MAMA ÎŞI ÎMPRUMUTĂ HAINELE FIICEI SALE

înapoi la ZOHAR Vol.III – Cuprins (link)

înapoi la CARTEA ZOHAR VOL.1 – PROLOG (link)

16. Cerurile, Pamântul şi tot ce cuprind acestea, au fost create de MA, care este Malhut, precum a fost spus: „Când Eu privesc Cerurile voastre, munca mâinilor voastre“ (Tehilim, 8:4). Şi înainte de asta, s-a spus: „MA – CE (Cât de) maiestuos este numele Tău pe tot cuprinsul Pământului, pe care Tu l-ai stabilit de Sus din Ceruri“ (Tehilim, 8:2). La urma urmelor, Cerurile au fost create de numele (însuşirea) MA (Malhut). Este scris: „în Ceruri“, şi se referă la Bina, numită MI, Cerurile ce sunt deasupra lui ZA. Explicaţia pentru aceasta stă în numele Elokim. MA (Malhut) se ridică şi intră cu însuşirile sale în Bina, se conectează cu Bina şi primeşte însuşirile acesteia. Bina este numită Elokim. După ce EL A CREAT LUMINA PENTRU LUMINĂ, adică Ohr (Lumina) Hasadim (numită „veşmintele sau podoabele preţioase“) astfel încât să îmbrace Ohr Hohma, Ohr Hasadim înveşmântează Ohr Hohma, ceea ce înseamnă crearea Luminii pentru Lumină; prin puterea Numelui Suprem Elokim (Bina), Malhut urcă şi, în timpul uniunii cu Bina, primeşte toate însuşirile acesteia şi se include pe sine în Bina. De aceea, BEREŞIT BARAH ELOKIM (La început Creatorul a făcut) se referă la Cerescul Elokim, la Bina şi nu la Malhut. Pentru că MA (Malhut) nu este creat de numele MI ELEH.

Lumea inferioară (Malhut, MA) primeşte Lumina (marcată de Sus de numele Elokim) de la Bina. Această Lumină îi aduce putere lui Malhut, şi însuşirile potrivite creării Cerurilor, pământului şi posteritaţii se manifetă înăuntrul ei. La urma urmelor, nu poate exista nici o posteritate sau naştere a unei noi generaţii, fără Lumina Haya.

Şi iată ce ne spune Zohar-ul: şi astfel lumea inferioară (Malhut, MA) există prin numele Elokim, prin numele Lumii Superioare, aceasta fiind cauza pentru care există în Malhut (Ohr Hohma) puterea de a crea generaţii. Iar dacă Malhut are Ohr Hohma, atunci lumea poate fi creată de ea.

(Haya este un tip de Ohr Hohma. Este o Lumină pe care Creatorul o emană, sau mai curând, senzaţia Creatorului la care ne referim ca fiind Lumină. Această senzaţie depinde de dorinţele – Kelim, în care noi il simţim pe El. Şi întrucât sunt doar două tipuri de dorinţe – Kelim, cele de „dăruire“ şi cele de „primire“, există doar două tipuri de Lumină, Hasadim şi Hohma. În orice caz, fiecare dintre acestea include diferite subtipuri iar Ohr Haya reprezintă o formă particulară a Luminii Hohma. Aceasta întrucât Hohma este Lumina sau plăcerea resimţită de către voinţa de „a dărui“. Dacă în Parţuf sunt doar Kelim de dăruire (GE), acesta se umple cu Ohr Hasadim; şi dacă are puterea de a primi de dragul Creatorului, se umple cu Ohr Hohma.) (A nu se confunda cu MA, aşa cum este folosită aici, unde MA = Malhut, cu ZA = MA în Ghematria).

Zohar-ul explică faptul că Lumina coboară de la numele Elokim mulţumită contopirii dintre MI şi ELEH. ZA este numit „Ceruri“. YESHSUT se află deasupra Cerurilor (ZA). Nu există nici un MI în Ceruri (ZA), ci doar MA. Totuşi, după ce Ohr Hasadim îmbracă Ohr Hohma (Lumina ELEH = AHP se îmbracă în Lumina MA = GE), toate literele se combină şi se înalţă prin numele Elokim deasupra Cerurilor = ZA = MA la YESHSUT = Bina = MI.

MI (Bina) se află deasupra celei de a doua restricţii, deasupra interdicţiei sale, întrucât însuşirile sale sunt mult mai înalte, superioare celor asupra cărora se aplică restricţia: însuşirea lui Bina este aceea de „a nu primi nimic“, şi de aceea interdicţia celei de a doua restricţii – de a nu primi – pur şi simplu nu i se aplică, pentru că în esenţa sa, ea nu are nici o dorinţă de a primi.

Rămâne doar interdicţia lui Ţimţum Alef, restricţia impusă la primirea Luminii în însăşi Malhut (Malhut din Malhut), punctul central al întregii creaţii, singura fiinţă creată. Malhut în sine este egoistă, dar dacă ea are un Masah (rezistenţa la propria dorinţă, doar de dragul Creatorului) şi primeşte Lumina numai prin intermediul unui Zivug de Haka’a pe dorinţele de dăruire, o asemenea primire nu are loc în Malhut, ci mai curând în primele nouă Sfirot. De aceea, Malhut poate primi Lumina în primele sale nouă Sfirot.

Cu alte cuvinte, dacă Malhut are voinţa (puterea) de a primi (a se bucura de) Lumina (plăcerea) nu pentru sine, ci doar pentru că aşa doreşte Creatorul, atunci ea primeşte doar această cantitate de Lumină (plăcere). Pentru a primi Lumina în asemenea condiţii, Malhut (înclinaţia omului către plăcere şi încântare) trebuie întâi să respingă toată plăcerea ce vine, pe care Malhut o percepe ca fiind chiar în faţa ei. Se face referire la asta ca fiind impactul Luminii (plăcerii) asupra ecranului şi reflectarea acesteia de către ecran (respingerea plăcerii prin puterea voinţei, astfel încât să nu primească, în ciuda dorinţei fireşti, primordiale, de a primi plăcere).

