(Deuteronom, 21:10 – 25:19)
(inapoi la pagina „Dezvăluind Secretele Bibliei” – LINK)
Rezumatul Pericopei
Porțiunea Ki Tețe (Când vei merge), detaliază Mițvot (poruncile) speciale și rare, cum ar fi atitudinea față de un fiu răzvrătit, faţă de întâiul născut al celui pe care îl iubeşti sau al celui pe care îl urăşti și porunca de a alunga o pasăre din cuib și a nu-i face rău atunci când îi iei ouăle sau puişorii.
Această porţiune detaliază, de asemenea, multe Mițvot care se referă la viața de zi cu zi, la etica și ordinea socială, cum ar fi recuperarea unei pierderi, divorțul și obligația de a fi grijulii cu cei aflați în situații vulnerabile, cum ar fi cei săraci, prozeliții, orfanii și văduvele. În plus, porțiunea menționează importanța unei sentinţe judecătoreşti corecte. Ultima Mițva (singularul pentru Mițvot) este aceea de a-și aminti perpetuu ce a făcut Amalek lui Israel când au ieșit din Egipt, când s-a năpustit asupra lor atunci când erau nepregătiți și pentru a șterge definitiv amintirea lui Amalek.
Comentariu
Porțiunea marchează o etapă în dezvoltarea spirituală după primirea egoismului, primirea înclinației rele din Egipt. Mai întâi, înclinația rea din noi ar trebui să apară, așa cum este scris: „Am creat înclinația rea”. Această revelaţie are loc atunci când încercăm să dobândim iubirea pentru ceilalţi, să ieșim din noi înșine. Când încercăm să o facem, descoperim cu adevărat cât de mult suntem cufundați în iubirea de sine și ura față de ceilalți. În acel moment, stabilim că ura noastră față de ceilalți și iubirea noastră pentru noi înșine constituie ceea ce numim „înclinație rea”.
Această revelație constituie o muncă lăuntrică profundă. Nu este puţin lucru. Există un motiv foarte serios pentru care este scris: „Am creat înclinația rea”. „Am creat” înseamnând că Cel care a creat-o este Creatorul. Recunoașterea înclinației rele din noi – ura față de ceilalți și iubirea de noi înșine – este tocmai ceea ce ne aduce în contact cu Creatorul. Pornind de la această recunoaștere, purcedem pe o cale de muncă grea, încercând să fim buni faţă de ceilalţi, așa cum este scris: „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuţi”. Atunci descoperim mari obstacole interioare, care de fapt vin de Sus, de la Creator. Acesta este primul contact al omului cu Creatorul.
După contactul inițial cu Creatorul, începem să mergem împreună cu El în parteneriat. Se întâmplă atunci când există, „am creat Tora ca mirodenie” și, avem pe cineva către care să ne întoarcem, cineva care să ne ajute să ne corectăm.
Tocmai prin înclinația rea se face contact cu Creatorul. Înclinația rea este mediatorul, conectorul dintre om și Creator. Aceasta este singura raţiune pentru care am avea nevoie de ea. S-ar putea să ducem o viață întreagă fără a avea nevoie de nimic, până când nu încercăm să cultivăm iubirea faţă de ceilalţi și atunci constatăm cât este de imposibil.
Unii oameni recunosc meritul iubirii pentru ceilalţi din propriile lor sentimente. Este o forță de atracţie pentru ceva spiritual, pentru a descoperi care este semnificația vieții, scopul vieţii și esența ei. Alții realizează iubirea pentru ceilalţi prin suferință, lipsă de speranță în ce priveşte viața sau o criză globală, așa cum vedem acum peste tot în lume. Acești oameni caută o cale de ieșire din situația în care se află și descoperă că lumea a devenit globală și integrală și că, singura opţiune pe care o au la îndemână este să se conecteze cu ceilalți într-o manieră de reciprocitate sau ar putea să rămănă flămânzi încă de a doua zi.
Acest fapt devine tot mai evident. Unora le este revelată această situaţie de o forţă interioară, în timp ce alţii sunt forţaţi să o descopere prin suferință. Mai devreme sau mai târziu, însă, noi toți va trebui să ne conectăm cu ceilalţi în garanție reciprocă, chiar dacă numai pentru a ne asigura subzistenţa.
