. Altfel, fără a oferi un motiv care să o facă să vadă profitabilitatea, nu va auzi ceea ce i se spune. Omul se mulţumeşte cu ceea ce are şi este greu să schimbe obiceiuri, numai dacă câştigă din asta ceva care este suficient de important pentru a-i da energie să-şi schimbe căile şi să înceapă să muncească diferit faţă de cum este obişnuit.
De aceea, sunt cinci discernăminte în Lo Lishma înaintea noastră:
- Prin obligaţie;
- Cineva care studiază pentru a enerva;
- Cineva care studiază pentru a fi respectat, aşa cum este menţionat în cuvintele din Tosfot;
- Pentru recompesă şi pedeapsă aşa cum spune Maimonides;
- Recompensă şi pedeapsă din lucruri necorporale, care este ceva ce toată lumea înţelege. Dar el doreşte recompensă şi pedeapsă pentru plăcerile spirituale, aşa cum este scris în „Introducerea la cartea Zohar” (Paragraf 31), „Şi ultimul nivel este această diviziune,” în Lo Lishma, „Este că el se îndrăgosteşte pasional de Creator, aşa cum cineva cade pentru dragostea corporală, până când obiectul pasiunii rămâne în faţa ochilor săi toată ziua şi toată noaptea, aşa cum spune poetul, ‘când mi-L amintesc, El nu mă lasă să dorm.’”
Dar cu cel de-al cincilea discernământ în Lo Lishma, nu-i putem spune unei persoane să înceapă în această Lo Lishma, deoarece nu orice persoană o poate înţelege, adică să creadă că este plăcere în lumina care este îmbrăcată în Tora şi Mitzvot, mai mult decât cineva se poate bucura de plăcerea ce este îmbrăcată în plăcerile corporale. Aceasta este astfel, dacă lumina plăcerii care este îmbrăcată în Tora şi Mitzvot va fi imediat aparentă, s-ar numi “Providenţă deschisă.” În acea stare, ar fi imposibil pentru o persoană să lucreze Lishma deoarece plăcerea pe care ar simţi-o în Tora şi Mitzvot l-ar forţa să facă totul şi nu pentru că a poruncit Creatorul să fie respectate.
Este aşa cum spune în “Introducere la Studiul celor zece Sefirot” (Paragraf 43), “Dacă, de exemplu, Creatorul ar fi stabilit deschis Providenţa cu creaturile Sale, de exemplu, cineva care ar mănânca o mâncare interzisă s-ar îneca imediat, şi cineva care ar îndeplini o poruncă ar simți plăceri minunate în aceasta, similare cu cele mai mari plăceri din lumea corporală. Apoi, ce smintit s-ar gândi măcar să guste din lucrurile interzise, ştiind că şi-ar pierde imediat viaţa din cauza asta? …De asemenea, ce smintit ar neglija vreo poruncă şi nu ar face-o pe cât de repede posibil, precum unul care nu se poate abţine de la o mare plăcere corporală care i-a venit la îndemână, fără să o primească cât de repede poate?”
Prin urmare, atunci, nu ar fi nicio posibilitate de a alege, deoarece marile plăceri care sunt îmbrăcate în Tora şi Mitzvot sunt mari lumini. De aceea, această plăcere este ascunsă. Dimpotrivă, în corporalitate, plăcerea în fiecare act este descoperită, ceea ce ne face să tânjim după orice loc în care vedem că este plăcere. Şi corpul nu îţi spune dacă este interzisă sau permisă. Din această cauză, este chestiunea alegerii şi chestiunea recompensei şi a pedepsei.
Prin urmare atunci când vorbim cu cineva despre povara Torei şi a Mitzvot, trebuie să considerăm despre ce fel de Lo Lishma îi vorbim, deoarece, aşa cum este spus mai sus, fiecăruia trebuie să i se dea Lo Lishma care se potriveşte caracterului său, astfel încât el va vedea că în această Lo Lishma se merită să ia asupra sa Tora şi Mitzvot. De exemplu, primul discernământ (prin constrângere), este potrivit pentru toţi. Cu alte cuvinte, dacă cineva poate să-l forţeze pe altul, obligându-l, nu e nicio diferenţă dacă acela înţelege sau nu. În orice caz, se numeşte “constrângere,” însemnând că cineva o poate face chiar dacă înţelege sută la sută că are dreptate, dar nu are posibilitate de a alege. Aceasta se numeşte “constrângere.” Dar cu celelalte forme de Lo Lishma, fiecare are un alt caracter, şi este imposibil a spune care dintre ele este acceptabilă.
