(Deuteronom, 16:18 – 21:9)
(inapoi la pagina „Dezvăluind Secretele Bibliei” – LINK)
Rezumatul Pericopei
Porțiunea Șoftim (Judecători) continuă să explice Mițvot (poruncile) legate de intrarea în țara lui Israel. Porțiunea începe cu numirea judecătorilor pentru a face legile și a ofițerilor care să le pună în aplicare, astfel încât să existe o adevărată justiție în Israel.
Porțiunea descrie legile după care trebuie să fie ales regele din rândul oamenilor. Porţiunea se referă, de asemenea, la interzicerea practicării vrăjitoriei și îndreaptă poporul către adevărații profeţi. În cele din urmă, porţiunea îi învață pe oameni cum ar trebui să se comporte într-o perioadă de război.
Comentariu
Tora a fost dată fiecăruia dintre noi pentru autocorectare, după cum este scris: „Am creat înclinația rea; am creat pentru ea Tora ca mirodenie.” Fiecare dintre noi, fie că dorim sau nu dreptate socială, trebuie mai întâi să descoperim că suntem plini de înclinația rea. Pentru a ne face corectarea, trebuie să descoperim că suntem totalmente egoiști. Altfel spus, trebuie să descoperim că trăim ca niște infractori.
În timpul Marii Sărbători (Cele zece zile începând de la Roș HaȘana și terminând la Yom Kipur. Cunoscute și ca „Zece Zile de Pocăință”) spunem: „Sunt de vină; am trădat.” Este scris despre aceste cuvinte: „Fereşte-te de o învinuire nedreaptă” (Exodul 23:7). Trebuie să descoperim că noi suntem aceia care am comis aceste fărădelegi. Dacă ne gândim că ceea ce este scris este exagerat și nu este o descriere adevărată despre ceea ce suntem, este un semn că nu am ajuns încă să ştim cine suntem cu adevărat și că mai trebuie să descoperim întreaga înclinație rea.
Atunci Tora vine la noi, pentru că „Lumina din ea reformează”. Aceasta înseamnă că Tora ne instruiește cum să scoatem din ea Lumina care ne va reforma, ca să putem realiza iubirea și legătura cu ceilalți.
Sunt multe lucruri pe care trebuie să le facem: umblăm în întuneric, în deșert, în plâns, în examinări, în ridicarea MAN, cădem în diverse greșeli, cum ar fi spionii și apele disputelor, până când ajungem la hotarele țării lui Israel. Ne corectăm până când ne putem folosi de dorințele noastre pentru a dărui.
Cu toate acestea, este mai mult decât o simplă restricție a dorinței noastre; de fapt, folosim dorința în favoarea celorlalţi. Aceleași dorințe pe care le-am descoperit în noi – care au funcționat numai în favoarea noastră pentru a înșela, a minți, a fura și a manipula – au ajuns acum la un punct de corectare și curățire în cei patruzeci de ani petrecuţi în deșert până la intrarea în țara lui Israel. Acesta este momentul în care ne apropiem de stadiul lucrării interioare asupra egoismului, punctul în care transformăm folosirea acestuia în dăruire, în beneficiul celorlalţi. Aici, se consideră că îngerul morții a devenit un înger sfânt.
Este un tip de muncă foarte diferit. În această muncă, ai nevoie de judecători și ofițeri. Judecătorii sunt deciziile pe care le iei în
avans, de la Roș (capul) al Parțuf-ului spiritual, Roș de Neșama (cap de suflet). „Judecătorii” sunt premeditarea referitoare la modul de a lucra cu egoismul, cum să-l manipulezi și cum să-l însuflețeşti, astfel încât să-și dea toată puterea și să transforme toată negativitatea în direcţia beneficiului celorlalţi.
După aceea, trebuie să-ţi instalezi ofiţerii deasupra ta, astfel încât să nu te abaţi deodată de la drum, deoarece chiar dacă decizia poate fi inițial corectă, nu poţi spune ce-ţi rezervă viitorul. Aceasta se numește Guf (trupul) al Parțuf-ului de Neșama. Neșama sunt acele dorințe egoiste care se transformă în intenția de a dărui.
