(înapoi la „Reîncarnarea – Călătoria Sufletului” – click)
Nivelul și calitatea experienței noastre din viața de apoi în Gan Eden vor fi proporționale cu nivelul și calitatea acțiunilor noastre aici, în această lume.
Dintr-o perspectivă mai profundă, nu numai că „acolo” este un loc / o stare în care se intră ca rezultat al muncii și acțiunii făcute „aici”, dar Gan Eden / Lumea care va veni este o realitate creată de acțiunile noastre făcute în acest lume. Nu există o realitate independentă obiectivă numită Gan Eden, ca atare. Mai degrabă această Gan Eden / Lumea care va veni este realitatea obiectivă corelativă corespunzătoare acțiunilor noastre făcute în această lume.
Înțelepții noștri spun: „Tot Israelul are o parte L’Olam Ha’Ba / pentru Lumea care va veni” (Sanhedrin, 10:1). Din punct de vedere gramatical, cuvintele „L’Olam Ha’ba” nu se traduc prin „în Lumea care va veni”, ci mai degrabă „pentru Lumea care va veni”. O persoană poate afirma: „Dețin o proprietate în New York”, dar nu ar avea sens să spui: „Dețin o proprietate pentru New York”. Totuși, așa au formulat înțelepții, că tot Israelul are o parte pentru Lumea care va veni. Asta pentru că Lumea care va veni este într-o stare de devenire, este într-o stare constantă de a fi creată. Spre deosebire de o bucată de pământ pe care cineva o poate cumpăra, aranja și ocupa, Gan Eden evoluează continuu în funcție de acțiunile fiecărei persoane individuale care o creează (Ruah Hayim, Avot, Mişnah Kaal Yisrael. Nefeş HaHayim, 1:12) .
Gan Eden există în „atributul” divin și sfera lui Bina, calitatea inteligenței și înțelegerii (Şa’arey Orah, Şa’ar 8). După ce trupul unei persoane își transmite memoria, ea va continua să funcționeze în tărâmul lui Bina, în mintea Creatorului, ca să spunem așa. De vreme ce aspectul lui Bina este într-o stare constantă de mișcare, de curgere și fluiditate, sufletul / conștiința, care este găzduit în Bina, va continua, de asemenea, să avanseze, să se extindă și să progreseze. Sufletul, sentimentul definit de sine, va supraviețui într-un mod activ de a fi. În lumea spiritului există o mișcare perpetuă. Nu există loc pentru mulțumire sau repaus. În cuvintele înțelepților noștri, „cei neprihăniți nu au odihnă; nici în lumea aceasta, nici în cea viitoare” (Sfârșitul lui Brachot. Tanya, Igrot HaKodeş, 17).
Toate ascensiunile în viața de apoi sunt determinate de gradul de dezvoltare spirituală și de meritele acumulate aici pe pământ. Paralel cu realizările spirituale și morale ale cuiva este nivelul locuinței celeste. Aşadar, în timp ce sufletul este staționar în sensul că este definit de identitatea sa și nu poate progresa decât în conformitate cu viața pe care a dus-o dedesubt, totuși, pe baza experiențelor acestei vieți, sufletul va continua neîncetat să se miște și să se extindă veșnic (Zohar 1, p. 185a. Şulchan Aruch Harav. Talmud Torah, 2:15. Safer HaMa’amorim Nun Dalet, p. 232). Scara care duce la Infinit este ea însăși infinită. Sufletul în starea sa fixă de a fi va fi în mod constant într-o stare de devenire, devenind din ce în ce mai conectat și dedicat sursei sale superioare.
(înapoi la „Reîncarnarea – Călătoria Sufletului” – click)