(înapoi la pagina BAAL HASULAM SCRISORI – click)
15 Heshvan, Tav–Reish–Peh–Bet, Noiembrie 16, 1921
Prietenului meu,
Într-adevăr, văd dificultatea pe care o ai cu simplitatea, faptul că ești jenat să vorbești simplu. Cu toate acestea, în toate relațiile mele cu tine, față în față sau în scrisori, nu ți-am afectat spiritul, întrucât acesta este modul în care majoritatea oamenilor se comportă în astfel de chestiuni: Ei se ruşinează precum hoții de fiecare organ cu care păcătuiesc sau cu care se comportă ca animalele. Îl acoperă cu șapte învelitori, ca și pe organul circumcis, partea din spate și alte astfel de organe cu care fac ca şi animalele.
Prin urmare, trebuie să fiu îngăduitor cu tine în legătură cu această schimbare și să vorbesc cu tine ca … sub acoperirea alegoriilor, pentru că am obosit să aștept soluții la această problemă, de care avem nevoie amândoi, și mai ales pentru slava Cerului, pentru asta este tot ceea ce îmi trebuie.
Îţi voi vorbi cu viclenie, într-o limbă de care îngerii slujitori nu au nevoie. Prin urmare, îţi voi cere să-mi clarifici temeinic cuvintele Zohar-ului în trei locuri. Și chiar acele lucruri care vezi clar că sunt considerate un avantaj, sau chiar un păcat să dezvălui asemenea secrete, mai ales în fața celor care știu și înțeleg, sau chiar cele mai obișnuite chestiuni, care sunt atât de ușoare încât zboară ca păsările în cerul, am nevoie de toate. Și, deși nu este nevoie de ele în sine, în general, există totuși o nevoie.
Uită-te în Zohar, în porțiunea Shemot (Exodul) printre cuvintele referitoare la pauza după Pesah și mai departe, pentru a le clarifica cu grijă. După aceea, adânceşte-te în paginile premergătoare sărbătorii Şavuot (Sărbătoarea Săptămânilor), cam de acolo până la Elul din acel an, când au trecut în țara lui Israel. Astfel ai două locuri și, după aceea, de la paginile referitoare la virtuților țării lui Israel până la sfârșitul porţiunii.
În primul rând, clarifică-mi orice fel de schimbare și acțiune din acest loc în celălalt loc, adică susținând gradele și înțelegerea problemei cât de mult poţi. Apoi, arată-mi orice lucru bun în treptele corpului său și ale părților sale, care este necesară și care este redundantă, prin ceea ce este necesară și în ce mod este redundantă și ceea ce ar lipsi lumii fără ea, precum și descrierea liniilor speranței în fiecare loc.
Și, cel mai important, desenele ar trebui să scoată în evidență caracteristicile cu umbrele și luminile respective, cu o față oribilă sau o față frumoasă, o față ilară sau o față primitoare. Pe o astfel de umflătură vie, trebuie înregistrate chiar și lucruri simple și redundante și cunoscute, astfel încât toate desenele să fie incluse într-un ansamblu în fiecare imagine aranjate cu claritate.
Și nu repeta greșeala de a interpreta comentariul pe care l-ai găsit în desene, desenele însele fiind ascunse în comentariul tău. Mai mult decât atât, desenele însele sunt cele de care am nevoie pentru a le interpreta eu însumi cu aptitudini precum ale tale și, mai ales, ca și cum ar fi căzut de sus înainte de interpretarea pe care le-ai dat-o de jos.
Și pentru că încă mă tem de lenevia ta, care este doar o Klipa (coajă/cochilie), sau vânează suflete curate și inocente, eu însumi îți voi scrie câteva lucruri noi în aceste forme pe care ţi le cer. După ce îmi vei explica toate desenele menționate mai sus, aşa cum poți, cu simplitate și fără comentarii, ca și cum ar fi căzut din cer, atunci îmi vei interpreta cu propriile tale cuvinte ceea ce interpretez aici în limbajul traducerii (aramaică). În felul acesta, voi ști cât de bine înțelegi scrisul și gândurile mele.
Și după ce vei interpreta ceea ce este în inima mea, revizuiește cuvintele mele și adaugă la ele, elimină din ele sau şi una şi alta. Și de dragul lui D-zeu, urmează-mi cererea și nu sări niciunul dintre studiile sau rugăciunile tale, chiar și pentru câteva săptămâni, până când nu vei fi finalizat cererea mea și până când cuvintele tale vor ajunge la mine cu un răspuns clar. La urma urmelor, degetele mele sunt legate de teamă și nu pot coresponda cu tine sub baldachinul Torei și al iubirii superioare.