Plăcerea reflectată este numită Ohr Hasadim. De fapt, aceasta nu este o Lumină, ci mai degrabă intenţia lui Malhut de a primi doar de dragul Creatorului. In orice caz, această intenţie este condiţia necesară şi suficientă pentru primirea ulterioară a Luminii Hohma, de la Creator. Întrucât respingând toată lumina (exprimându-şi intenţia de a nu primi pentru sine), Malhut a îndeplinit astfel condiţia primei restricţii (Ţimţum Alef) de a primi doar Lumina Hohma în intenţia dăruirii către Creator, care este numită Ohr Hozer (Lumina Reflectată) sau Ohr Hasadim. Şi acum ea poate primi Ohr Hohma, plăcerea pe care Creatorul doreşte să i-o dăruiască.

Totuşi, primind Lumina, Malhut nu mai este o simplă creatură-recipient. Acum, ca şi Creatorul, ea îi dăruieşte Lui plăcere! În acest mod, creatura dobândeşte gradul Creatorului, devine egală ca însuşiri cu El, deoarece doreşte să dăruiască totul. Asta se cheamă „a fi umplut cu Ohr Hasadim“. Mai mult, Malhut primeşte şi îi face plăcere, întrucât dacă nu ar simţi plăcere, atunci nu I-ar face pe plac Creatorului.

De aceea, Malhut primeşte, adică este umplută cu Ohr Hohma, este plină de înţelepciune şi plăcere, atât din dăruire cât şi din primire de dragul Creatorului. Iar în asta constă perfecţiunea Creaţiei Creatorului: ea devine perfectă şi similară cu Creatorul. Iar aceasta este perfecţiunea muncii Creatorului: creaţia Sa poate urca independent până la nivelul Lui!

Omul poate să-şi imagineze propria cale, de la micimile lumii noastre, până la vârful spiritual suprem – Creatorul – ca pe o trecere printr-o succesiune de încăperi. Cu totul, între starea noastră şi Creator, sunt 125 de astfel de încăperi conectate ce trebuie parcurse. Fiecare încăpere are propriile proprietăţi şi numai cei care posedă proprietăţile unei anume încăperi, se pot găsi în aceasta. Dacă, indiferent de motiv, omul îşi schimbă proprietăţile, el este mutat automat, ca de un curent invizibil, într-o încăpere ce corespunde noilor sale proprietăţi

Acesta este modul în care cineva se poate deplasa prin aceste încăperi: o infimă schimbare internă în proprietăţi, trezeşte asupra omului influenţa unui câmp de forţă spiritual şi imediat acesta se mută către noul său loc de echilibru, în care proprietăţile sale interioare coincid total cu proprietăţile externe ale câmpului de forţă. De aceea, nu există gardieni la intrările sau ieşirile încăperilor; îndată ce omul se schimbă astfel încât să îşi potrivească proprietăţile cu următoarea încăpere superioară, el este transferat acolo automat, de către curentul sau câmpul spiritual. 

Ce proprietăţi trebuie să schimbe omul, pentru a se muta dintr-o încăpere în alta, în interiorul acestui câmp spiritual? El trebuie doar să îşi transforme tipul de plăcere la care aspiră. Nu putem ajuta primind plăcere, pentru că astfel este întreaga materie a creaţiei, asta este tot ceea ce a fost creat. Totuşi, putem schimba obiectul aspiraţiilor noastre, ce dorim să ne producă plăcere: fie primirea grosieră, satisfacerea simplelor necesităţi, fie mulţumirea Creatorului, dăruindu-I, primind ceva numai pentru că aceasta Îi este dorinţa.

„Eul“ nostru, entitatea care simte plăcere, este prezent în toate dorinţele noastre, care se schimbă neîncetat, atât în ceea ce priveşte magnitudinea cât şi obiectul dorit. Acest „Eu“ nu dispare niciodată. Singurul lucru de care cineva trebuie să se elibereze, este senzaţia că face ceva pentru a mulţumi acest „Eu“. Omul ar trebui să năzuiască în a simţi dorinţele Creatorului, modul în care L-ar mulţumi pe El (întocmai cum un fiu ar mulţumi-o pe mama lui cu realizările lui).

După ce Malhut decide să primească doar de dragul Creatorului, în concordanţă cu propriul său Masah (puterea de rezistenţă la voinţa sa egoistă de a primi plăcere), ea primeşte Ohr Hohma numai în concordanţă cu magnitudinea Luminii Reflectate. Sau, altfel, se poate spune că magnitudinea Luminii Reflectate, determină voinţa omului şi dorinţa sa de a acţiona de dragul Creatorului.

Totuşi, primele nouă din cele zece Sfirot ale lui Malhut, nu sunt egoiste, ele fiind însuşirile Creatorului cu care El doreşte să corecteze Malhut. Doar ultima Sfira a lui Malhut, Malhut însăşi, singura creaţie, numită Malhut din Malhut, este egoistă şi rămâne sub interdicţia primei restricţii: Ohr Hohma nu intră unde este prezentă plăcerea de a primi. De aceea, primele Sfirot pot primi Lumina Hohma.

Dar, după a doua restricţie, pentru a corecta Malhut şi pentru a-i conferi însuşirile milei (Hasadim), astfel încât să fie capabilă să dorească „să dăruiască“, să dobândească însuşirile lui Bina şi să transforme egoismul său iniţial, primordial, în altruism, Malhut s-a înălţat la Parţuf-ul Aba, a devenit Malhut în Parţuf-ul Aba în locul lui Bina, în timp ce Bina însăşi s-a găsit pe sine sub Malhut. Bina însăşi poate primi Ohr Hohma fără nicio restricţie, chiar şi atunci când se află sub Malhut. Totuşi, Bina a adoptat limitările celei de-a doua restricţii (Ţimţum Bet) doar pentru scopul de a o corecta pe Malhut.

De aceea, prin intermediul înălţării MAN de către cei inferiori, prin cererile omului pentru corectare spirituală, Lumina AB-SAG a coborât şi a coborât-o pe Malhut de la nivelul Bina, înapoi la locul ei: Malhut coboară de la Bina iar Lumina dobândirii şi a înţelepciunii este dezvăluită.