Dacă folosim dorințele după cum este forma egoismului, nu avem nici un Roș, şi nici nu avem nevoie de unul pentru că suntem împinși de la spate. Cu toate acestea, dacă vrem să începem să folosim dorințele noastre în beneficiul celorlalţi, trebuie mai întâi să le restricționăm și apoi să acționăm conform examinărilor și deciziilor pe care le-am luat înainte, prin Lumina Reformatoare. Atunci când ne folosim egoismul într-o manieră favorabilă, se consideră a fi „pocăință”. În acea stare, folosim aceste dorințe numai în beneficiul celorlalţi, fără niciun avantaj pentru noi înșine.
Premeditarea este numită „judecători”, iar punerea în aplicare se numește „ofițeri”. Acestea sunt două calități de dăruire: una care planifică acțiunea (judecătorii) și cealaltă care o execută (ofițerii). Acestea sunt aceleași dorințe teribile care au fost în noi anterior și pe care le-am folosit numai pentru a-i răni pe ceilalţi și numai pentru a profita noi înșine. Aceste dorințe devin acum Yașar El (direct la Dumnezeu), Ysrael (Israel). Ele sunt numite Ereț Ysrael, unde Ereț înseamnă Rațon (dorință), iar Ysrael înseamnă Yașar El (direct la Dumnezeu). Acesta este modul în care evoluăm, atunci când dorința noastră este în întregime în scopul de dăruire pentru Forța Superioară, pentru Creator, prin dăruirea pentru ceilalți.
De aceea avem nevoie de cele două forțe – ofițerii și judecătorii – care ne ţin grija, veghind asupra noastră, efectuând verificările corespunzătoare. Anterior, am avut numai verificarea după amar și dulce. „Dulce” înseamnând ceea ce vrem, iar „amar” ceea ce nu vrem. Aici este vorba, însă, de o altă verificare după amar și dulce – un control al adevărului sau al falsului.
„Adevărul” înseamnă dăruirea către Forța Superioară, apropierea de El, legătura cu ceilalți și actualizarea calității de dăruire. De aceea i-a fost dată umanităţii, în aşa fel încât să putem realiza conexiunea și să lucrăm asupra noastră, așa cum este scris: „De la iubirea faţă de oameni la iubirea față de Dumnezeu.”
Corectarea dorințelor înseamnă a le schimba, de la grija pentru noi înşine, de la primire, la folosirea lor în beneficiul celorlalţi. Este o corectare de la falsitate la adevăr, așa că nu va fi amară pentru noi, ci dulce. „Adevărul” înseamnă a folosi dorința în favoarea celorlalți, chiar dacă are un gust amar. Se numește „realizarea unei Mițva” (singularul de la Mițvot).
Omul este făcut din dorințe de a primi plăcere. Există 613 Mițvot, care sunt cele 613 dorințe din noi, cele 613 forţe egoiste cu care îi exploatăm pe ceilalţi. Ar trebui să le transformăm, în a fi în beneficiul celorlalţi.
Există două grade aici: unul este numit „deșert”, prin care se obține gradul Bina, dăruirea, iar celălalt este numit Ereț Ysrael (țara lui Israel), dorința de a dărui, atunci când o dobândești, adică corectezi folosirea tuturor dorințelor în intenția de a dărui. Astfel devenim Cabaliști – primind revelația Dumnezeirii, care este scopul nostru. Este la fel pentru fiecare om și pentru întreaga umanitate.
Într-adevăr, suntem deja în etapa de corectare finală, în etapa de mântuire completă. Transcendem folosirea egoistă a dorințelor și calităților noastre și le ridicăm la utilizarea altruistă, în beneficiul tuturor și în favoarea Forței Superioare, Creatorul. Aceasta ne conduce la corectarea generală a dorințelor noastre, care ne unește, astfel încât fiecare dintre noi să dobândim revelarea Sfintei Divinităţi, Adunarea lui Israel, prin corectarea noastră în relaţia cu ceilalți.
Întrebări şi Răspunsuri
Când descoperim că toate dorințele noastre sunt de a-i folosi și de a-i exploata pe ceilalţi, cerem o corectare. Asta înseamnă că, de fapt, dorim să le facem rău celorlalţi?
