TEŢAVEH (Să poruncești)

(Exod, 27:20 – 30:10)

(inapoi la pagina „Dezvăluind Secretele Bibliei” – LINK)

Rezumatul Pericopei

În porţiunea Tețaveh (Să porunceşti), Creatorul îi dă lui Moise detalii suplimentare despre Tabernacol și le poruncește copiilor lui Israel să ia ulei de măsline pentru a aprinde lumânarea veșnică în cortul de întîlnire, în afara draperiei, astfel ca ea să ardă din amurg până în zori.

Creatorul îi spune lui Moise să-i numească, pe Aaron și pe fiii săi, Nadav, Avihu, Elazar și Itamar,  ca preoți ai Lui. El dă  porunca referitoare la pregătirea sfintelor veșminte pentru „cinste şi podoabă”(Exodul 28:2): pieptarul, franjurii, haina și restul veşmintelor preotului. Apoi urmează o explicație referitoare la sfințirea lui Aaron și a fiilor săi pentru rolurile lor în Tabernacol. Aceasta include jertfirea pe altar a unui vițel și a doi berbeci, tămâia care trebuie pusă în interiorul Tabernacolului înaintea draperiei și cum trebuie făcută tămâierea. În cele din urmă, se vorbeşte de Yom Kipur (Ziua ispășirii), care va avea loc o dată pe an.

Comentariu

Porţiunea Tețaveh (Să porunceşti), este foarte prozaică, scurtă și pragmatică. Întreaga substanță a creației este dorința de a primi. Aceasta este baza solidă de la care ar trebui să începem. Simțim în noi dorința de a primi împărțită în patru niveluri: mineral, vegetal, animal și vorbitor. Toate dorințele noastre sunt împărțite în acest fel și le dăm forma dăruirii, anume pentru a le îndrepta spre dăruire. Toate dorințele trebuie să fie orientate către conexiune astfel încât să fim „ca un om cu o singură inimă”, cu iubire față de ceilalţi, ca în „Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi”.

În măsura în care ne corectăm fiecare dintre dorințele noastre, modelăm imaginea omului, devenind astfel asemănători cu Creatorul. Acesta este Adam HaRișon (primul om), care s-a spart și s-a împărțit în nenumărate suflete. Scopul nostru este de a reasambla aceste suflete în unul singur. Realizăm acest lucru prin anularea egoismului nostru și prin conectarea tuturor dorințelor noastre, conexiunea fiind la nivelurile mineral, vegetal, animal şi vorbitor. La aceste niveluri, noi reconectăm treptat totul în noua realitate pe care a descris-o Tora.

Mai întâi, uleiul pentru sfeşnic este unul anume, care trebuie să fie aprins într-un anume fel. Ulterior, la lumina lui, putem pregăti veşmintele preoţeşti care îmbrăcă dorința de a primi.

Dorința de a primi rămâne aceeași, indiferent dacă se străduiește pentru binele celorlalţi sau pentru sine. Diferența constă în modul în care o folosim – de dragul nostru sau de dragul celorlalţi. Adică, vrem să o folosim  în beneficiul nostru, chiar dacă este în detrimentul altora? Sau vrem să beneficieze ceilalţi? Acestea sunt cele două opțiuni, cu nenumărate variante.

       Toate acestea se referă la „hainele” de peste dorință. Tora detaliază modul în care să construim aceste haine – cum să plasăm intențiile potrivite deasupra dorințelor noastre, ceea ce înseamnă nivelurile Yod-Hey-Vav-Hey sau nivelurile de Aviut (grosieritate, dorință de a primi) unu, doi, trei și patru. Dorințele corectate pot fi de la nivelul mineral (neînsuflețit), cum ar fi construirea cortului de întâlnire și a chivotului legământului, de la nivelul vegetal, cum ar fi lâna sau pânza, sau de la cel animal, care sunt jertfele însele.

Nivelul „vorbitor” sunt oamenii care sunt uniți la gradul lor și sunt cei care poartă hainele potrivite marelui preot, un pieptar, un brâu, o mitră sau o tunică. Marele preot este unul al cărui scop este în întregime dăruirea, iubirea pentru ceilalţi, prin care ajunge la Creator. Există un preot și un mare preot. Adică la acest nivel există Katnut (copilărie, micime) și Gadlut (maturitate, măreţie). Acestea sunt etapele prin care trebuie să progresăm pentru a ne corecta dorințele.