Vino și vezi: există un limbaj sfânt pentru cei superiori și există un limbaj sfânt pentru cei inferiori. Conform acestora, toți acei înțelepți ai adevărului sunt numiți „gura lui D-zeu”. Care este motivul? Este aşa întrucât Şhina (Divinitatea) vorbește din gura lor și tot ce spun ei, gustul palatelor lor și nu ale altora. Prin urmare, calea acestor înțelepți ai adevărului este de a transmite înțelepciune prietenilor lor gură de la gură.
Și care este motivul pentru care este gură la gură și nu gură la ureche? Este aşa întrucât gustul palatului nu este dat urechilor; ele sunt distincte. Este scris despre asta: „Eu îi vorbesc gură către gură, Mă descopăr lui nu în ghicitori”.(Numeri 12:8) „Mă descopăr lui” înseamnă prin văzul oamenilor, iar „în ghicitori” înseamnă prin auzul oamenilor cu urechile.[1]
[1] În limba engleză versetul este tradus ca: “With him do I speak mouth to mouth, manifestly, and not in riddles.” Iar traducerea lui Cornilescu este: Eu îi vorbesc gură către gură, Mă descopăr lui nu prin lucruri greu de înţeles. Am optat pentru claritatea sensului dat de Baal HaSulam în scrisoare pentru o combinaţie: Mă descopăr lui (Cornilescu) şi în ghicitori, ceea ce înseamnă in riddles (traducerea în limba engleză).
Dar acestea nu sunt deloc căile înțelepciunii adevărului, care înţelepciune este dată doar în palat, așa cum este scris: „Cine va mânca și cine se va simți în afară de mine?” Prin această regulă, înțelepții cunosc judecata în judecată, fiecare gen cu (ceea ce nu este) genul său, aroma sa, întrucât fiecare gen are propria sa aromă.
Și întrucât acești păcătoşi au șapte urâciuni în inimile lor, inimile lor sunt împărțite și aromele lor nu sunt aceleași, pentru că „Domnul le-a încurcat limba”, „ca să nu-şi mai înţeleagă vorba unii altora!”(Geneza 11:7)
Dar cu înțelepții, nicio minciună nu vine în palatele lor. Prin urmare, tot ceea ce mănâncă este adevărat și toate trezirile lor sunt întru adevăr. Prin urmare, toți înțelepții sunt ca un singur om, înțelegându-și reciproc limbajul, întrucât palatul lor este unul. Astfel, ei au în mod necesar puterea de a-și dezvălui secrete gură către gură.
În această privință, păstorul credincios s-a rugat pentru Iuda: „Aduceți-l la poporul său”. Înțelepții noștri au explicat că ar putea sta printre cei drepți și să discute regulile cu ei, adică, așa cum se spune, le-a înțeles limbajul.
Acest lucru se întâmplă întrucât cineva care este defect – care nu a rectificat corect păcatul generației Babilonului – se află sub stăpânirea zeilor Babilonului, numiţi Ball. „Și acolo le-a amestecat limba” și el nu a știut ce spuneau înțelepții noștri. Vai de el și vai de sufletul lui. „Și ce spune Şhina? Este mai ușor decât capul meu, mai ușor decât brațul meu. ”
Și ar trebui să spui: „Cum poate fi rectificat un păcat atât de mare?” La urma urmei, este scris: „D-zeu este în cer, şi tu, pe pământ; de aceea să nu spui vorbe multe”.(Ecleziastul 5:2) Și, de asemenea, este scris: „Pentru ce să Se mânie Dumnezeu din pricina cuvintelor tale?”(Ecleziastul 5:6) Acest lucru este, fără îndoială, adevărat.
Dar așa cum este aici, este forța lui Moise, păstorul credincios, cea de care avem nevoie, care mărturisește despre sine: „Nu este în cer … este foarte aproape de tine, în gura ta şi în inima ta, ca s-o împlineşti.”(Deuteronomul 30:12-14) Se știe că prin marea putere a păstorului credincios, Tora a coborât deja pe pământ, ca în combinațiile literelor din numele Torei.