Bineînțeles că nu simțim asta şi nu ne putem imagina făcându-le rău altora, sau poate acceptăm că de fapt asta e realitatea, chiar dacă nu simțim acest lucru.
Tindem să judecăm oamenii după acțiunile lor. Cu toate acestea, majoritatea greșelilor discutate aici sunt în intenție și nu în acțiune.
Nu suntem conştienţi de aceste greșeli nici atunci când acţionăm. Începem să înţelegem că am comis aceste păcate atunci când facem primii paşi către ceilalţi. Greșelile și păcatele sunt doar în raport cu ceilalţi. Când începem într-adevăr să acţionăm în sensul conectării, descoperim cât suntem de neputincioşi, cum o respingem, o uităm și ne opunem ei, cum ne amăgim pe noi înșine mereu, chiar în subconștient.
Descoperim, dintr-odată, că am uitat complet că Tora ne îndeamnă să împlinim conexiunea, iubirea, „tot poporul lui Israel sunt prieteni”, etc. Este un proces care se întâmplă tuturor; nu putem dobândi Spiritualitatea și nu vom respecta Tora, dacă nu vom merge pe calea conexiunii dintre noi.
Ce este un judecător?
„Judecătorii” sunt gânduri și dorințe care ni se ivesc din multe altele care sunt încă îngropate în noi. Ne cunoaştem mai mult sau mai puțin calităţile; putem aprecia starea în care se află și le putem redirecţiona în scopul beneficiului celorlalți sau, cel puțin, putem vedea în ce măsură nu simţim dorința de a le da altora și cât de netrebnici suntem. Acest fapt, în sine, constituie un grad înalt.
Cei răi, în Tora, nu sunt oameni obișnuiți. Acesta este un grad înalt. Tora a fost dedicată celor răi, așa cum este scris: „Am creat înclinația rea”. Tora este destinată celor cu o înclinație rea. Dacă nu simțim că suntem egoiști, netrebnici, nu avem nevoie de Tora și nu noi suntem cei cărora li se adresează.
Conform căror legi condamnă judecătorul? Ce lege se poate spune că ai încălcat?
Judecătorul eşti chiar tu, individul. Odată îndreptat către a te conecta cu ceilalți, începi să te judeci singur: „Chiar îmi doresc să mă conectez cu ceilalți?” Îţi faci introspecţia să vezi de ce vrei să te conectezi: „În ce bază trebuie să respect această lege? E clar ce am de făcut? Mi-a spus cineva că ar trebui să fac asta? Îmi doresc lumea care vine sau lumea asta? Sper să câștig ceva din asta? Sau îmi doresc, cu adevărat, să o fac pentru Creator, fără să urmăresc automulţumirea?”
Fiecare pas de-a lungul drumului conține multe grade în care constaţi că eşti rău. Dacă nu te struneşti înspre legătura cu ceilalți, nu vei descoperi cât de potrivnic eşti unității. Este foarte mult de muncit înainte de a ajunge la starea de a înţelege că „Am creat înclinația rea”. În acea muncă descoperim că Creatorul a creat în noi înclinația rea și că, fără ea, nu avem nimic.
Noi nu înțelegem natura creației. Creația este înclinația rea. Nu suntem conștienți de măsura în care căutăm numai ceea ce e bine pentru noi, și nu pentru ceilalţi. Mai mult, cu cât alţii au de suferit, cu atât mai mult ne simțim superiori, ceea ce ne produce plăcere și ne împlineşte.
Este foarte derutant. Un membru obișnuit al societăţii, care respectă legea, nu se simte a fi un netrebnic dacă nu face nimic ilegal.
Adevărat, dar nu te referi decât la viața corporală, pământească. Aici vorbim despre altceva. Dacă doreşti să-L descoperi pe Creator, trebuie să-ţi direcţionezi intenția către dăruire şi iubire pentru ceilalţi.
Dar dacă am spune exact, ceea ce tocmai ai formulat, cuiva fără cunoştinţe de Cabala?
Ne-ar ridiculiza, fără îndoială.
Nu are nici un sens și este complet nelalocul lui.