Drept rezultat al coborârii lui Malhut, Bina se purifică de toate restricţiile şi limitările şi revine la a primi Lumina Hohma. Iar după ce Ohr Hasadim îmbracă Ohr Hohma, MI străluceşte în ELEH şi numele Elokim este revelat, ceea ce înseamnă că străluceşte Ohr Hohma.

Structura numelui Elokim nu poate fi găsită în MA, întrucât graniţa inferioară a Cerurilor (Malhut însăşi) este limitată de Ţimţum Alef – interdicţia impusă de a primi Ohr Hohma – şi de Ţimţum Bet  – interdicţia de a folosi dorinţele de primire de-a lungul a 6.000 de ani. De aceea, în Zohar ni se spune că numele Elokim, a fost creat cu MI şi nu cu MA, de către însuşirea primită de Malhut în timpul înălţării sale la Bina.

17. Însă, întrucât literele ELEH coboară de Sus, de la Bina în jos la Malhut, pentru că mama îşi împrumută temporar hainele fiicei sale şi o împodobeşte cu propriile podoabe, numele Elokim coboară de la Bina (mama) la Malhut (fiica). Când o împodobeşte ea, cu propriile podoabe? Atunci când vede esenţa masculină în faţa ei. Şi atunci, se spune despre ea că: „De trei ori pe an, vor apare toţi bărbaţii tăi, înaintea Domnului Creator“ (Şemot, 34:23). Întrucât Malhut este atunci numită cu numele masculin „Stăpân“. După cum este scris: „Iată Arca Uniunii, Stăpânul întregului pământ“ (Ioşua, 3:11). Tora este Uniunea iar Arca este Malhut, numită cu numele masculin „Stăpân“. Întrucât ea a primit Kelim (însuşiri, dorinţe) numite „veşminte“ şi Lumina numită „podoabe“ de la mama ei, Bina. Litera Hey (A de la MA) părăseşte atunci MA (Mem + Hey) iar litera Yod (I) intră în locul acesteia şi întocmai precum Bina, Malhut îşi asumă numele MI. Şi atunci ea se îmbracă în haine bărbăteşti, cu hainele lui Bina, pentru a accepta toţi soţii din Israel.

După cum este scris (art.13), Ţimţum Bet funcţionează de la Roş-ul lui AA în jos, deoarece Malhut din AA s-a înălţat la Bina şi a creat toţi Parţufim inferiori ai lumii Aţilut sub influenţa Ţimţum Bet. De aceea, fiecare Parţuf al lui AA, AVI şi ZON are doar câte două Sfirot K-H şi trei Sfirot B-ZA-M care s-au separat (prin însuşirile lor) faţă de gradul respectiv, şi s-au mutat la un grad inferior (însuşirile lor devenind egale cu acesta). Acesta este modul în care B-ZA-M (AHP ale Parţuf-ului AA) au căzut la Sfirot K-H (GE) ale Parţuf-ului AVI, B-ZA-M (AHP ale Parţuf-ului AVI) au căzut la Sfirot K-H (GE) ale Parţuf-ului ZON iar B-ZA-M (AHP ale Parţuf-ului ZON) au coborât sub Parsa în lumile BYA.

Sfirot K-H (GE), care au rămas în gradul lor în Parţuf-ul lor, sunt numite MI iar Sfirot B-ZA-M care s-au separat (prin însuşirile lor) şi au coborât (prin echivalenţa de însuşiri) către un Parţuf inferior, sunt numite ELEH.

DAR ÎNTRUCÂT LITERELE ELEH AU COBORÂT DE SUS – când Malhut este expulzată din Bina, literele ELEH se detaşează de AVI şi cad la ZON (un grad inferior), şi se îmbracă în ZON: ELEH ale lui Aba (YESHS – Israel Saba) se îmbracă în ZA iar ELEH ale lui Ima (Tvuna) se îmbracă în Malhut. Bina a lumii Aţilut este un Parţuf complex: ale sale GE constituie AVI (doi Parţufim) iar ale sale AHP capătă numele unui Parţuf separat, YESHSUT, întrucât ele indeplinesc funcţii distincte în raport cu ZON: Bina: GE = MI = GE ale lui Aba + MI = GE ale lui Ima. ELEH = AHP ale lui Aba = YESHS (Israel Saba) + T (Tvuna) = ELEH = AHP ale lui Ima.

Când Ohr Haya coboară din Ceruri (şi drept rezultat, Malhut coboară de la nivelul lui Bina înapoi la locul său), trei Sfirot B-ZA-M revin în consecinţă înapoi la gradul lor şi, drept urmare, Sfirot KHB (numite „sfânta sfintelor“) intră acum în Parţuf-ul, deja complet, format din cinci Sfirot (aici, Lumina este numită după numele fiecărei Sfira pe care o umple). Anterior, era numai Ohr RuahNefeş în KH, iar acum s-a adăugat Ohr NeşamaHaya-Yechida la KHB, în timp ce Ohr Ruah-Nefeş a coborât la ZAM.

În orice caz, când AHP ale Roş-ului lui AA (BZAM) care au căzut la propriul Guf, se înalţă (se întorc de la Guf la Roş-ul lui AA), Kelim GE de AVI urcă împreună, la Roş-ul lui AA (acestea sunt Kelim ale GE de AVI care erau îmbrăcate în AHP ale lui AA în starea lor de Katnut, cînd AHP ale lui AA au căzut la GE ale lui AVI). Odată ajunse acolo, Kelim GE de AVI primesc Lumina numită „sfânta sfintelor“, care străluceşte în Roş-ul lui AA.  

Motivul pentru care se întâmplă acest lucru este că atunci când Cel Superior coboară la cel inferior, el devine precum cel inferior. Iar când cel inferior urcă la Cel Superior, el devine ca Cel Superior. Asta întrucât nu există nici spaţiu şi nici mişcare în spiritualitate şi numai o schimbare a proprietăţilor mută instantaneu şi automat un Parţuf sau părţile acestuia, în spaţiul spiritual, mai sus, mai aproape de Creator. De aceea, ascensiunea spirituală în sine, implică o schimbare a proprietăţilor celui inferior, în acelea ale celui Superior iar o coborâre a celui Superior marchează faptul că proprietăţile acestuia devin egale cu proprietăţile gradului până la care coboară.