Descoperim că această legătură este imposibilă, deoarece natura noastră ne împiedică să ne conectăm cu alții, ca și când ni s-ar opune. Începem să acceptăm idea că aici există o instanţă de guvernare superioară, iar Creatorul, Forța Superioară, nu ne lasă să facem nimic. În acel moment, toţi trei – noi, înclinația noastră rea și Creatorul – începem să lucrăm împreună, precum Moise în Egipt.
Este scris: „Domnul a zis lui Moise: «Du-te la Faraon, căci i-am împietrit inima lui»”(Exod 10:1). Moise, Creatorul și Faraonul lucrează în noi împreună. Este modul în care evoluăm. Noi descoperim înclinația rea, ajutorul creat împotriva noastră și nu avem de ales deoarece, prin ea, ne întoarcem la Creator. Dacă nu ar fi înclinația cea rea, nu ne-am întoarce niciodată la Creator, nu ni s-ar revela niciodată și nu am avea nevoie de El niciodată.
Evoluăm prin corectările făcute asupra înclinației noastre rele, în timp ce ne conectăm tot mai mult prin ea, cu Creatorul. Cu cât ne atașăm mai mult de Forța globală a dăruirii și a iubirii care guvernează lumea, chiar dacă ne este ascunsă, cu atât mai mult ne expunem și ne dăm Ei pe noi înșine. Învățăm să folosim înclinația noastră rea și totodată să o abandonăm, în cele din urmă, cu bucurie, fiindcă a fost creată anume ca noi să ne ridicăm deasupra ei.
În această porțiune atingem un nivel mai mare de Aviut (grosieritate) a înclinației rele, exprimat prin Mițvot speciale, menționate mai sus. O Mițva este o corectare a înclinației rele. Înclinația noastră rea este împărțită în 613 dorințe egoiste, pe care trebuie să le corectăm în sensul de-a avea ca scop dăruirea pentru alții, iubirea faţă de ceilalţi. În această porţiune, avem de-a face cu cele mai mari, cele mai dure și cele mai grele dorințe. Deși ar părea că întâlnim aceste dorințe doar rareori, odată ce am făcut multe corectări mai ușoare, ajungem să ne confruntăm cu înclinația rea din lăuntrul nostru care cere acest tip de corectare.
Rezultă că acea Mițva referitoare la fiul rebel, ca şi cea referitoare la alungarea păsării, precum și ștergerea din memorie a lui Amalek, ar fi cele mai dificile Mițvot. Aceasta este cu adevărat inima noastră de piatră, fundamentul tuturor relelor şi care constituie contactul nostru final în veșnica noastră conexiune cu Creatorul, așa cum se conectează împreună Omul și Creatorul: „Israel, Tora și Creatorul sunt unul” (Cartea Zohar, Bereșit (Geneza), pct. 85). Acest lucru este exprimat în iubirea absolută față de ceilalți, așa cum vine ea de la Creator, tot așa să vină și de la creatură. Acesta este scopul.
Întrebări şi Răspunsuri
Ce înseamnă un fiu rebel?
Ben (fiu) vine de la cuvântul Mevin (înțelegere). Noi facem lucruri fără să le acceptăm, să le înțelegem sau să le simțim. Trebuie să ne corectăm egoismul – dorința de a primi care este exprimată anume între noi și ceilalţi – fără să ne gândim prea mult, fără să cunoaștem natura acestei corectări. Nu știm ce înseamnă a dărui sau a nu dărui, ci observăm numai că nu avem conexiuni bune cu ceilalți, că ura și respingerea ne împiedică să evoluăm în spiritualitate și corporalitate.
Vedem că viaţa noastră este destul de mizerabilă și că nu avem nici o idee despre ce s-ar putea întâmpla mâine, ceea ce ne conduce la nevoia de a ne corecta relațiile cu ceilalţi. Atunci când corectăm relațiile dintre noi, facem ceva ce este mai presus de rațiunea noastră, ba chiar împotriva ei, deoarece, prin natura noastră, nu resimţim nici o dorință în acest sens: adică de fapt cerem o corectare împotriva voinței noastre.
Suntem dispuși să-i iubim pe ceilalţi, deşi nu simţim nici o dorinţă pentru asta. Această muncă o numim „lucru mai presus de raţiune”, în care nu înțelegem ce facem sau ce se petrece. Când lucrăm împotriva voinței noastre, se consideră că dobândim înțelegerea, deoarece odată ce facem corectarea, realmente ni se deschide o nouă realitate, unde înţelegem și simțim în toate sensurile, cu mintea noastră și în inima noastră. Acest grad se numește Ben (fiu), Mevin (înțelegere), pentru că atunci înțelegem situația, o simțim și o controlăm.