Totalul dorințelor, pe care Creatorul le-a creat în fiecare dintre noi, conțin  613 dorințe, care sunt 613 dorințe pe care trebuie să le inversăm, de la intenția de a primi pentru sine, la intenția de a dărui celorlalţi. Acesta este modul în care ne conectăm unul cu celălalt, adunând toate aceste dorințe într-un singur mecanism.

Întrebări şi Răspunsuri

Putem schimba dorințele prin intențiile noastre?

Da, putem schimba dorințele prin intențiile noastre. Dorind să dăruim unii altora, ne legăm dorințele ca un singur corp într-un  Kli (vas), cunoscut sub numele de Beit HaMikdaș (Casa Sfântă, Templul). Bait (casa) este un Kli (vas) de Kdușa (Sfințenie), dăruire, iubire față de alții, intenţia de a da. Acesta este Adam (omul) pe care îl construim, sufletul nostru comun, Șehina (Divinitatea), Adunarea lui Israel, Malhut de Ațilut, și acolo apare Creatorul.

Acest pasaj explică faptul că și dorințele noastre sunt împărțite. Scrierile lui ARI ne învață că sufletul nostru este constituit din Șoreș, Neșama, Guf, Levuș şi Heihal (respectiv: rădăcină, suflet, trup, îmbrăcăminte, sală). Șoreș este în noi. Neșama este partea noastră cea mai lăuntrică. Guf înseamnă dorințele însele, iar Levuș și Heihal sunt adăugiri.

Tora ne spune că Levuș (îmbrăcămintea) este constituită din cele cinci tipuri de îmbrăcăminte ale marelui preot. Heihal (sala) este ceea ce ne înconjoară – cortul întâlnirii cu toate detaliile sale. Bineînțeles, nimic din aceste lucruri nu se referă,  nici la cortul fizic, la o persoană, la vase sau la un sfeşnic. Textul se referă, mai degrabă, la modul în care dezvoltăm dorința de a primi în munca pentru a dărui, așa cum ne dăruiește Creatorul. Prin aceste corectări ale multor nivele și ale multor părți ale dorințelor noastre, obținem asemănarea cu Creatorul și Dvekut (contopirea) cu El.

La sfârșitul porţiunii se menționează şi Yom Kipur (Ziua Ispășirii). Toate corectările pe care le facem în cursul anului, pregătirile, corectările asupra națiunilor lumii, asupra poporului Israel și asupra leviților și preoților, ne aduc la gradul marelui preot. Anume, atunci când ne ridicăm deasupra acestor dorințe și le aducem împreună într-un loc de dăruire generală, numit Beit HaMikdaș, un loc al unei uniri speciale în care realizăm unitatea cu Creatorul – punctul de Dvekut – asta se numește „munca preotului în Sfânta Sfintelor în ziua ispășirii”.

Aaron și fiii săi sunt toți în Spiritualitate, dar știm că Spiritualitatea nu este transferabilă prin moștenire. Mulți cabaliști nu au avut copii sau au avut copii care nu au devenit cabaliști. Și totuși, aici vedem o ordine foarte clară a lui Aaron și a fiilor lui. Care este sensul acestei ordini?

Preoția transmisă din tată în fiu nu se discută doar în această porțiune.

Mai mult, unii cercetători susțin că este posibil să  găsim chiar și astăzi gene ale preoților.

       Asta este adevărat; ele pot fi găsite atât în ​​lumea materială, cât și în Lumea Spirituală. Sunt multe raţiuni pentru asta, dar ceea ce înțelegem este că un Kli (vas) care este în dăruire – adică un Parțuf spiritual sau un Neșama (suflet) care lucrează în dăruire pentru a dărui – acţionează în dăruire activă și generează un Parțuf mai avansat, numit „fiu”.

Este un „fiu” nivelul următor al preotului?

Da. De aceea este imposibil ca un Parțuf spiritual să iasă dintr-un Parțuf care nu dăruiește de dragul dăruirii, sau care nu primeşte pentru a dărui. În lumea noastră, putem sau nu să fim atenți la acest lucru, deoarece prin proiectarea în corporalitate, devine un simplu obicei. În spiritualitate, însă, înțelegem de unde vine; un Parțuf care are un Masah (ecran), Aviut (grosieritate) și Ohr Hozer (Lumina Reflectată) și lucrează în Sfințenie nu poate produce un act impur. De aceea preoția este moștenită din tată în fiu.

