Deschideţi-mi puţin inima,
Iar eu o să vă dezvălui lumea.
„Cartea Zohar”
Cine sunt eu şi pentru ce exist?
De unde suntem, unde mergem şi pentru ce am apărut aici?
E posibil oare să fi fost şi altă dată aici, în lumea asta?
Putem oare să aflăm cine suntem noi şi ce reprezintă întregul univers?
De ce există suferinţă în lume şi, este oare posibil să o evităm?
Cum putem obţine fericirea, perfecţiunea şi satisfacţia?
Mulţi au fost tentaţi, de-a lungul generaţiilor, să răspundă la întrebările, cam dureroase, de mai sus. Aceste chestiuni reapar în fiecare generaţie, ceea ce demonstrează că nu am aflat, pană astăzi, răspunsul satisfăcător.
Studiind Natura, studiind Universul, se descoperă că totul in jurul nostru există şi se desfăşoară conform unor legi exacte şi specific orientate într-o direcţie predeterminată.
Dacă ne considerăm treapta cea mai înaltă a creaţiei Naturii, observandu-ne, descoperim, că oamenii se comportă în mod nearmonios faţă de sistemul acestor legi ale naturii, nesupunându-li-se.
De exemplu, observând perfecţiunea fiecărui organ al corpului, orientarea exactă într-o direcţie specifică a funcţiei fiecărei celule vii, n-avem răspuns la întrebarea: pentru ce scop există de fapt acest organism?
Totul în jurul nostru este dominat de legea cauză-efect. Totul este creat cu un anumit scop. În lumea obiectelor materiale, domină legile exacte ale mişcării, transformării şi a reîncarnării sufletelor. Aceeaşi lege domină si lumea vegetală şi cea animală. Însă, întrebarea întrebărilor: care este scopul existenţei ? – a rămas fără un răspuns satisfăcător.
Oare a existat vreodată un om pe care să nu-l fi frământat întrebarea aceasta? Teoriile ştiinţifice contemporane atestă că universul e controlat de legi fizice, stabile, pe care nu le putem schimba. Rolul nostru constă în a le folosi într-un mod inteligent în cei 70-120 de ani care ne sunt daţi şi în a pregăti fundamentul pentru generaţiile care vor urma… pentru ce?… Oare lumea să fi evoluat din anumite forme primitive, sau să fi fost Omul adus de pe alte planete? Nu are nicio importanţă.
Există doar două noţiuni: naşterea şi moartea, iar ceea ce se petrece între ele, este irevocabil, ireversibil, şi astfel, de nepreţuită valoare. Sau invers: viaţa nu înseamnă nimic dacă la sfârşitul ei nu este decât întuneric.