(înapoi cartea CALEA CABALEI – click)
Studierea secretelor lumii spirituale ne conduce la construirea unei atitudini interioare față de aceasta, care se exprimă și în modul în care ne raportăm la viața noastră de zi cu zi. La sfârșitul procesului, viața noastră în această lume ar trebui fie subordonată legilor spirituale. Aceasta este dorința Creatorului. Cu cât suntem mai capabili să ne părăsim ego-ul, cu atât sunt mai mari șansele noastre de a simți spiritualitatea și de a ne elibera de trupurile noastre materiale.
Trupul este rădăcina fiecăreia dintre problemele noastre. De pildă, lumea Aţilut poate servi drept model pentru construirea societății noastre în această lume. Procedând aşa, cădem imediat sub influența forțelor spirituale care ne păzesc, ne protejează și ne conduc. Benevolenţa pe care o primim fiecare dintre noi corespunde capacității noastre de a simți aceste forțe în vase rectificate.
Lumea spirituală și lumea corporală sunt paralele. Lumina și Forţa Spirituală vin de Sus, dar nu pot să se îmbrace în lumea noastră întrucât există o altă formă de primire care prevalează aici. „Pentru sine” este opusul formei spirituale. Dacă organizăm chiar și o comunitate foarte mică, care trăiește în conformitate cu legile lumii Aţilut, atunci toate forțele pozitive superioare vor putea îmbrăca pe fiecare dintre membrii săi și, respectiv, să-i ridice într-un grad spiritual înalt.
Dar construirea unui cadru spiritual al vieții necesită o pregătire serioasă din partea noastră. Este cel mai bun lucru pe care îl poți face pentru tine, pentru familia ta, pentru mediul tău și pentru întreaga lume. Întreaga lume se va simți treptat mai bine dacă chiar și o societate mică trăiește după legi spirituale altruiste. Trebuie să aspirăm la asta și ajutorul va veni de Sus.
Creatorul a creat un suflet cu dorință de plăcere. Numărul dorințelor este de 600.000. Dacă împărțim sufletul la 600.000, fiecare parte va fi numită un „suflet de om”.
Diferența între fiecare dintre suflete constă în cantitatea și calitatea dorinței. Eu sunt creat astfel încât aspir la o anumită plăcere iar altcineva aspiră la o altă plăcere. Alții au dorințe diferite, plăceri diferite, dar Lumina este una și aceeași. Aceasta înseamnă că diferența există doar în dorințele noastre.
Este imposibil să înlocuim o dorință cu alta. Sufletul constă din toate dorințele care au fost create de Creator. Fiecare dorință este un anumit fel de Lumină care vine ca o plăcere unică și este resimțită de fiecare dintre noi. Nu putem simți altă plăcere decât cea care se potrivește dorinței noastre individuale.
Pentru început, suntem creați diferit – suntem diferiți în privinţa dorințelor pe care le avem și în ce priveşte intensitatea lor. De aceea, fiecare are o întrupare unică în această lume, precum și o cale unică pentru împlinirea scopului Creației.
Cu toate acestea, avem un lucru care ne unește pe toți: anume scopul Creației, însemnând rectificarea egoismului, adică a voinței de a primi pentru a primi, care ne-a fost dată de către Creator, pe care trebuie să o transformăm într-o voință de a primi cu intenţia de a-i da Creatorului. Această schimbare ne va permite să ne unim cu Creatorul și să ne contopim cu El. În consecință, vom dobândi un suflet global mare, etern și fără de sfârșit, care va primi plăcerea desăvârşită.
Suntem construiți dintr-un vas egoist foarte mic, care poate primi delicii foarte limitate în ceea ce privește calitatea și cantitatea. Urmărim ceva, suferim din cauza lipsei sale, îl căutăm și în minutul în care îl obținem, ne pierdem interesul. Apoi vin noi suferinţe în căutarea unor noi plăceri, și așa mai departe, până când ne sfârşim viața în această lume, neîmplinindu-ne niciuna din dorințele noastre.
Acum imaginează-ți că îţî doreşti ceva și îl primeşti instantaneu! În minutul în care vrei ceva, îl primești. Ce ar putea fi mai bine decât atât? Nu vorbim despre dorințe minuscule de plăceri animalice, ci despre dorințe incomensurabile de a simți și de a dobândi nesfârșite delicii spirituale care îţi îndeplinesc instantaneu orice dorință.
Oricine poate să-şi sporească micile dorințe egoiste, să le perpetueze și să primească o binecuvântare fantastică egală în putere cu sufletul colectiv. Asta se poate face prin simpla schimbare a intenţiei de la „pentru sine însuşi” la „pentru Creator”.
Acest proces se numește „echivalență de formă cu Creatorul.” Fiecare suflet trebuie să se amestece mai întâi cu toate celelalte suflete și, în funcție de măsura în care s-a amestecat, dorința sa minusculă este intensificată pentru a se potrivi cu măsura sufletului global.
Unul dintre motto-urile mișcării socialiste a fost: „De la fiecare în funcție de capacitatea sa, fiecăruia în funcție de nevoile sale.” Cu alte cuvinte, „Dă ceea ce poți și primește ceea ce ai nevoie.”
Această regulă socială este de fapt împrumutată din spiritualitate și, de fapt, se aplică numai acolo. Asta întrucât capacitatea de a primi doar atât cât tu sau eu avem nevoie depinde de gradele noastre spirituale, de ecranele noastre. Cu cât dorim să primim mai mult, cu atât mai multe dorințe vom trebui să rectificăm. Dorința noastră de a primi pentru noi înșine nu ne lasă să primim ceea ce avem nevoie în realitate și este, de fapt, mult mai limitativă.
Numai prin schimbarea intenţiei, de la a primi la a dărui, adică traversând bariera către spiritualitate, putem începe să înțelegem adevăratul sens al sloganului, „Dă ceea ce poți și primește ceea ce ai nevoie.”
Aceasta este singura cale de totală şi veşnică împlinire. Atunci când intrăm în lumea spirituală, învățăm să oferim din ce în ce mai mult și să nu primim decât minimul necesar pentru a ne susține pe noi înșine. Când ne unim cu Creatorul, devenim ca El și apoi dăm totul fără să luăm nimic pentru noi înșine. Tocmai din acest motiv, suntem împliniţi întru totul. Până la urmă, dăruirea în sine constituie răsplata, motiv pentru care o viață în dăruire este eternă, plină de Lumina care intră în vasele noastre. Acesta este și motivul pentru care dispariţia Luminii din vas înseamnă moartea.
(înapoi cartea CALEA CABALEI – click)