De ce nu știm ce sa întâmplat cu fiii lui Moise, dar știm despre preoți?

Moise reprezintă contactul cu Creatorul, în care sunt incluse toate, mai presus de toată preoția. Preoții oferă îndrumare în munca faţă de Creator, în corectări, iar Moise este însuși punctul de contact. Aceasta nu este o direcție, ci doar un punct de contopire, de Dvekut.

Cu alte cuvinte, este totul în noi; nu vorbim despre un Moise fizic.

Nu, nu există așa ceva, un Moise fizic; este totul în noi. Când ne conectăm între noi, producem un Kli care dă o senzație de conexiune, de legătură între noi. Mai întâi vine iubirea pentru oameni, așa cum este scris: „Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi”. După aceea, vine iubirea pentru Creator. Acestea sunt cercurile pe care trebuie să le construim în legătura dintre noi. Toată omenirea trebuie să o realizeze, poporul lui Israel, precum și neevreii care sunt atrași de asta și pot realiza o adevărată legătură cu Creatorul.

De aceea Moise nu a aparținut preoților, nici leviților, nici lui Israel; el este un punct deasupra oricărei definiții. Deși îi include, el este totuşi deasupra lor.

Corectarea lumii este atunci când noi toți ne vom uni. Cu cât ne unim și ne asemănăm mai mult cu Lumina Superioară, cu Creatorul, cu atât mai mult El este cu noi și în noi.

Această porțiune vorbeşte în detaliu despre veşminte. S-a spus că doar „cei înțelepți” pot pregăti aceste veşminte. Cine sunt cei înțelepți?

„Cei înțelepți” sunt cei ale căror inimi, adică dorințe, sunt aranjate în conformitate cu Hohma (înțelepciune). Acestea nu sunt dorințe obișnuite, ci sunt cele care au fost aranjate de Lumina  Hohma. Drept urmare, la începutul fragmentului se vorbește despre Lumina generală, reformatoare, care iluminează toate Kelim (vasele). Numai cu această Lumină este posibil să se îndeplinească Mițvot (poruncile) descrise în fragment, de aceea se numește Tețaveh (Să porunceşti). Porunca Creatorului vine doar pentru a ne da Lumina Reformatoare. Creatorul ne spune cum să o folosim pentru a realiza corectările, cum ar fi veşmintele marelui preot și construirea Tabernacolului.

Numai atunci când ajungem la o anumită etapă a înțelepciunii inimii putem purta aceste veşminte?

Inima este Tabernacolul tuturor dorințelor noastre, dar numai dacă ne aranjăm toate dorințele în ordinea corectă, folosind Lumina Superioară, Menora (sfeşnicul) care dă lumină omului, Lumina Reformatoare. „Ordinea corectă” înseamnă în dăruire, de la cele mai uşoare până la cele mai grele. Nu este ceva ce trebuie să construim, ci se construieşte de la sine. Porunca se referă numai la dorința noastră; trebuie să ajungem sub Lumină cu Kli-ul nostru şi atunci Kli-ul va dobândi forma Luminii. Cei înțelepți nu știu cum să facă totul; ei știu doar cum să se pregătească pentru ca Lumina să lucreze asupra lor.

De ce este posibil angajamentul veşmintelor numai din acest moment?

„Îmbrăcarea” sau hainele reprezintă intenția de a dărui.

Deci, care sunt intențiile celor înțelepți?

Cei înțelepți sunt cei care se pregătesc pentru corectare. Când vine, corectarea le aduce îmbrăcămintea.

Din Zohar: Și Tu vei Porunci

Când este scris, „Și tu”, înseamnă că incluzi Divinitatea în poruncă și în vorbire. Lumina de Sus, Zeir Anpin, și Lumina de jos, Nukva, sunt incluse împreună în cuvântul „Și tu,” deoarece „tu” este numele lui Nukva, iar Vav („și”) este Zeir Anpin, aşa că stă scris: „Și tu să le păstrezi pe toate”, referindu-se la Zeir Anpin și Nukva.

Zohar-ul pentru toți, Tețaveh (Să porunceşti), articolele 1-2

Zeir Anpin este Creatorul, Forța Superioară, Lumina care ajunge la noi. Cei care dorim să ne conectăm, construim Nukva. Deși ea însăși nu există, această parte a fost lăsată după spargere. Sufletul s-a spart și bucățile sale sunt împrăștiate. Oricât ne-ar place să ne conectăm, nu putem. Tindem, însă, spre asta și, drept urmare, Lumina ne afectează și ne conectează. Dacă există o înclinare suplimentară, atunci influența suplimentară a Luminii ne conectează.