Și în toate acele fapte pe care El le-a întemeiat înaintea noastră și pentru întreaga lume, precum „din ceea ce este permis care se află în gura ta”, acum ele sunt de fapt pe pământ, după cum este scris: Este … în gura ta şi în inima ta, ca s-o împlineşti.” Adică, prin Dvekut (alipirea) spiritului și minții la toată inteligența și rațiunea care există în zicerile părinților și zicerile slujitorilor părinților și în 613 Miţvot (porunci). În fiecare act, o combinație devine cunoscută ochilor prin modalităţile căilor Stăpânului lumii, modalităţi în care se depune toată lumina superioară. Cel care se lipește de un singur discernământ în cunoașterea completă nu a funcționat în zadar, pentru că aici este o parte din cele 613 părți ale sufletului. Ulterior, el înmulțește toate acele grade până-şi găsește toate organele sufletului.
Dacă va fi răsplătit cu deplinătatea sufletului său, va avea încredere că a câștigat totul, pentru că nimic nu lipsește în palatul regelui și nu există sărăcie într-un loc al bogăției.
Vai de acei proști, distrugători ai lumii. Știu foarte bine că ar fi mai bine pentru ei dacă nu s-ar fi născut. Ei spun doar un singur lucru, că au avut zile mai bune decât acum, adică înainte de a se naște. Creatorul le face acest lucru pentru a le arăta defectul în fața oamenilor. Este scris: „Nu zice: «Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune decât acestea?» Căci nu din înţelepciune întrebi aşa.”(Ecleziastul 7:10) Cu alte cuvinte, textul are milă de ei și îi anunță să acopere acest lucru în inimile lor, întrucât este un semn al defectului nebuniei care este în ei.
Profetul credincios i-a îndemnat în legătură cu aceasta: „… aduceţi pe altarul Meu bucate necurate! Şi dacă ziceţi: «Cu ce Te-am spurcat?» – Prin faptul că aţi zis: «Masa Domnului este de dispreţuit!»”(Maleahi 1:7) La fel este și modalitatea tuturor proștilor lumii. Întrucât palatele lor gustă dulcele ca amar, ei spun că este amar și disprețuiesc pâinea sfântului Rege.
Acesta este motivul pentru care îi blestemă și le spune: „Blestemat să fie înşelătorul care are în turma lui o vită de parte bărbătească”,(Maleahi 1:14) arătându-le că acest înşelător sunt de fapt ei înselându-şi stăpănul. Care este motivul? Este întrucât există un mascul în turma lor și ei sunt delăsători în munca lor și nu se străduiesc să-l găsească. Acesta este motivul pentru care sfântul profet îi blestemă, de vreme ce ei pot aduce un mascul curat în palatul regelui, în timp ce ei aduc unul olog și chior.
Vai de cei care arată necinste în palatul regelui. De aceesa li se arată defectul cu o mare inteligenţă, ca în „Ia adu-o dregătorului tău! Te va primi el bine pentru ea…?”(Maleahi 1:8) „Dregătorul tău” implică un loc care a fost făcut mai jos, în care au greşit, adică în buza superioară, un loc care pentru noi este un defect și, potrivit lor, nu este un defect. Dar acel loc nu este umplut prin răsucirea buzelor lor și Creatorul arată ticăloşia lor pe fețele lor, așa cum ţi-am spus când eram cu tine, așa cum este scris: „să nu omori pe cel neprihănit şi pe cel drept”.(Exodul 23:7) Mintea este numită „cel drept”, iar inima este numită „cel neprihănit”. Vai de cel care își schimbă numele, care minte în numele Creatorului și inversează înţelesul. Textul mărturisește, mai departe, despre ei și în fața lor: „ căci nu voi ierta pe cel vinovat.”
Prin urmare, tu, dragostea vieții mele, nu vei urma pe urmele distrugătorilor lumii, ai proștilor, fiilor proștilor, întrucât sunt fără valoare în comparație cu tine, fie în trunchi, ramură și cu atât mai mult în fructe. În bagajul tău, ești unic în această generație. În curățenia acelui bagaj, ești mai bun decât mine, așa cum ți-am spus când eram cu tine. Nu îţi lipsește altceva decât să ieși pe un câmp pe care Domnul l-a binecuvântat și să aduni toate acele organe flasce care au căzut din sufletul tău și să le uneşti într-un singur corp.