Adevărat, de aceea trebuie să explicăm că, în ziua de azi, trebuie să folosim adevărata Tora. Înțelepciunea Cabalei este numită „adevărata Tora”; este internitatea Torei, pentru că Lumina din ea reformează (întoarce la bine). Cu alte cuvinte, este o metodă de corectare a sufletului. Suntem în exil faţă de Lumea Spirituală și, prin urmare, trebuie să ne corectăm și să descoperim Spiritualitatea, să descoperim Creatorul. Acesta este scopul, iar Tora ne-a fost dată ca să ajungem a-L „cunoaște pe Dumnezeul tatălui tău și slujește-L cu toata inima şi cu un suflet binevoitor” (1 Cronici 28:9).
Într-o stare corectată, nu vor mai exista judecători și ofițeri, şi nici legi?
Nu. Aici, în această lume, trebuie să trăim în funcție de ceea ce stabileşte omenirea, în funcție de ce decid oamenii și guvernele. Ar trebui să respectăm aceste legi, deoarece au fost date de o Providență ascunsă.
În această lume trebuie să fim ca toți ceilalți: „Eu locuiesc … în mijlocul poporului meu.” (2 Împărați, 4:13). Totuși, în interiorul nostru, trebuie să ajungem să-L cunoaștem, să ne ridicăm la un nivel la care Îi suntem într-un fel asemenea, dacă vrem să ne deschidem ochii în Tora, dacă vrem să descoperim Dumnezeirea și Legile Superioare, să simțim și să ajungem a-L cunoaște pe Creator. Dobândim revelarea Creatorului în măsura în care ne aflăm în starea de Dvekut (contopire), în măsura echivalenţei noastre de formă.
Poate să existe o potrivire între legile corporale și cele spirituale?
Da, la corectarea finală și completă.
Și înainte de asta?
Înainte de asta, cu siguranță nu, pentru că determinăm legi corporale conform egoismului nostru. Cu cât începem mai mult să ținem aceste legi împreună în Spiritualitate, vom dori, de asemenea, să le proiectăm asupra lumii corporale. Nu putem face asta separat. Înainte de dărâmarea Templului, când poporul lui Israel respecta aceste legi, și noi le urmam și trăiam, totodată, conform lor.
Există astăzi vreun ofițer în societate?
Nu. Astăzi, ofițerii și judecătorii lucrează prin legi stabilite de oameni. Nu au nicio legătură cu Spiritualitatea. De asemenea, nu putem stabili legi spirituale între noi pentru că nu le putem respecta. Toate legile spirituale se ocupă de iubirea faţă de ceilalți. Acestea sunt legi ale sistemului general, global, care îşi fac apariţia în zilele noastre și încep să ne impună să le respectăm.
Dar situația în acest moment este opusă. Oamenii doresc dreptate, dar nu știu cum să o pună în aplicare.
Rețeaua de conexiuni dintre noi apare în întreaga lume. Suntem cu toții conectați prin ea și suntem cu toții dependenți unul de celălalt. De aceea, oamenii simt nevoia de schimbare, simt că trebuie să facă ceva. Toți ne simțim inconfortabil, pentru că nimic din ceea ce încercăm nu ne reuşeşte. Suntem în criză, în familiile noastre, la locul de muncă, în sistemul educațional, în cultură și practic peste tot.
Dar este vorba de ceva mai profund. De multe ori simțim că suntem în criză, indiferent de ceea ce se întâmplă în afară.
Nu este nici o diferență; ceea ce contează este ceea ce simțim. În exterior, lucrurile pot fi frumoase. În general, oamenii nu suferă de foame, şi totuși mulți se duc în stradă și-şi strigă plângerile. Ei nu sunt conștienți de faptul că în spatele cerințelor lor pentru justiție socială se află un strigăt născut din lipsa de conexiune. Acesta este adevărul care iese la lumină în lumea de astăzi.
Lumea se manifestă ca fiind integrală, globală, în întregime interconectată. Cu toate acestea, oamenii se simt deconectați datorită lipsei unităţii, și asta este ceea ce îi trezește la revoltă.
Porțiunea vorbește despre un rege ce trebuie ales din mijlocul poporului. Dacă un rege este un conducător atotputernic, cum putem vorbi despre regalitate în acea stare? Este ca și cum astăzi poporul ar urma să numească în mod democratic un lider ca rege; sună complet nerealist.