De aceea munca noastră este numită „zi de zi”, ca în versetul „Zi de zi se revarsă vorbirea” (Psalmi 19:3). Așa ajungem la sfârșitul anului, la Ziua Ispășirii care ne conectează și ne conduce la toate corectările. Atunci ispășim pentru nelegiuirile noastre.

Totuşi, acestea nu sunt propriile noastre nelegiuiri, ci sunt din vremea spargerii lui Adam HaRișon, înainte ca noi să fi fost creați, deoarece „întocmirile gândurilor din inima omului sunt rele din tinereţea lui” (Geneza 8:21). Când cercetăm aceste lucruri și vrem să le depășim și să ne conectăm, mai presus de toate lacunele și deasupra urii, pentru a dobândi iubirea, ajungem la poalele Muntelui Sinai.

De ce este Yom Kipur (Ziua ispășirii) considerată cea mai sfântă zi?

Este punctul de contact al tuturor dorințelor pe care suntem pregătiţi să le conectăm cu toţii într-un singur Kli, pentru a fi în Dvekut cu Creatorul. Adică, este punerea în aplicare a muncii noastre în această lume. După care, trebuie să dobândim revelarea Creatorului, unitatea și iubirea pentru ceilalţi. Yom Kipur  simbolizează asta.

Este o zi anume din an?

Nu, o zi este un nivel. Dacă ai făcut toate corectările, nivelul pe care l-ai atins se numește Yom Kipur. Se poate întâmpla în oricare dintre zilele anului, pentru că nu este o zi, ci o stare spirituală.

Ce este atât de special în această zi încât doar calitatea cunoscută ca „mare preot” face corectarea cerută în Sfânta Sfintelor?

Când adăugăm toate corectările asupra nivelurilor mineral, vegetal, animal și vorbitor în forma lor finală, obținem Dvekut (contopirea). Trebuie să fie „lume”, „an”, „suflet” și „loc”. Asta înseamnă că aranjăm toate dorințele – minerale, vegetale și animale – „hainele”, care sunt și îmbrăcămintea cortului și, toate veşmintele noastre din vegetal. „Animalul” sunt jertfele de Yom Kipur. „Marele preot” include întreaga umanitate, cu toate corectările asupra nivelului vorbitor al omului.

Dacă ne adunăm laolaltă în ziua specială numită Yom Kipur (Ziua ispășirii), ea ne aduce la punctul de Dvekut cu Creatorul. Acesta este cel mai înalt nivel pe care îl putem atinge, sfârșitul corectării și ridicarea la o dimensiune mai înaltă.

Din Zohar: Suflă în Corn (Șofar) pe Lună Nouă

Astfel, „Slujiți Domnului cu bucurie”, întrucât bucuria omului atrage o altă bucurie, cea mai înaltă. În mod similar, lumea de jos, Malhut, fiind încoronată, se extinde de Sus. De aceea Israel se grăbește să trezească sunet în Șofar, care include foc, vânt și apă, linia de mijloc, care constă din trei linii ce au devenit una și se ridică în sus.

Zohar-ul pentru toți, Tețaveh (Să porunceşti), pct. 94

Cele trei linii descriu munca preoților – Preot, Levit și Israel – care oglindeşte munca noastră. Există două Klipot (coji): Klipa (singularul pentru Klipot) din dreapta, Işmael și Klipa din stânga, Esau. Dreapta și stânga constituie munca noastră cu dorința noastră de a primi, opusul căreia este dorința de a dărui, precum şi măsura în care putem alătura aceste dorințe prin înlăturarea cojilor (Klipot) ale lui Işmael și Esau.

Acesta este modul în care construim linia de mijloc, linia de Dvekut, numită Adam. Pe această linie, cu cât conectăm mai mult între noi toate dorințele, cu atât ne ridicăm mai mult în legătura dintre noi. Asta include toate intențiile noastre de a dobândi  asemănarea cu Creatorul, dăruirea și iubirea pentru ceilalţi și, de aici, iubirea pentru Creator. Dacă realizăm unitatea în această linie, am atins scopul Creației.