Prin urmare, în starea de Katnut, atunci când Sfirot B-ZA-M = AHP ale Roş-ului Parţuf-ului AA se separă de capul acestuia şi cad (se deplasează în concordanţă cu actualele lor proprietăţi, inferioare) în Guf-ul acestuia, de la Peh la Hazeh, unde Parţuf-ul AVI se îmbracă în Parţuf-ul AA, ele (B-ZA-M = ZON = AHP ale Roş-ului lui AA) devin similare cu AVI în proprietăţile lor, fără Ohr Hohma şi numai cu Lumina Bina, Hasadim.

De aceea, în starea de Gadlut, când B-ZA-M = AHP ale lui AA revin la Roş (nivel care este mai înalt decât Guf), iau cu ele GE ale lui AVI, pe măsură ce devin un singur grad, în timp ce se află în starea de Katnut. De aceea, în starea de Gadlut, GE ale lui AVI urcă de la AHP ale Roş-ului lui AA, până la acesta, şi devin egale cu el (în proprietăţile lor), unde au primit Lumina numită „sfânta sfintelor“, care străluceşte în Roş-ul lui AA.

ZON se înalţă la AVI în aceeaşi manieră: după ce AVI primeşte Lumina în Roş-ul lui AA, ele dobândesc putere (ecran) şi o coboară pe Malhut de la Bina înapoi la locul ei, în Malhut, permiţând astfel ca Sfirot B-ZA-M = AHP să revină la gradul lor, AVI, ca în AA. Totuşi, când Kelim-Sfirot B-ZA-M = AHP ale lui Bina care erau în K-H = GE ale lui ZON urcă la AVI, ele iau, de asemenea, cu ele Sfirot ale lui ZON, în care s-au îmbrăcat – K-H = GE din ZON. Deci, K-H = GE din ZON urcă la AVI şi acolo primesc Lumina numită „sfânta sfintelor“, Lumina Haya.

Prin urmare, este scris că Ima – MAMA, COBOARĂ LA FIICA SA, PENTRU A O ÎMBRĂCA ŞI A O ÎMPODOBI: literele ELEH sau Ima (Bina) în starea lor de Katnut (micime), coboară la Malhut. Aceasta înseamnă că MAMA COBOARĂ LA FIICA SA, pentru că cele trei Sfirot ale lui Ima şi-au asumat însuşirile lui Malhut, separându-se astfel de Bina şi devenind o parte din Malhut. Aceasta este înrudită cu Bina dând o parte din Kelim (dorinţele) sale lui Malhut. Totuşi, acest dar este temporar, întrucât Bina ÎMPRUMUTĂ, DĂ (aceste Kelim) PENTRU FOLOSINŢĂ TEMPORARĂ, şi de aceea, Malhut le foloseşte temporar.

Şi atunci, ImaBina (mama) ÎSI ÎMPODOBEŞTE FIICA, CU PODOABELE SALE. Asta întrucât în Gadlut, când cele trei Sfirot ELEH revin la Bina, Malhut urcă împreună cu ele, la gradul Bina şi acolo primeşte Lumina „sfânta sfintelor“. Iar din moment ce o înălţare la Bina presupune a deveni precum Bina (ca însuşiri), ea are acum dreptul de a primi aceeaşi Lumină ca şi Bina.

Rezultă că, datorită coborârii Kelim (însuşirilor) mamei ELEH către fiica sa, prin asumarea intenţionată a însuşirilor (dorinţelor) lui Malhut, în locul propriilor sale calităţi (dorinţe), şi deci prin intrarea în starea de Katnut (micime), prin diminuarea sa intenţionată, la primirea însuşirilor lui Malhut în locul proprietăţilor lui Bina, mama Bina îşi împodobeşte fiica, Malhut, cu podoabele sale, cu alte cuvinte cu Lumina ce vine secvenţial în Gadlut: Lumina lui Bina a intrat în Malhut. Aceasta este descrisă prin „Malhut a primit podoabele sale“.

Sunt două feluri de podoabe pe care fiica Malhut le primeşte de la mama sa Bina: prima este Ohr Hohma (Ohr Haya, Lumina lui GAR), Lumina perfecţiunii, care dăruieşte şi care împărtăşeşte Kli-ului proprietatea de perfecţiune cu care acesta este umplut, Lumina pe care Malhut o primeşte de la Ima (Mama Cerească), care se află între Peh şi Hazeh-ul Parţuf-ului AA, peste Parsa. A doua podoabă este Ohr Neşama, care încă marchează imperfecţiunea, deoarece este primită de la mama inferioară, Parţuf-ul Tvuna, ce este amplasat între Hazeh-ul şi Tabur-ul lui AA, sub Parsa.

Bineînţeles că, pentru a primi Lumina, Malhut trebuie să se înalţe la nivelul corespunzător. Cu alte cuvinte, ea trebuie să-şi schimbe proprietăţile, astfel încât să fie capabilă să primească, să merite acea Lumină.

Când Malhut urcă la Tvuna şi îşi primeşte podoabele de la Tvuna, această înfrumuseţare este încă imperfectă, pentru că Malhut rămâne cu o „problemă“ (fără lumina lui Hohma), aşa cum Tvuna a fost înainte de înălţarea MAN. Aceasta înseamnă că pentru a atinge perfecţiunea, Malhut încă are nevoie să primească MAN de la cei inferiori, numiţi „soţii lui Israel“. În acest stadiu, cei inferiori, numiţi „drepţi“ sau „soţii lui Israel“, primesc Lumina de la ZA, care urcă la YESHS = Israel-Saba.

În orice caz, când Malhut urcă încă un grad, până la locul Mamei Cereşti, Bina, deasupra Hazeh-ului lui AA, primind acolo podoabele sale de la Ima şi nu de la Tvuna, atunci aceste podoabe sunt perfecte, pentru că ele conţin Ohr Haya; nu mai există nici o „problemă“ în ea, pentru că ea este considerată bărbat, Kli-ul de dăruire iar soţii lui Israel primesc de la ea.