Când toate gândurile și dorințele ţi se îndreaptă spre țara lui Israel, spre dorința pentru Creator, spre dorința unei dăruiri atotcuprinzătoare, reciproce și complete, îţi alegi fundamentul cu care să influenţezi totul. Având această temelie ajungi la Keter (coroană), însemnând asemenea Creatorului în toate cele.
Noi creaturile suntem în Malhut (împărăţia/regat), care este uriaşa noastră voinţă de a primi. Forța Superioară care ne-a creat, pe de altă parte, este în Keter. Trebuie să conectăm toate dorințele noastre din „popor”. Din unitatea tuturora, alegem fundamentul nostru cel mai de bază și îl numim „rege”, precum regele David, Mesia fiul lui David, care este Malhut ce ajunge la Keter. Un „rege” în Israel nu este ca un rege în alte națiuni, așa cum apare în romanele cu iz romantic. A fi rege în Israel este cea mai grea muncă.
Este vorba de o persoană?
„Regele” este judecătorul suprem. El este persoana căreia oamenii vin să-i pună întrebări, iar el nu poate să-i gonească pe cei care vin la el.
Iar el judecă?
Da. Maimonide și alte surse scriu despre această muncă, o muncă ce este într-adevăr grea.
Este realist să ai un rege în Israel astăzi?
Regele nu este cel care stă pe tron. El este judecătorul suprem. Regele este cel care știe să aranjeze, să reunească și să corecteze cele mai critice decizii în scopul de a dărui. El este responsabil pentru întreaga națiune, pentru colectarea tuturor dorințelor poporului din lăuntrul lui și pentru ridicarea lor către Keter.
Fie există un rege în fiecare dintre noi, fie un rege general între noi, ridicându-ne la Creator și conducându-ne spre corectare. Mesia, fiul lui David, este cel care trage întregul Malhut până la gradul de Keter.
Astăzi, oamenii nu au nicio încredere în guvern; ei vor să preia iniţiativa și să ia decizii. Este o nouă etapă ce urmează şi care va conduce la concluzia că oamenii au nevoie de un reprezentant care să vorbească în numele lor?
Nu. Oamenii trebuie să ceară ajutor guvernului pentru a primi educația referitoare la garanția reciprocă. Aceasta este sarcina pe care am primit-o pe Muntele Sinai, când am fost întrebați dacă suntem responsabili unul pentru celălalt și dacă vrem să fim un om cu o singură inimă.
Aceasta este corectarea noastră – „Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face”. Aceasta este stadiul deșertului. „Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi” este stadiul numit „țara lui Israel”, garanția reciprocă, a fi „ca un om cu o singură inimă”. Trebuie ca noi să furnizăm tuturora educaţie referitor la garanția reciprocă. Guvernul poate ajuta deoarece are instrumentele necesare, resursele și mijloacele de informare în masă, dar oamenii trebuie să o ceară.
Cum rămâne cu sistemul judiciar? Vom avea nevoie de ofițeri și judecători pentru a respecta garanția reciprocă?
Va trebui să reconstruim sistemul astfel încât acesta să fie un sistem educațional, cu oameni care susțin ideea, precum ofițerii și judecătorii, un fel de Sanhedrin regândit.
Porțiunea pomeneşte de vrăjitorie și preziceri. De ce erau interzise? Nu s-ar schimba oamenii în bine dacă ar ști în ce direcţie se îndreaptă lumea?
Ne este interzis să ne bazăm pe miracole sau să prezicem viitorul. Singurele acțiuni permise sunt cele în care noi slujim ca proprii noştri judecători și ofițeri pentru a ne stimula evoluţia. Înțelepciunea Torei, însemnând Cabala, se opune oricăror vrăjitorii și binecuvântări. Ea este împotriva notiţelor și rugăminților formulate prin Rabin, împotriva talismanelor, apei sfinţite și a horoscoapelor de orice fel. Totul se consideră a fi „închinare la idoli”.
Este similar cu ceea ce se spune despre Avram înainte de a deveni Avraam, tatăl națiunii. El fusese angajat în vânzarea de idoli, un grad preliminar care există în fiecare dintre noi, în fiecare om ce nu a fost încă corectat printr-o revelare autentică a înclinației rele, pentru că atunci acel om cere adevărata mirodenie a Torei.