Trebuie să înțelegem că schimbările actuale prin care trece lumea, multitudinea de probleme, criza globală, toate sunt semne că trebuie să începem să ne conectăm, pentru că numai astfel vom reuși să rezolvăm criza.

De aceea este revelată acum Înțelepciunea Cabalei, pentru ca Lumina  Reformatoare, strălucirea Menorei, să-i poată ilumina pe cei care vor să se sfințească și să ajungă la Templu, să-și îndeplinească misiunea în lume. Astăzi, suntem în mijlocul acţiunii de a împlini efectiv această porțiune, „Să poruncești”.

Creatorul sună ca o forță puternică, dominantă, în timp ce creatura se află permanent într-o stare de păcat și de implorare a iertării. Este un sistem destul de complicat.

Pentru ce ar trebui să cerem iertare? Dacă este scris: „Am creat înclinația rea”, atunci Creatorul este cel care a creat-o. De ce să cerem iertare? Dimpotrivă, ar trebui să cerem: „Vreau ca Tu să corectezi ceea ce ai creat în mine”. Asta se numește „Fiii mei m-au învins”( Talmudul babilonian, Masehet Nezikin, Baba Meția, 59b). Creatorul  va  saluta  asta.  Noi  interpretăm  Tora  în  mod greșit, gândindu-ne că suntem păcătoși, în timp ce păcatul nu este în noi. Singurul nostru păcat este să nu cerem corectarea. Ceea ce este în noi nu a venit de la noi; nu ne putem învinovăți pentru ceva cu ce ne-am născut.

Ar trebui să spunem referitor la toate calitățile noastre, natura  noastră și tot ceea ce suntem, „Du-te la Meşterul care m-a făcut”( Talmudul babilonian, Masehet Taanit, p. 20b). Nu suntem de vină. Greşeala noastră, cusurul nostru, este faptul că nu ne examinăm și nu cerem corectarea, pentru a deveni asemănători cu Creatorul – în dăruire, iubire pentru ceilalţi şi generozitate.

Când nu ne descoperim aşa cum suntem și nu cerem corectarea, atunci suntem vinovați. Altfel, noi nu am comis păcatul pentru care cerem corectarea. Este pur și simplu ceva cu care să ne putem conecta cu Creatorul, să fim într-un dialog continuu cu El. Înclinația rea ​​este „ajutorul făcut împotriva noastră”. Pe de o parte, ne îndepărtează de Creator. Pe de altă parte, ne dă motivul „oficial” pentru a ne conecta cu El.

Termeni

Lumânarea veșnică

Cineva care dorește să ajungă la punctul de contact cu Creatorul, numit „munca preotului în Templu”, trebuie mai întâi să înţeleagă nevoia de a avea întotdeauna Lumina Reformatoare, pentru că numai cu ea este sfințit – adăugând scopul de a dărui dorințelor sale, ridicându-se astfel mai aproape de Creator.

Uleiul de măsline

În Spiritualitate, „uleiul de măsline” este Lumina care ajunge la Zeir Anpin, este Malhut.

Preotul

Un „preot” este cel mai înalt grad al omului. El vine din linia  stânga și din linia dreaptă și dobândeşte dăruirea pură și completă. Acest grad include gradul Bina, ZAT de Bina, și gradul superior, GAR de Bina. Este imposibil să fii preot fără să-i ai în tine pe Leviți și pe Israel. Adică, un „preot” este unul care tinde către întreaga lume, precum și către Israel și se unește cu toţi.

Este o muncă grea pentru a atinge gradul de preot pentru că trebuie să rezolvi dorințele cele mai mari și mai puternice.

Pieptarul

„Pieptarul” este unul din acele elemente de îmbrăcăminte care aparțin părții lăuntrice a sufletului.

Rezumat

Porţiunea Tețaveh este apropierea noastră față de Creator. Dacă vrem să ne corectăm, avem toate posibilitățile de a face acest lucru, dându-i între timp corpului nostru material tot ceea ce are nevoie. Lucrul important în viață este să ajungem la lumea veșnică și completă, așa cum este scris: „Vei vedea lumea ta în timpul vieții tale”( Masehet Brahot, 17a), aici și acum. Totul este exprimat în conexiunea dintre noi: de la iubirea pentru oameni la iubirea pentru Creator. Acesta este modul în care dobândim sfârșitul corectării. Putem să o facem aici și acum; depinde în întregime de noi.

(inapoi la pagina „Dezvăluind Secretele Bibliei” – LINK)

error: Content is protected !!