Şi toţi soţii lui Israel apar înaintea ei şi primesc Lumina de la ea. Iar Malhut este numit STĂPÂN (în ebraică – Adon). Malhut cea obişnuită, este numită cu numele feminin al Creatorului – Adonay (stăpână) sau ADNI, în timp ce, în această stare ea este numită cu numele Adon (stăpân).

Şi este aşa întrucât Malhut nu mai are vreo problemă, deoarece MAN nu mai este înălţat din interiorul ei, întrucât ea a atins perfecţiunea (Lumina lui Haya) şi prin urmare este numită „soţ“ sau stăpân (Adon). De aceea, profetul a spus: „IATĂ ARCA LEGĂMÂNTULUI, STĂPÂNUL (Adon) ÎNTREGULUI PĂMÂNT“ (Ioşua, 3:11). Malhut este numită „Arca“, pentru că ZA, care îi dăruieşte, este numit „Legământ“. Zohar-ulo numeşte pe Malhut „Stăpânul întregului pământ“ sau „soţ“.

Drept rezultat, litera Hey din cuvântul MA (Mem-Hey), care semnifică esenţa feminină, părăseşte Malhut, întrucât litera Hey semnifică prezenţa unei probleme în Malhut, adică absenţa Luminii Hohma, în timp ce prezenţa Luminii Hohma aduce cunoaşterea absolută, toate întrebările disparând şi odată cu ele şi litera Hey. Litera Yod se înalţă în locul lui Hey şi Malhut îşi însuşeşte numele MI, precum Ima, care semnifică primirea de către Malhut, a numelui Elokim, întocmai numelui Ima.

18. Israel primeşte ultimele litere (ELEH) de Sus, de la Bina în jos către acel loc, adică în Malhut, care acum este numită MI, întocmai numelui Bina. Eu rostesc literele ELEH şi întregul meu suflet plânge pentru a primi ELEH de la Bina în casa lui Elokim, care este Malhut. Astfel ca Malhut să fie numită Elokim, întocmai cum Bina este numită Elokim. Cum le pot primi? „Cu cântece vesele de laudă, în glasul Torei şi mese sărbătoreşti (Tehilim, 42:4). Rav Elazar a spus: „Tăcerea mea a ridicat Templul de Sus, care este Bina şi Templul de jos, care este, Malhut. Oamenii spun: «Un cuvânt valorează o monedă de aur (în ebraică – Sela), dar tăcerea valorează două monezi.» Aşadar când spun „un cuvânt valorează o monedă de aur“ înseamnă că eu am vorbit şi am ajuns să regret asta. Tăcerea, tăcerea mea, valorează de două ori mai mult, pentru că cele două lumi, Bina şi Malhut, au fost create de această tăcere. Pentru că dacă eu nu păstram tăcerea (vezi art.11), eu nu aş fi dobândit unitatea ambelor lumi“.

După ce Hey a părăsit MA şi Yod a urcat în locul său, formând astfel MI, Israel a ridicat ULTIMELE LITERE ELEH la Malhut prin înălţarea MAN. După cum am explicat deja, în starea de Katnut, ELEH ale Celui Superior, au căzut la GE ale celui inferior. De aceea, ele se referă, de asemenea, la cel inferior în starea de Gadlut. Pentru că atunci când B-ZA-M = ELEH ale Celui Superior, se întorc la Roş, ele ridică astfel GE ale celui inferior. Cel inferior dobândeşte în acest mod ELEH ale Celui Superior şi Lumina cu care s-au umplut în starea lor actuală de Gadlut.

Pentru a se egaliza cu cel inferior şi a intra în starea de Katnut, Cel Superior face deliberat Ţimţum Bet în ale sale AHP. Iar la conectarea cu cel de jos, Cel Superior se întoarce la starea de Gadlut şi transmite Lumina către acea parte a celui inferior, pe care au ocupat-o amândoi în starea de Katnut.

Acest scenariu este similar cu acela în care o persoană bună şi puternică se alătură unor netrebnici şi se conectează cu aceştia, pretinzând a fi ca ei. Şi când un asemenea contact este stabilit între ei, el începe să-i corecteze, încet, încet, exact prin intermediul conexiunii ce a fost anterior formată între ei.

Fiecare Parţuf în starea de Katnut, este divizat în două părţi: GE şi AHP. Totuşi, din moment ce acolo se află „o coloană“ de Parţufim între lumea noastră şi Creator, există o conexiune între ei, prin intermediul părţilor comune ale celui superior şi ale celui inferior. Tocmai pentru că acolo este o parte a Celui Superior, în cel inferior, acesta poate primi putere de Sus, prin această proprietate comună şi poate urca independent la Însuşi Creatorul.

Fiecare Superior care cade la cel inferior, îşi completează Kelim până la zece Sfirot: AHP cad la GE ale celui inferior şi împreună formează zece Sfirot, din moment ce sunt situate la acelaşi nivel. În schimb, AHP ale celui inferior, cad în GE ale următorului inferior şi tot aşa.

După aceea, în Gadlut, când GE ale Celui Superior primesc puterea de a-şi ataşa propriile AHP şi să le înalţe, GE ale celui inferior urcă împreună cu AHP, întrucât au fost împreunate jos. De aceea, în timpul înălţării, GE ale celui inferior continuă să fie alături de AHP ale Celui Superior şi împreună formează un Parţuf cu zece Sfirot.

EU ROSTESC LITERELE ELEH: Israel (acela ce doreşte să primească proprietăţile Creatorului) înalţă MAN (rugăciunea) pentru a primi în Malhut Lumina lui Gadlut (pentru autocorectare) cu ajutorul literelor ELEH, ImaBina. Aceasta se obţine prin rugăciunea făcută lângă Poarta Lacrimilor, de unde nimeni nu se întoarce cu mâinile goale, cu alte cuvinte, după înălţarea MAN, ELEH coboară de la AVI la Malhut, casa lui Elokim. Asta întrucât, după ce a primit ELEH, Malhut însăşi primeşte numele Elokim, întocmai ca şi Ima.