În acel corp complet, Creatorul va insufla necontenit a Sa Şhina, iar fântâna inteligenței și izvoarele superioare de lumină vor fi ca o sursă fără de sfârşit. Fiecare loc pe care ți-ai aruncat ochiul va fi binecuvântat și toți vor fi binecuvântați din cauza ta, pentru că ei te vor binecuvânta permanent și toate carele impurităţii (Tuma’a) vor fi pe ele … pentru totdeauna, întrucât este dorința lor de a te blestema. În acel moment, se va împlini binecuvântarea bunicului, „Voi binecuvânta* pe cei ce te vor binecuvânta”.(Geneza 12:3)
Să ne întoarcem la problema pe care am tratat-o mai întâi: gura Domnului. Există buza superioară și buza inferioară. Acele coroane au coborât egale una cu cealaltă, dar pentru a adăuga tuturor celor vrednici binele asupra binelui și lumina asupra luminii, au fost făcute patru rectificări înalte și sfinte asupra lui Dikna. Fericit este cel care a fost răsplătit cu moștenirea lor și fericit este și cel care a fost răsplătit cu alipirea la cel vrednic care i-a moștenit deja.
Este scris în legătură cu aceste patru rectificări: „Căci gândurile Mele nu sunt gândurile voastre și căile voastre nu sunt căile Mele”. (Isaia 55:8-9) Gândurile înalte și sfinte nu sunt ca gândurile unui neînvățat. Căile înalte și sfinte nu sunt precum căile celor fără educație. Gândul este Roş-ul (cap / minte), iar o cale este calea pe care se răspândește Roş-ul și prin care se înmulțește.
Vino și vezi. Există un Roş superior și o cale superioară pe buza superioară și există un Roş inferior și o cale inferioară pe buza inferioară. De aceesa mustața a fost stabilită peste buza superioară, care este asemănarea cu Roş-ul superior pe care am menţionat-o.
Această rectificare este numită „milostiv” (vezi Idra Raba, Nasso). Când cineva este răsplătit văzând această imagine cu ochiul, el este plină de îndurări din toate părțile, pentru că nu este loc în el … motiv pentru care este într-adevăr „milostiv”.
După aceea, el este răsplătit prin a vedea cărarea superioară, cărarea celor care urcă, a celor care sunt capre masculi. De aceea este văzut de toate acele lumi inferioare, precum rectificarea prețioasă a Roş-ului, numită „milostiv”, care este slava tuturor laudelor care le apar.
În acest fel, există o oprire pe acele fire de păr din mijloc, ale mustăţii, iar stoparea acestei căi este văzută de cei inferiori prin cele două găuri din nas. Acolo, acea cale se răspândește și este imprimată în mijlocul buzei superioare. Această rectificare este numită „și plină de har” și toți cei care cunosc secretele o văd cu siguranță.
Acum că ai fost răsplătit cu aceste două nume … cele inferioare și vom vedea ce este în fața noastră în acel loc în care găsim o buză … sub buza inferioară. Acolo … adică un Roş (cap / minte) pentru cei inferiori și toţi aceşti vrednici au fost răsplătiţi cu sărutări … deși sărutările … cel inferior ca unul.
Astfel, ar trebui să ne întrebăm „De ce s-au agățat de Roş-ul buzei de jos?” … un motiv bun … și o gură sfântă … a acelei căi care a fost întipărită în buza superioară și care le arată acel loc ca … o cărare fără de carne … așa cum ar trebui să fie cu iubirea. … Și apoi … au devenit mai puternici în buza de jos. În acel moment, „Iubirea este la fel de puternică precum moartea”. Sufletul lor iese cu iubirea superioară și iubirea inferioară împreună, iar când sufletul lor … unul inferior.
De aceea acel loc este numit „Roş-ul de jos”. Care este motivul? Este aşa întrucât este complet asemănător cu Roş-ul superior și toată lumea știe că unul l-a născut pe celălalt. Acesta se numește „alungit”, întrucât Panim (fața / anteriorul) părţii superioare a Roş-ului a devenit mai lungă … nu este în fiecare unul pentru celălalt. Și, întrucât au fost integrați ca unul singur, ei sunt ochi pentru fiecare în parte.
În această privință, înțelepții au afirmat: „O voce, o vedere și un miros nu sunt considerate fraude”. Care este motivul? Pentru că în cele trei, toate … sunt văzute. Și din moment ce am fost răsplătiți cu acest Roş inferior, acesta a fost dublat la capătul său și a ajuns în forma a trei slăvi. … Pe măsură ce Roş-ul superior a venit la noi, cu siguranță nu există fraudă în ele și nu există nicio defecțiune în acele rectificări prețioase care au fost extinse … lor, și toată lumea știe că una a născut-o pe cealaltă, cu excepția clovnilor curții. care ar spune: „Sara a conceput de la Abimelec, regele lui Gherar”.