Poporul lui Israel învață despre conduita pe timp de război. Ce este războiul?
Este o luptă împotriva înclinației rele. Vrăjmașii omului sunt cei care locuiesc cu el în casa lui, cei din inima lui, însemnând toate dorințele, gândurile, păcatele și greșelile pe care trebuie să le transforme în Mițvot, în acte de dăruire. Un act de dăruire este numit Mițva (singularul de la Mițvot). Există un război fără sfârșit aici – războiul Creatorului cu Amalek, care durează de generații.
Dar, ca rezultat, am creat o armată cu un cod și nişte valori etice.
Nu aveam de ales. Și în trecut, am avut o armată. La fel a făcut și regele David, la fel și ceilalți. Atâta timp cât oamenii nu sunt corectați, trebuie să existe o armată. Dacă ar fi fost să ne schimbăm chiar și puțin înspre garanția reciprocă, am fi venit și am fi văzut că imediat vecinii noștri ne-ar fi lăsat în pace.
La urma urmei, nu facem nimic fundamental. În clipa în care ne-am direcționa corect către iubirea pentru ceilalţi, atât între noi cât şi în interiorul Israelului și am începe să ne conectăm ca înainte, în iubire frățească, am înclina direcția către pozitiv, reciprocitate și am asista la instaurarea păcii și liniștei în întreaga țară, în sănătate, în educație și la sfârșitul luptelor externe sau interne.
Termeni
Judecător
„Judecătorul” este cel care decide.
Ofițer
Ofițerii, precum și judecătorii, veghează asupra unei bune influențe asupra oamenilor.
Judecata și Justiția
„Judecata” este o stare în care lucrezi deasupra uriaşei tale voințe de a primi. „Justiția” este o stare în care lucrezi numai în favoarea celorlalţi, fără nici un gând de automulţumire.
Regele
Regele este o stare în care ai puterea de a face ceea ce este necesar în acord cu Keter (coroana), în acord cu Creatorul, Forța Superioară care apare.
Vrăjitoria
Orice acțiune prin care cineva dorește să obțină beneficii fără o muncă onestă, ceea ce înseamnă că el lucrează pentru egoismul său.
Viitorul
Rezultatul unui act de dăruire.
Războiul
Singurul război este cel împotriva voinței de a primi, împotriva egoismului. Toate celelalte războaie, inclusiv cele din lumea noastră, rezultă din faptul că nu luptăm împotriva egoismului nostru. Dacă am reuși chiar şi numai puțin, până și cei mai aprigi dușmani ai noștri ne vor lăsa în pace.
Legea
Natura din jurul nostru constituie o lege. Este asemenea legii care se manifestă acum și ne îndreaptă către interconectare, fără a ne oferi vreun beneficiu. Conexiunea corectă și benefică se numește „Legea Superioară”.
Netrebnic
Cel care își folosește dorința de a primi în beneficiul propriu și împotriva binelui celorlalţi.
Garanţia reciprocă
Realizarea faptului că suntem interdependenți și că ar trebui să ne aflăm într-o reciprocitate benefică, atât pentru unii, cât şi pentru ceilalţi.
Din Zohar: Marele Sanhedrin, Micul Sanhedrin
Următoarea Mițva este să-și asume marea instanţă, Bina, care – din partea lui Hesed – este numită Elokim, Bina, „marele tribunal.” Mare este Hesed. Este mare în Dinim, la stânga și mare în meritele sale, la dreapta. Atunci când stânga lui Bina este inclusă în dreapta, Hesed, le spunem ambelor că sunt „minunate”, așa cum este scris în Mițva: „Vei pune cu siguranță un împărat peste tine.” „A pune” înseamnă mai sus, în Bina, și „a pune” mai jos, în Malhut. Așa ar trebui să-și asume el marea instanţă la nivel de Bina, deși el şi-a asumat deja instanța cea mică la nivel de Malhut.
Zohar-ul pentru toți, Șoftim (Judecători), pct. 21
(inapoi la pagina „Dezvăluind Secretele Bibliei” – LINK)