înapoi la ZOHAR Vol.III – Cuprins (link)
înapoi la CARTEA ZOHAR VOL.1 – PROLOG (link)
245. A douăsprezecea Miţva este aceea de a aduce ofrandă primele fructe ale pomilor, aşa cum este scris: „Şi fiecare pom în care este fruct dintre pomii care poartă rod“ (Bereşit 1:29). Tot ceea ce este demn de Mine nu trebuie mâncat de voi. V-am dat permisiunea Mea şi v-am dat vouă toată zeciuiala şi ofrandele pomilor. „Vouă“ şi nu generaţiilor următoare.
Din cele spuse anterior, devine clar că nouă, generaţiilor următoare, ne este interzis să ne hrănim cu zeciuială ş ofrande. Lumina numită „zeciuială“ şi „ofrande“ este atât de mare, încât este imposibil să fie primită de dragul Creatorului, până când nu sunt corectate toate Kelim (dorinţele) sufletului lui Adam.
De aceea ne este interzis chiar şi să încercăm, de teamă că am putea păcătui, ca Adam. Există Miţva de a nu primi această Lumină, care se referă la Malhut de Malhut. De fiecare dată când sunt revelate scânteile, este suficient să lăsăm în pace această Lumină, să ne reţinem de la a o primi pe parcursul celor 6.000 de ani. În aceasta constă de fapt corectarea până când, la sfârşitul corecţiei, se va manifesta Lumina imensă a Creatorului, numită Mesia, dându-ne puterea de a primi zeciuiala şi ofrandele de dragul Creatorului.
înapoi la ZOHAR Vol.III – Cuprins (link)
înapoi la CARTEA ZOHAR VOL.1 – PROLOG (link)