ANEXE ŞI CIORNE – SECȚIUNEA 2

(înapoi la pagina SCRIERILE ULTIMEI GENERAŢII – click)

Pentru introducere

1. Am transmis deja într-o primă formă percepția mea în 1933. Am vorbit și cu liderii generației, dar la vremea respectivă, cuvintele mele nu au fost acceptate, deși țipam ca o macara, avertizând despre distrugerea lumii. Din păcate, nu am impresionat pe nimeni.

Acum, însă, după bombele atomice și cu hidrogen, cred că lumea mă va crede că sfârșitul lumii se apropie cu repeziciune, iar Israel va fi prima națiune care va fi arsă, ca şi în războiul anterior. Aşadar, este bine ca astăzi să trezim lumea pentru a accepta singurul remediu posibil și vor supravieţui și vor continua să existe.

2. Trebuie să înțelegem de ce Marx și Engels au considerat necesar comunismul suprem, în care fiecare funcționează în funcție de capacităţi sale și primește în funcție de necesităţile sale. De ce avem nevoie de această condiție strictă, care este măsura lui „al meu este al tău și al tău este al tău”, adică altruismul absolut?

În această privință, am dorit să demonstrez în acest articol că nu există nicio speranță ca sistemul comunist să existe, dacă nu este subsumat acestui scop, care este altruismul complet. Până atunci nu avem de-a face cu altceva decât cu diferite faze ale comunismului.

Odată ce am dovedit corectitudinea principiului: „de la fiecare după propriile capacități, fiecăruia după propriile necesităţi”, trebuie să vedem dacă respectivele faze pot produce acest rezultat.

Astăzi, termeni precum „burghez” și „proletariat” nu mai sunt acoperitori pentru a explica istoria economiei. Mai degrabă, avem nevoie de termeni mai generali: „Clasa Sârguincioşilor” și „Clasa Neputincioşilor” (a se vedea mai sus la secțiunea „Dezbatere”, punctul 4).

După douăzeci și cinci de ani de experiență, suntem nedumeriți în legătură cu aşa-zisa fericire deplină pe care ne-o promisese regimul comunist. Oponenții săi spun că este răul absolut, iar susținătorii săi spun că este raiul pe pământ.  

Într-adevăr, nu trebuie să respingem dintr-o lovitură afirmaţiile adversarilor, întrucât atunci când cineva dorește să cunoască proprietățile cuiva, trebuie să-i întrebe atât pe susţinători săi, cât și pe detractori. Este o regulă ca susţinătorii să recunoască doar virtuțile și nici un singur defect, căci „dragostea acoperă toate nelegiuirile”. Detractorii se află la polul opus: ei recunosc doar greșelile, căci „ura acoperă toate virtuțile”.

Aşadar, poţi cunoaște adevărul doar atunci când îi asculţi şi pe unii şi pe alţii. Eu vreau să examinez comunismul în detaliu și să explic avantajele și dezavantajele acestuia. Doresc, mai ales, să explic rectificările, cum pot fi rectificate toate neajunsurile sale, astfel încât toată lumea să vadă și să admită că acest regim este într-adevăr regimul care aduce atât dreptate, cât și fericire.

Ce fericiți am fost când comunismul a ajuns la experimentarea practică într-o națiune atât de mare ca Rusia. Ne-a fost clar că, după câțiva ani, guvernarea justiției și fericirii va apărea în fața întregii lumi și, astfel, guvernarea capitalistă va dispărea din lume într-o clipită.

Cu toate acestea, nu a fost cazul. Dimpotrivă, toate națiunile civilizate vorbesc despre regimul comunist sovietic ca despre o diformitate malefică. Prin urmare, nu numai că regimul burghez nu a fost desfiinţat, ci a devenit de două ori mai puternic decât înainte de experimentul sovietic.

(înapoi la pagina SCRIERILE ULTIMEI GENERAŢII – click)

error: Content is protected !!