Deci, ce înseamnă un fiu „rebel”?
Este o situație în care nu vrem să cunoaștem gradul următor și nu vrem să ne corectăm. Se întâmplă atunci când există ceva în noi care rezistă corectării atât de înverșunat încât nu putem depăși această respingere. Uneori există fii care se încăpățânează, indiferent ce am face. Pe de o parte, este fiul tău. Pe de altă parte, nu poţi face nimic cu el. În acea stare, fiul trebuie să fie adus la corectare așa cum descrie Tora.
Acestea sunt corectări pe care trebuie să le facem pentru că totul este în noi. Într-o anumită măsură, asta se întâmplă în fiecare etapă, şi poartă numele de „Chinul de a crește fiii”.
În ziua de azi, este foarte dificil pentru părinți și copii să comunice și același lucru este valabil și pentru profesori și studenți. Există un decalaj mare între ei.
Da, mai ales astăzi, pentru că ne apropiem de generația corectării. Începem să descoperim adevărata noastră natură, care este cu adevărat o înclinație rea. Noi o vedem în noi, pe măsură ce descoperim cât de cruzi şi nepăsători suntem. Cu greu ne înțelegem pe noi înșine, ca să nu mai vorbim de partenerii noștri, de copiii noștri și în general, de toţi ceilalţi.
Asta este ceea ce suntem azi. Nu este, însă, vina noastră, ci este natura noastră, care iese la iveală în acest fel. O simţim şi la copiii noștri. Dar tocmai aceste condiții ne conduc către corectare. Asta este ceea ce am numit „Faraon care a adus copiii lui Israel mai aproape de Creator”. Înclinația noastră rea ne ajută să acceptăm faptul că, nu mai este posibil să continuăm fără a pune lucrurile în ordinea corectă.
Această porţiune vorbeşte despre divorț. În ziua de azi, numărul divorțurilor se apropie de cel al căsătoriilor.
L-a depășit deja. În Europa, cincizeci și șapte la sută dintre oameni sunt divorțați și fenomenul tinde să se răspândească și în Statele Unite.
Putem face muncă spirituală cu partenerul?
Nu putem corecta lumea fără să ne corectăm pe noi înșine. Dacă vreodată vrem să ne căsătorim și să avem o familie cu adevărat bună și solidă, trebuie să luăm în considerare corectarea cuplurilor. Dar, mai întâi, trebuie să fim corectați noi înșine.
Astăzi, aproape că nu există nicio speranță. Este imposibil să te angajezi într-o căsătorie, deoarece este un contract în care mirele se angajează în faţa miresei, iar în ziua de azi este foarte greu să-ţi iei un angajament. În zilele acestea, oamenii se pot angaja numai dacă se află sub presiunea socială a anumitor cercuri din societate.
Pare că totuşi, cu un partener familist, este mai ușor să te corectezi, deoarece astfel de oameni ezită să-și părăsească familia. Este familia, oare, un loc bun pentru muncă?
Am construit multe sisteme care ne ajută să ne descurcăm fără o familie. Avem asigurări sociale, asigurări de sănătate, case de bătrânețe, etc. Banii cumpără totul, iar oamenii pot reuşi fără căldura familiei, deoarece aparent o pot cumpăra.
Astăzi, ne mişcăm către o lume mult mai complicată, unde banii nu ne vor putea ajuta. Suntem într-o criză economică care cere să ne conectăm într-un mod prietenos cu mediul, cu prietenii, cu familia, cu copiii și cu părinții. Nu avem nimic din toate acestea, iar asta constituie revelarea răului care ne va ajuta să ne impulsioneze înspre corectarea relațiilor noastre, întru corectarea naturii umane. Vom ajunge în cele din urmă într-o stare în care ne vom simți pierduți fără o familie și, chiar și acum, nu avem familie pentru că am pierdut conceptul de familie de-a lungul drumului.
Ce este divorțul, în spiritualitate?
„Divorțul” înseamnă că nu ne mai putem corecta Malhut-ul, dorința de a primi și, drept urmare, nu semnăm un contract cu această dorință deoarece, ca „bărbat”, nu ne putem plasa pe noi înşine deasupra „femeii”, deasupra dorinței ce trebuie corectată. Prin urmare, divorțăm.