De aceea versetul, “Şi iată legământul Meu cu ei”, zice Domnul: „Duhul Meu, care Se odihneşte peste tine…”,(Isaia 59:21) s-a adeverit în acest răsad sfânt al seminției lui Israel. Rezultă că această rectificare este cu siguranță Roş-ul celor inferiori, întrucât este pentru cei inferiori să se păstreze și să se conecteze la snopul vieții, așa cum am spus.
Dar înțelepții au stabilit: „Nu există admitere în Azarah (o secțiune specială în Templu), cu excepția regilor din Casa lui David”. Care este motivul? Întrucât sunt în Roş. Dar pentru restul generației, acel loc a fost făcut doar să treacă pe lângă el. De n-ar fi fost aşa, acea odihnă ar fi fost o plimbare ușoară, motiv pentru care a fost stabilită și extinsă o cărare inferioară de la acel Roş și este similară cu cărarea superioară.
Cu toate acestea, apare și se apropie un bătrân obosit de multele sale zile și „Nu există niciun motiv pentru cei vârstnici”. Este ca Barzillai din Galaad, întrucât forma acelei cărări inferioare este întrutotul asemănătoare, în toate cele, cu cărarea superioară care s-a extins de la Roş-ul superior; de aceea, el vede că Guf-ul este dedesubt, în cărarea de jos, similar cu cea superioară cum e o maimuță faţă de un om. Și ceea ce a văzut, a văzut bine.
De aceea, acea rectificare se numește „față”, pentru a arăta că nu toate fețele sunt la fel și că toate căderile oamenilor ar trebui să fie pe față, ca în versetul: „Şi s-au plecat şi s-au închinat înaintea Domnului, cu faţa la pământ.”(Neemia 8:6)
Acesta este motivul pentru care acea cărare a fost înregistrată în buza de jos, direct opusă cărării de pe buza superioară, precum fețele heruvimilor „care stau unul în faţa celuilalt”. Deoarece forma lor seamănă una cu alta, au fost întăriți unul prin celălalt și au fost înregistrați în buze mai profund. Acesta este și sensul „feței”, ceea ce înseamnă că până acum nu se știa deloc că există fețe deasupra și fețe dedesubt și că nu toate fețele sunt la fel.
Și când aud de acel discipol înțelept care a spus că râde de întreaga lume având meritul că „El vede imaginea Domnului” și s-a bucurat și s-a lăudat cu gradele sale, cum că el, Anah, „a găsit izvoarele în deșert în timp ce păștea măgarii tatălui său Zibeon”, iar prima nelegiuire a fost ștearsă, îmi spun că este de la înțelepții noștri, care au fost găsiți pe cărarea de jos și o numesc „cărarea de jos ”: Anah este păstorul tatălui său, Zibeon. El îl numește, de asemenea, Roş-ul inferior, Zibeon, care este ceva de care nu auzisem niciodată în scrierile dinaintea mea.
Mă străduiesc să găsesc aceste cuvinte suficient rlaborate, 1) pentru a ști ce fac aceste „izvoare”, adică toate Reshimot (amprente/ reminiscenţe) de pe fețele lor, în lungime, în lățime, în sunet, imagine și ariomă. De asemenea, care este întrebarea lor și care este răspunsul lor – dacă este o întrebare nouă sau una ascunsă în urechile lor de păstorul tatălui său, Zibeon, al acelui Anah? Și ce gândea Zibeon despre acest fiu înțelept dacă i-a spus: „dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura”?(Proverbe 23:15)
În general, a existat bucurie în această întrebare? Și câte zile a durat sau a fost o bucurie de câteva ore? Toate acestea sunt clar interpretate și explicate în acea clarificare a Roş-ului inferior și a căilor inferioare despre care am vorbit. Dacă nu este așa pentru tine, ci în alt fel, spune-mi cum s-a făcut munca efectivă.