UN CUVÂNT VALOREAZĂ CÂT O MONEDĂ DE AUR, DAR TĂCEREA VALOREAZĂ CÂT DOUĂ: cuvintele – acţiuni spirituale – ale lui Rav Elazar (Parţuf-ul spiritual al acelui nume) au înălţat-o pe Malhut la Tvuna, sub Hazeh-ul lui AA, unde încă nu există deloc Lumina lui Hohma, ceea ce marchează prezenţa unei întrebări în Malhut, o cerere pentru Ohr Hohma. Iar asta se numeşte „aur“ (în ebraică – Sela, o monedă de aur), întrucât acesta este numele lui Malhut.

Totuşi, tăcerea lui Rav Elazar i-a permis lui Rav Şimon să dezvăluie Ohr Haya prin ridicarea lui Malhut la Mama Cerească, după care ambele lumi au fot simultan create, pentru că lumea inferioară, Malhut, a fost creată împreună cu Lumea Superioară, Bina, despre care Zohar-ulspune: TĂCEREA VALOREAZĂ DE DOUĂ ORI (două lumi) MAI MULT.

19. Rav Şimon a spus: „De aici încolo, despre perfecţiunea celor scrise se spune să-şi sporească mulţimea ca număr“. Pentru că acestea sunt două grade şi fiecare trebuie să fie consemnat, adică marcat: unul este MA şi celălalt MI. MI este Cel Superior şi MA este cel inferior. Gradul Superior consemnează, exprimă şi sporeşte mulţimea ca număr, unde litera Hey face aluzie la cel care este cunoscut şi neasemenea, anume MI. Este similar cu expresia: „HaMoţi LehemEl care naşte pâinea din pământ (o trimitere la Creator), unde litera Hey se referă la cunoaşterea a ceea ce este cunoscut, gradul de jos, MA. Şi împreună sunt un singur grad, Malhut. În orice caz, Cel Superior este MI al lui Malhut iar cel inferior este MA al lui Malhut, acela ce naşte mulţimea lor prin număr, pentru că numărul 600.000 se referă la numărul stelelor ce stau împreună şi dau naştere unor nenumărate mulţimi.

Zohar-ul face aluzie la cuvintele profetului (Isaia, 40:26): „Ridicaţi-vă ochii în sus şi priviţi la înălţimea Cerurilor! CINE A FĂCUT ACESTE LUCRURI? – MI BARAH ELEH? Cine a făcut să meargă după număr, în şir, oştirea lor? El le cheamă pe toate pe nume; aşa de mare e puterea şi tăria Lui, că una nu lipseşte.“

Cuvântul „consemnat“ are semnificaţia de „marcat de litera Hey“ întrucât două grade trebuie înregistrate în Malhut: MI şi MA. Cu ajutorul Luminii care este primită în timpul înălţării peste Hazeh-ul lui AA la Lumea Superioară, Malhut devine întocmai ca lumea superioară şi îşi asumă numele MI, deoarece litera Hey părăseşte MA (MemHey) iar litera Yod urcă în locul acesteia. De aceea, Malhut este numită MI, precum Lumea Superioară şi este împodobită cu proprietatea masculină.

În orice caz, MA, gradul anterior al lui Malhut, nu dispare. Aceasta întrucât gradul lui MI este esenţial pentru ca cei inferiori să transmită Lumina, perfecţiunea „sfintei sfintelor“ către toate generaţiile, posterităţii lui Malhut, NRN ale celor drepţi, către cei inferiori. Totuşi, naşterea şi procrearea acestor generaţii (fiii) depind de numele MA. De aceea, dacă una din ele (fie MA, fie MI) lipseşte din Malhut, ea nu va fi capabilă să dea naştere unor noi generaţii, să creeze noi suflete (Parţufim inferiori umpluţi cu Lumină).

De aceea, Malhut NAŞTE MULŢIMILE PRIN NUMĂR – acesta este gradul lui MI, pe care Malhut îl moşteneşte de la Mama Cerească, pentru că litera Hey dinaintea cuvântului „naşte“ (Moţi = HaMoţi) face aluzie la faptul că Malhut conţine Lumina perfectă, numită „podoabe“, pe care o primeşte de la AVI. Aceasta este maximul de Lumină ce o poate umple pe Malhut în timpul celor 6.000 de ani.

Aceeaşi literă, Hey, desemnează prezenţa Luminii YESHSUT, gradul lui MA din Malhut. Pentru că acest grad trebuie, de asemenea, să fie consemnat, să fie prezent în Malhut. Şi aceste două grade, MI şi MA, sunt prezente în Malhut: MI deasupra şi MA dedesubt.

Zohar-ul numeşte Malhut, „lumea ce se revelează“. Asta întrucât cel inferior primeşte tot ceea ce este revelat de Malhut,. Acele dobândiri individuale, senzaţii individuale ale Luminii ce coboară din Malhut sunt ceea ce se numeşte „lumea lor“. În mod asemănător, tot ceea ce simţim în organele noastre senzoriale este ceea ce numim „lumea noastră“. Dar asta nu este nimic mai mult decât ceea ce primim de la Malhut a celui mai de jos grad al lumii Asiya, Malhut a gradului anterior.

Totuşi, ar trebui să ştim că în fapt noţiunea de „lumea noastră“, indică dobândire reală a gradului numit „lumea noastră“, adică percepţia de către om a extremei sale deconectări de la Creator, a totalei sale neajutorări şi înţelegerea totalului său egoism. Omul poate dobândi această senzaţie numai dacă Lumina spirituală străluceşte de Sus, în contrast cu care el va vedea care este adevărata sa stare spirituală. Totuşi, pentru a dobândi o asemenea stare, omul trebuie să facă mari eforturi în studiul Cabalei, astfel încât să atragă asupra sa, influenţa Luminii Înconjurătoare („Introducere la Studiul celor zece Sfirot“, art. 155).

In orice caz, atunci când omul ajunge în această stare, el înalţă imediat către Creator o astfel de cerere încât MAN nu va rămâne fără răspuns şi el primeşte puterea de a transcende „lumea noastră“ şi de a urca cu proprietăţile sale la un Grad Superior – Malhut a lumii Asiya. Şi atunci ea devine lumea lui.