Dar știm că o dorință mai mare o va urma, deci care este scopul divorțului?
De aceea este scris că divorțul este cea mai gravă opțiune și că Divinitatea plânge de fiecare dată când divorțăm. Suntem cu toții parte din Divinitate și, dacă nu putem să corectăm dorința, este ca și cum am întârzia corectarea și asta este foarte rău. Astea fiind spuse, uneori oamenii au acel sentiment, acea înțelegere, că aici sunt necesare corectări suplimentare.
Dacă soțul se ceartă cu soția și simte că o urăște și apoi se întoarce la Creator și cere o corectare pentru a o iubi, este aceasta calea de a se face corectarea?
Se întâmplă în spiritualitate. Într-adevăr, trebuie să facem față voinței noastre de a primi. Şi el se înșeală și ea se înșeală. Dar când știm că nu avem de ales și trebuie corectată situaţia, o facem. Toate acele Mițvot (porunci) se referă la bărbatul și femeia din noi; este dorința unei persoane de a dărui. Puterea de a învinge se numește „bărbat”, iar deficiența pe care trebuie să o corectezi, dorința coruptă pe care o găsești, se numește „femeie”. Noi corectăm relaționarea în conexiunea dintre ei.
Primim o dorință de corectare de la femeia din noi și puterea de a o corecta de la bărbatul din interior, care este legat de Creator. Este scris: „Un bărbat și o femeie, dacă sunt răsplătiți, Divinitatea este între ei”( Masecht Suttah, 17a). Prin cele trei, corectăm relația într-una corectă. Dacă o corectăm, am îndeplinit o Mițva și, astfel, vom continua cu următoarea femeie (deficiență) și următorul bărbat și următoarea deficiență și din nou: „Un bărbat și o femeie, dacă sunt răsplătiţi, Divinitatea este între ei.” Apoi, din nou, le corectăm și îndeplinim o Mițva. O dorință de a primi cu un Masah (ecran) și Ohr Hozer (Lumina Reflectată) efectuează un Zivug de Haka’a (cuplarea prin lovire), iar revelarea Creatorului ajunge în conexiunea numită „fiu”, adică dobândim înțelegerea, simțirea, Dvekut (contopirea).
Din Zohar: A da un Nume Rău
„Un bărbat ar trebui să vorbească cu soția sa înainte de a se împerechea (zivug) cu ea, pentru că ar fi putut fi înlocuită cu o alta. Problema femeii este aceea că ea este din partea pomului cunoașterii binelui și răului.” Cu alte cuvinte, ea poate fi bună și poate fi rea și cine știe de ce parte ar trebui să vorbești acum cu dorinţa de a primi, însemnând să o examinezi, cum să te conectezi la ea și cum să o corectezi. „Esenţa ei tinde să se schimbe. Cu toate acestea, dacă ea este din Șehina (Divinitate), nu există schimbări în ea.” Șehina se numește Malhut de Ațilut, starea corectată, când ea este pregătită pentru corectare. „Acesta este sensul lui: „Eu, Domnul nu mă schimb”. Eu sunt Șehina, care nu se teme de toate celelalte părți, de Klipot, așa cum este scris: „Toate națiunile sunt ca şi nimic în comparație cu El.”
Zohar-ul pentru toți, Ki Tețe (Când vei merge), pct. 8
Se poate spune că „eu” în spiritualitate este într-adevăr dorința de a primi cu adăugarea punctului din inimă, și noi încercăm doar să le echilibrăm?
Sinele unei persoane îl constituie bărbatul și femeia din interior. Trebuie să știm cum să lucrăm cu amândoi împreună, astfel încât sinele să fie asemenea Creatorului.
Ce este acea Mițva referitoare la alungarea din cuib?
Este o Mițva foarte complicată. Este destul de crud să alungi o pasăre din cuib și să-i iei ouăle. Multe cărți au fost scrise despre asta și se vorbeşte despre asta și în Cartea Zohar și în scrierile lui ARI.
Noi suntem Malhut, dorința de a primi ce trebuie să fie promovată și ajustată la Bina. „Mama” este Bina. Mama fiilor este „mama” înțelegerilor, a împlinirilor.
Trebuie să luăm ouăle de la mama sau puişorii și să-i creștem, dându-i drumul mamei. Noi o facem prin conectarea la cuib și îndeplinirea poruncii (Mițva) de a o îndepărta din cuib. Se consideră o Mițva (poruncă – corectare, faptă bună) deoarece, pentru cine a ajuns la acest grad, ea constituie o Mițva pentru acea persoană.