Și acum, când suntem liniştiţi în privința Roş-ului inferior și a căii inferioare, și a sfintelor nume pentru cei care au fost răsplătiți cu fețele lor având rectificările firelor de păr de sub buza de jos – de fapt „fața lungă”, vom coborî mai departe sub voalul sfânt. În el, este legată o răsplată bună pentru cei drepți, ascunsă și dezvăluită, precum și pedepse amare și aspre pentru cei răi. Voalul respectiv este numit „foarte milostiv”, așa cum a fost stabilit, pe măsură ce se apleacă înspre Hesed (îndurare). Are toate meritele și toată răsplata Stăpânului lumii.
Vai de acela care-şi etalează incestul. El își smulge sufletul din această lume și este rupt de lumea următoare. El se află sub forma lui „Vei da credincioşie lui Iacov”, motiv pentru care mâna lui a ținut călcâiul lui Esau. El a găsit toată această milostenie pe care am menționat-o pentru că în deplinătatea sa, a șaptea rectificare – numită și “credincioşie”- a fost revelată și a venit, întrucât adevărul [2] și mila au fost incluse aici unul în altul, ca în „Vei da credincioşie lui Iacov, şi vei ţine cu îndurare faţă de Avraam.”(Mica 7:20)
[2] În traducerea lui Cornilescu a Bibliei, “adevăr” apare ca şi “credincioşie” care are un sens aparte – a-i da credinţă, a crede în adevărul lui. Am păstrat termenul de “adevăr” acolo unde era mai aproape de sensul căutat de Baal HaSulam.
Vino, vezi și înțelege ordinea pe care ți-am spus-o până acum în toate gradele pe care le-ai văzut până acum și privește corect reprezentările lor. Le veți găsi ca o descriere a unui strat din grădină în care au fost plantate răsaduri, două câte două, faţă în faţă, iar unul îşi arată vârful. Adică, deasupra este un Roş și o cale, iar dedesubt, exact opuse lor, este un Roş, o cale, iar cel de acum, numit „foarte milostiv”, este la mijloc față de toate și sub toate.
Există, de asemenea, un strat de grădină în care aceste răsaduri sunt reprezentate într-o combinație diferită – trei răsaduri deasupra, care sunt considerate Roş, Toh şi Sof. Roş-ul superior se numește Roş, cărarea superioară se numește Toh, iar Roş-ul inferior se numește Sof.
Care este raţiunea acestei combinaţii a lor? Este aşa întrucât gustul, aspectul și mirosul acestor trei răsaduri sunt aceleași. Prin asta, cele trei se unesc ca unul singur și toate trei sunt considerate superioare, ca Roş, Toh și Sof.
Cărările inferioare și acea unificare a lui „foarte milostiv” sunt numite „două ramuri ale salciei”. De ce? Pentru că ele există simultan, iar copiii exilului care sunt printre națiuni și s-au amestecat cu ele spun despre acele două ramuri ale salciei că nu au nici gust, nici miros. Astfel, sunt trei deasupra și două dedesubt în stratul de grădină pe care l-am menționat.
În acele cinci litere de care am vorbit, există 120 de combinații. Dar le-am menţionat pe acestea două pentru a arăta o combinație în „aducere aminte” și o combinație în „păstrare”. Restul sunt incluse în aceste două părți pe care le-am menționat, iar aceste ordonări sunt numite „cele cinci litere ale numelui Elokim”.
De ce? Este aşa întrucât au fost stabilite de-a lungul căii lor de emanație una sub alta. Cu toate acestea, există măsură în lățime și, până acum, nu am auzit de la tine o interpretare a textului, așa că nu pot vorbi deloc despre asta până nu voi auzi că tu însuți ești adâncit în el.
Când am spus „deasupra” și „dedesubt”, nu am presupus locuri, întrucât entităţile spirituale nu au un loc. Cu toate acestea, cu siguranță au un timp în care să devină cunoscute în lume. Ceea ce am numit „deasupra” a fost din motivul că apărut mai întâi și am numit „dedesubt” ceea ce a apărut ulterior.
Și te mai întreb: Când interpretezi, cu propriile tale cuvinte, toate aceste cinci capitole pe care ţi le-am arătat, într-o ordine de sus și de jos, interpretează-mi de fiecare dată, când este primul capitol și când este capitolul următor și, tot aşa, cu toate, la fel de meticulos pe cât îți permite memoria, sau un calcul aproximativ și durata fiecărui capitol.
Și, mai important decât toate, doresc să aud durata celor două ramuri de salcie pe care le-am menționat cu privire la calea de jos, numită „rectificarea feței”, și voalul sfânt, numit „foarte milostiv”, iar începutul lor este „adevărul.”