Aici vorbim despre grade foarte înalte. Malhut care se revelează este Malhut a lumii Aţilut, Nukva lui ZA. Şi faptul că Zohar-ul o numeşte „Cerească“, indică starea lui Malhut când aceasta dobândeşte, în timpul înălţării sale, gradul MI şi se îmbracă în Lumea Superioară, Mama Cerească. De aceea, însăşi Malhut este numită „Cerească“ şi în consecinţă, gradul MA este numit „inferior“.

CUNOAŞTE TOATE MULŢIMILE PRIN NUMĂR: aceasta marchează perfecţiunea. Lumina făra un număr indică faptul că Lumina este imperfectă, în timp ce Lumina cu un număr este perfectă. Acţiunea ZA cu privire la trecerea Luminii de la Bina la Malhut este descrisă în fraza: CERURILE VORBESC DESPRE MĂREŢIA CREATORULUI. CERURILE (ZA) POVESTESC (în ebraică – Mesaper, de la cuvântul Mispar – număr, perfecţiunea Luminii). ZA transmite această Lumină, numită MĂREŢIA CREATORULUI, de la AVI la Malhut.

Această Lumină este numită 600.000, pentru că gradul lui Malhut denumeşte unităţi, gradul lui ZA – zeci, gradul lui YESHSUT – sute, gradul lui AV – mii, gradul lui AA – zeci de mii.

Sunt două părţi în AVI: propria lor parte, unde ele sunt considerate ca mii şi partea din Ohr Hohma primită de la Roş-ul lui AA, unde sunt considerate ca AA, adică zeci de mii. Totuşi, ele nu pot fi considerate ca un grad complet al lui AA, ci numai ca VAK al acestuia, pentru că ele se îmbracă în AA de la Peh în jos atre Hazeh. Şi întrucât VAK = Vav Keţavot = 6 Sfirot x 10 = 60, gradul lui VAK de AA este egal cu 60 x 10 000 = 600.000.

De aceea, când Malhut urcă la AVI, ea primeşte un număr complet, perfect – 600.000, unde 60 semnifică faptul că este doar VAK, întrucât Malhut încă nu a ajuns la Roş-ul lui AA şi încă îi lipseşte acest grad. Iar gradul 10.000 se referă la AA, partea ce este îmbrăcată în AVI, întrucât AVI constituie VAK de AA. De aceea, Malhut conţine numărul 600.000.

Prin urmare, două grade sunt consemnate în Malhut:

  • MI, gradul lui AVI care se îmbracă în Malhut, prin care Malhut primeşte gradul Lumii Superioare şi este numită în consecinţă, în timp ce Lumina din ea este numită 600.000.
  • MA, gradul lui YESHSUT care se îmbracă în Malhut, prin care Malhut are o întrebare, senzaţia lipsei Luminii Hohma, şi cererea pentru primirea acesteia. De aceea Malhut este numită „lumea inferioară“.

Aceste două grade creează un Parţuf în Malhut: partea care se află deasupra Hazeh-ului este îmbrăcată în AVI iar partea care se află sub Hazeh este îmbrăcată în YESHSUT. De aceea, în toate generaţiile, în descendenţii lui Malhut, fiecare Parţuf constă din două părţi (grade): de la Partea Superioară (MI) este Lumina 600.000, iar de la partea inferioară (lumea inferioară, MA), există o absenţă a numărului (perfecţiunii) în fiecare urmaş.

Fraza, EI DUC MAI DEPARTE NENUMĂRATE MULŢIMI nu este interpretată ca fiind infinit de mare. Ci mai degrabă, „Nenumărate“ semnifică imperfecţiunea Luminii care este primită în partea inferioară, aşa cum vine de la YESHSUT, gradul care este fără de număr.

Descendenţii lui Malhut sunt de aceea definiţi ca fiind imperfecţi, pentru că aceste două grade există în ea ca unul singur şi sunt conectate ca unul singur. Aşadar, există două grade în descendenţii lui Malhut: Cel Superior – 600.000 şi cel inferior – fără de număr. Totuşi, cel inferior este definit ca fiind complementar perfecţiunii şi nu este considerat o deficienţă.

Raţiunea acestui fapt este aceea că binecuvântarea sămânţei, creşterea ei depinde doar de lumea inferioară, MA, fără de număr, după cum este spus în Tora, că Avraam s-a plâns că nu are copii (Bereşit, 15:5), iar răspunsul pe care l-a primit a fost: „Priveşte acum către Cer şi numără stelele. Vei fi în stare să le numeri? La fel vor fi şi urmaşii tăi.“ De aici înţelegem că binecuvântarea sămânţei vine de la lipsa de număr, adică de la numele MA.

De aceea, după toată perfecţiunea pe care Malhut o dobândeşte de la Lumina lui AVI (MI), ea primeşte o binecuvântare suplimentară de la MA, care este numită „lipsa unui număr“ şi ambele grade sunt incluse în urmaşii săi – sufletele şi generaţiile.

20. El le dă nume tuturor acestor 600.000 şi nenumăratelor lor oştiri. Ce înseamnă „le dă nume“? Dacă spunem că le numeşte cu numele lor, nu este aşa, întrucât atunci am fi spus că „le numeşte după nume“. În orice caz, atunci când acest grad nu se ridică la numele Elokim, dar este numit MI, nu dă naştere şi nu revelează cele ce sunt ascunse înăuntrul său. Şi deşi erau toate ascunse în el, cu alte cuvinte chiar dacă literele ELEH deja s-au înălţat, „preţioasa podoabă“ a Luminii Hasadim încă este ascunsă. Şi în timp ce este ascunsă, nu este numită cu numele Elokim. Pentru că El a creat literele ELEH şi ele au urcat în numele Său – îmbrăcându-se în „preţioasele podoabe“ ale Luminii Hasadim, şi drept rezultat, ELEH se combină cu MI şi împreună sunt numite Elo-im. Atunci, prin puterea acestui nume, El le aduce în perfecţiune, definită prin „NUMEŞTE NUMELE LOR“, ceea ce înseamnă că El le atribuie nume şi dă naştere fiecărui tip şi specie pentru a exista în perfecţiune. De aceea este spus: „EL DĂ NAŞTERE MULŢIMILOR LOR PRIN NUMĂR“ – le numeşte pe toate, adică prin numele Elokim.