„Îndepărtarea mamei” înseamnă de fapt, a te desprinde de Bina și a lucra cu ZAT de Bina, o parte a acesteia care-ţi aparţine. Atunci o iei și transformi dorințele din ZAT de Bina, corectând prin ele partea de Malhut. Aceasta este legătura lui Bina cu Malhut în Țimțum Bet (a doua restricție). Este o mare Mițva. Atunci când te înalţi, când Malhut se înalţă la Bina, Malhut se desprinde de ea și se corectează pe sine.
Cu alte cuvinte, și aici, de asemenea există un fiu, există puişori, care sunt continuarea acelei calități.
Da, dar numai atunci când te desprinzi de Bina, când poţi folosi o parte din ea pentru a te corecta.
Există problema că Amalek „se năpusteşte” pe tine atunci când eşti nepregătit.
Amalek este o mare problemă. Este, în esență, aceeași înclinație rea care se găseşte în dorința noastră de a primi. Amalek este cu adevărat un acronim al lui Al Menat LeKabel (pentru a primi). Cartea Zohar scrie, de asemenea, că este Am și Lek, unde Am vine de la Balaam și Lek vine de la Balac.
Din Zohar: Ștergerea amintirii lui Amalek
„El întreabă: «Cine este rădăcina de Sus a lui Amalek, în Spiritualitate, pentru că vedem că Balaam și Balac sunt de acolo, din Amalek cel de Sus»? Ei au fost sufletele lui, de aceea l-au urât pe Israel mai mult decât pe orice altă națiune sau limbă. De aceea Amalek este scris în numele lor, adică Am de la Balaam și Lek de la Balac. De asemenea, Amalek sunt bărbat şi femeie”.
Zohar-ul pentru toți, Ki Tețe (Când vei merge), pct. 110
Când Balaam și Balac se îmbină, ei crează numele, Amalek. Amalek este din rădăcina lor comună, și în felul ăsta lucrează în noi, conectaţi între ei. Fundamentul răului din noi este Amalek – Balaam și Balac.
Dar acesta este modul în care am fost creați.
Adevărat, nu este de la noi. Dintru început, Creatorul a spus: „Am creat înclinația rea”, așa că Amalek este de la El. Balaam, Balac, Faraon, Hitler – toți sunt de la El.
Deci, cine ar trebui să șteargă amintirea lui Amalek?
Este treaba Omului să corecteze și să o facă atât de bine, încât nici o urmă să nu rămână din ea. Cu alte cuvinte, întreaga dorință de a primi va ajunge să aibă drept scop dăruirea până la ultimul element, pentru că dacă va rămâne din ea ceva, ea va crește din nou.
De ce se năpusteşte Amalek?
Amalek provine dintr-o rădăcină, o întâmplare. Se știe, chiar în conformitate cu ceea ce se spune în Tora, că, dacă rămâne ceva din el, el se va dezvolta din nou în noi. Cu alte cuvinte, până când nu îl vom șterge complet pe Amalek, problemele nu se vor sfârşi.
Amalek este prezentat ca fiind perspicace.
Da, acesta este motivul pentru care ne concentrăm în mod constant corectările noastre asupra lui Amalek, acele părți ale dorinței de a primi, care provin toate din el. Și totuși, nu este vorba de toate părțile, deoarece primele nouă, înclinația noastră rea, fac parte, de asemenea, din cele zece Sfirot, zece Sfirot de Tuma’a (impuritate), iar noi putem corecta aceste prime nouă Sfirot. De aceea nu le numim „Amalek”, ci „înclinația rea”.
Și totuși, esența înclinației rele, „Egiptul”, parte din înclinația rea, deoarece Mițraim (Egipt) vine de la Miț Ra (extract/sirop rău), este Faraon, iar Amalek este rezultanta. Balaam și Balac sunt, totuşi, exponenţii săi de parte bărbătească şi femeiască. Încă şi astăzi lucrurile stau tot așa.
Există o expresie distinctă a termenului, „Amalek”, în dorințele generației noastre?
„Amalek” este atunci când o persoană poartă o ură atât de vehementă față de poporul lui Israel, faţă de dăruire, faţă de iubire, încât nu le poate accepta în nici un fel, chiar și după toate corectările. E firesc, niciunul dintre noi nu le dorește, dar odată ce am corectat totul, aproape până la capăt, apare Amalek. Nu apare înainte de asta.