Deși este un lucru neînsemnat pentru tine, este important pentru mine. Cred că ai sugerat deja într-o altă scrisoare că ai uitat vremurile acestora, dar aminteşte-ţi, pentru că este ca și cum aș fi în închisoare și nu aș putea lucra și discuta problema cu tine dintr-un motiv important care este în inima mea.
Prin urmare, încearcă din greu să-ţi aminteşti vremurile, mai mult sau mai puțin, durata lor, precum și începuturile lor. Și te rog, ai milă faţă de timpul care, din păcate, s-a pierdut în zadar și trimite-mi o scrisoare clară cu explicații complete cu privire la toate întrebările pe care ţi le-am adresat, în așa încât să nu fie nevoie să corespondez cu tine după aceea.
Acum, dragul meu, vino și vezi cum poți să-mi oferi adevăratele tale răspunsuri. Și pentru că sunt împovărat cu tine, acum nu am nimic altceva decât întuneric. Totuși, nu am nicio îndoială despre tine, întrucât răspunsurile preced întrebările – dacă nu își cruță viața, etc.
Cu toate acestea, lasă-i pe trecători să-şi vadă de drum și numără clipele să nu pierzi nici măcar una dintre ele, pentru că există un vestitor deasupra noastră în fiecare zi. Nu este autoritate ceea ce ţi-am dat. Mai degrabă, ți-am dat o obligaţie. Și cine este el și unde este el, cel care conduce o Klipa (coajă / cochilie) rea, străină aici, printre copiii regelui? Este cu siguranță o insolență față de ceruri și aşa „Cum se învârteşte uşa pe ţâţânile ei, aşa se învârteşte leneşul în patul lui.”.(Proverbe 26:14) Sfânta Şhina (Divinitatea) este aruncată în praful de sub picioarele slugilor sale, care merg în mod regulat și îi călcă peste cap și pe braț cu o mare insolență, așa cum fac slugile străine, dorind doar să scuipe scuipat necurat în fața stăpânei lor, ridicând dispreț și mânie.
Căci pe toți aceia care au puterea de a înlătura această insolență şi stau, totuși, și văd toată această insolență fără a protesta, îi numim „leneşi”? Leneş nu este numele lor. Mai degrabă, ei nu au nicio percepție a prețiozităţii și gloriei Stăpânului cerului care este înaintea lor.
La fel, ar trebui să formulăm faptul că nu există muncă în prelungirea timpului, ci în studiu, întrucât acea substanță spurcată îşi potoleşte setea și dorește să muncească douăzeci și patru de ore pe zi, dar nici o singură oră pentru a se adânci în studiu.
Iar munca importantă constă în găsirea tuturor secretelor Torei și a raționamentului ei, pentru că nu există altă sclavie în acest exil. Această substanță spurcată ar dori orice altceva decât să se adâncească în raţiunile poruncilor (Miţvot). Și chiar dacă se găsesc unele motive, rezultă că este obositor și că un aspect nou nu este atât de diferit de celălalt, şi atunci el obosește și nu mai poate continua.
Acesta este miezul problemei. Ar trebui să fie dezrădăcinat și scos din curtea casei Domnului și omul ar trebui să ia asupra sa munca pentru a găsi raţiunile Torei și semnificațiile Miţvot în cuvintele Torei. Și atunci Creatorul va fi readus pe tronul Său.
Ieri seară am primit scrisoarea ta din paisprezecea ale lui Heşvan. Acum, devreme de dimineață, scrisoarea mea este încheiată și gata să fie trimisă. Am vrut să știu cum de știi că acest om care vine și intră în casa ta fără să aibă un fiu este un adevărat înțelept și un om sfânt, așa cum mi-ai spus … pentru ordinea corectă a corpului tău. Spuneți-mi în detaliu în ce fel este el opus, pentru că trebuie să știu, dar lămureşţe asta pe de-a-ntregul, iar dacă el nu este acel legător de carte sau librar pe care l-am văzut în casa ta și dacă se uită în scrisori … ce spune despre ele. Dar cel mai important, nu fă economie de cuvine, chiar dacă ți se par redundante, pentru că în urma dezvoltării unor astfel de descrieri, cunoașterea dintre noi va spori, iar acum am mare nevoie de ea.
Prietenul tău,
Yehuda
(înapoi la pagina BAAL HASULAM SCRISORI – click)