Deja am menţionat că perfecţiunea Luminii, care este numele Elo-im al Creatorului, coboară la suflete, la generaţii, la urmaşi, două grade unite într-unul. Acest grad include 600.000 de la Gradul Superior şi nenumărate mulţimi de la cel inferior, iar numele Creatorului coboară în ambele.

Binecuvântarea sămânţei depinde total de MA, fiind determinată de Ohr Hohma, pentru că această Lumină desemnează perfecţiunea. În timp ce Lumina fără un număr, Ohr Hasadim, vine exact de la numele MA. După cum este deja ştiut, Ohr Hohma este acceptată doar când îmbracă Ohr Hasadim. Până când o astfel de înveştmântare nu are loc, chiar dacă ELEH urcă la MI, numele Elokim (ELO-IM = ELEH + IM) nu acţionează.

De aceea, este scris că MI NU DĂ NAŞTERE (NICI UNUI URMAŞ), chiar dacă punctul lui Malhut a părăsit gândul (Bina) şi a coborât iar la locul său, iar toate cele zece Sfirot şi Lumina, s-au întors la Parţuf, NUMELE ELEH ESTE încă ASCUNS, pentru că ea încă nu poate primi Hohma în absenţa lui Hasadim.

Totuşi, DEOARECE EL A CREAT ELEH, aceasta însemnând că după ce El a adăugat un Zivug la ecranul lui MA (lumea inferioară, Malhut), a apărut Ohr Hasadim, numită FĂRĂ UN NUMĂR. Şi ELEH au fost umplute cu Ohr Hasadim, ceea ce înseamnă BARAH = ELEH CELE CREATE, aşa precum îmbrăcarea în Ohr Hasadim este numită BARAH (creaţie). Doar după aceasta, ele sunt numite ELOKIM, pentru că doar după primirea lui Ohr Hasadim, ele pot primi Ohr Hohma, numită „Lumina unui număr“, Lumina lui 600.000, şi drept rezultat, literele se combină şi formează numele Elokim.

Aceeaşi perfecţiune (îmbrăcarea lui Hohma în Hasadim) se extinde, de asemenea, la suflete şi la urmaşii ce apar din Elokim. ŞI EL ESTE NUMIT PRIN ACEST NUME: tot ceea ce apare este numit prin acest nume, cu aceste proprietăţi El a creat toţi urmaşii Parţufim din Zivug-ul Său, în Ohr Hohma. NUMELE 600.000 este Hohma, ÎMPREUNĂ CU HASADIM, astfel încât ele să aibă perfecţiunea numelui, iar Lumina să se îmbrace în Lumină, precum ele sunt îmbrăcate în NUME. De aceea este scris: „VEZI, EU LE NUMESC PRIN NUME“, pentru că „a numi“ înseamnă să reînsufleţească şi să aducă la perfecţiune.

21. El întreabă: „Care este semnificaţia afirmaţiei «Prin măreţia puterii şi bogăţiei Sale»? Acesta este vârful gradului, unde toate dorinţele urcă şi rămân ascunse. Cele mai puternice au urcat în numele Elokim, precum este spus: „Acesta este secretul Lumii Superioare, numită MI.“ Nici un om nu lipseşte din 600.000 pe care El l-a creat prin puterea acestui nume. Şi deoarece nimeni nu lipseşte din aceste 600.000, rezultă că de câte ori fiii lui Israel s-au pierdut sau au fost pedepsiţi pentru abaterile lor, descoperim ulterior ca nimeni din cei 600.000 nu a dispărut, astfel încât totul rămâne la fel, Sus şi jos. Şi aşa cum nimeni nu a dispărut Sus din cei 600.000, tot astfel nimeni nu a dispărut jos, din acest număr.

DIN MĂREŢIA PUTERII ŞI A BOGĂŢIEI înseamnă Keter a lui AVI, numit CAPUL GRADELOR (vârful gradelor). Aceasta este Bina lui AA, care a devenit Keter a Parţuf-ului AVI, UNDE URCĂ TOATE DORINŢELE (MAN a celor inferiori) şi primeşte toate gradele de acolo. Acest grad este umplut cu Ohr Hasadim şi există în perfecţiune chiar şi în absenţa lui Ohr Hohma, deoarece Lumina Hasadim vine de la GAR de BINA al lui AA. Cu alte cuvinte, are o Lumină Hasadim atât de puternică, incât deşi gradul său provine din Roş-ul lui AA, nu este privit ca şi când l-ar fi părăsit, pentru că nu simte nici o nevoie pentru Ohr Hohma. Acest grad, Keter a lui AVI, este Roş-ul tuturor gradelor lumii Aţilut, de unde primesc Lumina AVI, YESHSUT şi ZON.

CEA PUTERNICĂ ESTE TAINA LUMII SUPERIOARE, proprietatea lui MI care este prezentă în Malhut, de unde coboară numărul 600.000, pentru că ea se îmbracă în AVI, Lumea Superioară,. De aceea, este scris că NIMENI NU DISPARE DIN ACELE 600.000, deoarece acolo, Malhut primeşte Ohr Hohma, numită „600.000“. Deci, este spus că AŞA CUM NIMENI NU DISPARE DE SUS, TOT ASTFEL ESTE ŞI JOS, întrucât Malhut se îmbracă în AVI, iar acest aspect este descris în fraza: MAMA ÎŞI ÎMPODOBEŞTE FIICA CU PROPRIILE PODOABE, prin care Malhut devine complet asemănătoare cu AVI. Şi aşa cum Lumina lui AVI este perfectă (motiv pentru care este numită „600.000“ şi NIMENI NU DISPARE, adică nu este simţită nici o lipsă a Luminii Hohma), tot aşa Malhut este perfectă în acest număr, cu alte cuvinte NIMENI NU DISPARE jos.

înapoi la ZOHAR Vol.III – Cuprins (link)

înapoi la CARTEA ZOHAR VOL.1 – PROLOG (link)

error: Content is protected !!