Este scris despre asta că, după toate Mițvot, după întregul deșert, după toate câte am corectat în noi înșine, în conexiune cu Lumina Superioară – Creatorul – am ajuns, în această porţiune, la acele Mițvot foarte speciale, foarte rare. Numai atunci, la sfârşit, ajungem la ștergerea lui Amalek.
Dar vorbim despre ștergerea amintirii lui Amalek.
Da, pentru că am ajuns la sfârșitul corectării.
Asta înseamnă că cel mai rău este încă în faţa noastră?
Nu. Când intrăm în țara lui Israel, nu mai există niciun rău. Aici încercăm să-l transformăm în bine. Desigur, încă îl descoperim, dar într-un mod diferit, examinând cum anume să ne conectăm cu ceilalţi, aşadar nu cum să ne desprindem de răul din noi, ci cum să ne conectăm cu ceilalți.
Termeni
Fiul
Un „fiu” este gradul următor, sau Ben (fiul), de la cuvântul Mevin (înțelegere). Nu putem niciodată să înțelegem ce facem – atât în corporalitate, cât și în spiritualitate – până când nu vom acționa. Este scris despre aceasta: „Prin acțiunile tale te cunoaștem” (Cartea de rugăciune, Cântecul Unirii în Şabat). Acţionând, începem să înțelegem. La fel ca şi copiii care se joacă fără să înțeleagă nimic, dar dintr-o dată devin mai isteţi.
Același lucru este valabil și pentru noi. De aceea Ben, Mevin, este un grad pe care-l atingem ca rezultat al acțiunilor. Tot aşa, este scris că: „Prin acțiunile tale, noi te cunoaștem” (Megillah, 6b). Faceți un efort, acționați și atunci veți înțelege și veți vedea.
Femeia pe care o iubeşti și femeia pe care o urăşti
„Femeia pe care o iubeşti” este dorința de a primi cu care poţi lucra în dăruire. „Femeia pe care o urăşti” este dorința de a primi cu care nu poţi lucra în scopul de a dărui, care nu ne sprijină pentru că suntem slabi. De aceea există interdicții împotriva separării lor și a tratării fiecăreia în mod diferit.
Același lucru se întâmplă și cu fiii – întâi născuții de la femeia pe care o iubeşti și de la cea pe care o urăşti. Totul este în legătură cu dorințele noastre și depinde de modul în care ne raportăm la ele, dacă putem sau nu să înălţăm dorința de a primi înspre corectare.
Pierderea
În spiritualitate, o „pierdere” înseamnă a pierde capacitatea de a rămâne într-un grad pe care deja l-am dobândit. Cu alte cuvinte, dacă pierdem ceva, asta vine în mod deliberat de Sus ca un fel de ajutor pentru noi și trebuie să o căutăm. Aceasta este semnificaţia poruncii de a restitui proprietarului ceva ce s-a pierdut şi a fost găsit.
Judecată dreaptă
„Justiție” înseamnă să punem corect în conexiune judecata și mila, linia dreaptă și linia stângă, pentru a ne corecta dorința de a primi în scopul de a dărui celorlalţi în măsura potrivită. Cu alte cuvinte, în niciun caz, nu facem un act de dăruire extern.
Din Zohar: A da un Nume Rău
„Creatorul nu este numit «Rege» până când nu încalecă pe calul Său, care este Adunarea lui Israel, adică Malhut, așa cum este scris: «Pentru mine, draga mea, eşti ca iapa mea printre carele lui Faraon», ceea ce e bine, nu e rău deloc. Când Creatorul nu se află în locul Lui, El nu este un rege. Când se va întoarce la locul Lui, «Domnul va fi încoronat». Și asta este ceea ce se spune despre Israel: «Toți Israel sunt fii de rege». Ca și tatăl, fiii nu sunt fii de rege până nu se întorc în țara lui Israel”.
Zohar-ul pentru toți, Ki Tețe (Când vei merge), pct. 5
Să sperăm că vom reveni curând în țara reală a lui Israel, în primul rând în cea spirituală, Yașar El (direct la Dumnezeu ) şi că toți vom fi uniți și legaţi între noi ca frații.
(inapoi la pagina „Dezvăluind Secretele Bibliei” – LINK)