Putem înţelege celelalte trei forme de Lo Lishma 1) pentru a enerva, 2) pentru a fi respectat, şi 3) pentru a primi recompense şi a se feri de pedepse corporale. Totuşi, fiecare persoană are o natură, aşadar, trebuie să fii foarte atent pentru a ştii ce tip de Lo Lishma să-i spui, adică pentru care Lo Lishma va vedea el că merită să se ostenească.
Dar cu al cincelea tip de Lo Lishma, a dori dragostea de Creatorului deoarece simte plăcere în Tora şi Mitzvot, aceasta, noi nu o putem înţelege pentru că depinde de sentiment. Şi înainte ca o persoană să înceapă să guste, nu are niciun rost să începem să vorbim cu ea. De aceea se numeşte “Forma finală de Lo Lishma,” însemnând că apoi persoana intră în nivelul Lishma.
Totuşi, noi trebuie să înţelegem că dacă o persoană ajunge la nivelul la care tânjeşte după Tora şi Mitzvot în măsura în care s-a spus mai sus, “când îmi amintesc de El, El nu mă lasă să dorm,” de ce aceasta este se consideră în continuare Lo Lishma? Într-adevăr, este deoarece plăcerea în Tora şi Mitzvot este ceea ce îl obligă să respecte Tora şi Mitzvot. Lishma înseamnă că măreţia Creatorului, deoarece El este măreţ şi conduce, îl determină să respecte Tora şi Mitzvot. Aşadar, nu este plăcerea ceea ce îl determină, ci Creatorul este motivul pentru care el respectă Tora şi Mitzvot.
Această judecată a Lishma este descrisă în “Introducerea la cartea Zohar” (Paragraf 32), “Munca în Tora şi Mitzvot Lishma, pentru a dărui şi nu pentru a primi recompensă şi el va deveni capabil pentru a primi cele cinci părţi ale sufletului denumite NRNHY.”
Totuşi, conform regulii că omul este o lume mică, compusă din şaptezeci de naţiuni, omul este compus şi din Israel, de asemenea. Aşadar, spunem că sunt cinci discernăminte în Lo Lishma, că sunt oameni care aparţin unui anume tip de Lo Lishma, dar ar trebui, de asemenea, să spunem că toate aceste tipuri de Lo Lishma există în interioarul unei persoane, dar vin câte una pe rând. Uneori, aceea, “pentru a enerva,” acţionează într-o persoană. Uneori, ea lucrează cu Lo Lishma pentru a fi respectată, şi uneori foloseşte Lo Lishma prin constrângere, precum Maimonides a spus, “El este făcut de ruşine şi de ocară în public, şi este blestemat până se reformează.”
Cu alte cuvinte, când omul vine să se roage la sinagogă sau vine să studieze Tora pentru ca prietenii să nu-l dispreţuiască în inimile lor deşi nimeni nu-i va spune, “De ce nu vii la lecţiile de Tora la Sinagogă?” Dar el va şti că, cu siguranţă cu toţii îl privesc ca pe un inferior. Aşadar, necinstea pe care o va simţi îl face să vină la sinagogă. Prin urmare cauza Lo Lishma care îl forţează este constrângerea aşa cum a spus Maimonides.
Este mai uşor să se folosească această Lo Lishma ca o Lo Lishma eficientă, deoarece Lo Lishma care este conectată cu suferinţa – necinstea – îi dă mai multă energie pentru a depăşi obstructiile pe care le are. De aceea, în perioada în care o persoană este în cel mai de jos declin, Lo Lishma ruşinii încă poate acţiona în ea. Se consideră constrângere din cauză că ruşinea – care este suferinţă – îl forţează să facă lucruri, chiar dacă corpul lui nu este de acord.
Şi uneori o persoană se întăreşte cu Lo Lishma recomepensei şi pedepsei, aşa cum Maimonides a spus. Şi uneori găseşte recompensă şi pedeapsă în a găsi înţeles în muncă, în timp ce dacă nu respectă Tora şi Mitzvot, îi lipseşte înţelesul, şi aceasta este Lo Lishma finală.
Recompensa şi pedeapsa plăcerii în muncă: când se angajează în Tora şi Mitzvot, el simte plăcere. Şi dacă nu respectă Tora şi Mitzvot, el suferă. Este precum o persoană care simte gustul mesei şi acesta este motivul pentru care se duce la masă, deoarece vrea plăcerea mâncării. Prin urmare plăcerea mâncării este cauza pentru care se duce la masă.
Înapoi la pagina SCRIERI SOCIALE – (link)