(înapoi la pagina TEXTE BAAL HASULAM – click)
Explică despre Cele Zece Sfirot din Igulim care au apărut după Ţimţum. Ohr Ein Sof le înconjoară și întreaga lumină (Ohr) a acestor Sfirot de Igulim le este dată de linie (Kav). Există unsprezece teme incluse în acest capitol:
- Linia (Kav) este ca un canal (Ţinor) îngust.
- Expansiunea(Hitpaştut) luminii Ohr Ein Sof în spaţiu (Halal).
- Expansiunea(Hitpaştut) s-a petrecut încetul cu încetul.
- Cercul (Igul) nu este coeziv cu Ein Sof, ci este conectat la aceasta prin linie (Kav).
- Ohr Ein Sof înconjoară și influențează Cercul (Igul) de la distanţă.
- Linia (Kav) se numește Adam Kadmon.
- Ordinea de expansiune a Celor Zece Sfirot din Igulim.
- Linia (Kav) leagă toate Igulim.
- Fiecare lume (Olam) și fiecare Sfira sunt formate din câte zece Sfirot interioare. În interiorul fiecărei Sfira există alte zece Sfirot interioare și așa mai departe fără sfârşit.
- Sfirot de Igulim se îmbracă una pe alta ca foile de ceapă.
- Cu cât cercul (Igul) este mai aproape de Ein Sof, cu atât este mai înalt și mai bun. Întrucât această lume (Olam ha Zeh) se află în punctul de mijloc, cel mai îndepărtat de Ein Sof, ea este în totalitate corporală.
Linia (Kav) este ca un canal (Ţinor) îngust
1. Acest linie (Kav)(1) este ca(2) un canal (Ţinor) îngust(3), unde apa Luminii Superioare (Ohr Elyon)(4) din Ein Sof se expandează și se întinde (Nimşachim) în lumi (Olamot) în acel loc al spaţiului (Halal) și aerului (Avir).
Ohr Pnimi
(1) Linia (Kav) care se extinde din Ohr Ein Sof în Halal după duritate (Kaşiut)(vezi Partea 1, Cap 2, item 2).
(2) Vasele (Kelim) Celor Zece Sfirot de Yoşer (în linie) sunt numite canale (Ţinor sau Ţinorot – la plural), întrucât limitează căile prin care trece lumina (Ohr) prin ele cu o mare acuratețe și control. Ele garantează că lumina se va extinde urmând numai anumite căi din acele Kelim.
Ele sunt precum un canal (Ţinor) care direcţionează cu precizie apa ce călătorește prin el. Ele se extind și continuă în aceeași formă ca în interiorul canalului (Ţinor). Dacă este îngust, apa este îngustă; dacă este larg, la fel este și curentul și niciodată nu se schimbă.
Din acest motiv, Luminile care parcurg aceste canale (Ţinorot) se numesc Zece Sfirot de Yoşer. Este așa întrucât ele se extind în Yoşer și în Ţedek (respectiv: liniaritate şi rectitudine) după aceleași reguli ca aceste Ţinorot.
Asta înseamnă că, cu cât Kli-ul este mai pur, cu atât este mai mare importanța luminii (Ohr) pe care el o îl îmbracă. Această regulă este neschimbată datorită influenței puternice a canalelor (Ţinorot) asupra lor.
Puterea de control a acestor canale (Ţinorot) există acolo întrucât orice dorință în Gradul Superior este o forță obligativă în gradul inferior, care este creat de acesta. Prin urmare, restricţionarea (Ţimţum) pe Bhina Dalet, care este o alegere liberă în vasele cercurilor (Kelim de Igulim), devine o forță obligativă în vasele dispuse liniar (Kelim de Yoşer) create de ele. Această forță se numește Masach.
Acesta este sensul cuvintelor din Zohar (Tikunim): „Inversați dorinţa (Raţon) și veți găsi canalul (Ţinor)”. Asta înseamnă că atunci când canalul (Ţinor) este un ecran (Masach), o duritate (Kaşiut) controlată, adică atunci când își păstrează voința de a primi în Bhina Dalet prin puterea celui Superior (Elyon) care îl controlează, este opusul substanței Kli-uluiînsuşi, adică voința a primi. Asta întrucât se reține de la a-și folosi dorința.
De aceea au sugerat ei: „Inversați dorinţa (Raţon) și veți găsi canalul (Ţinor)”. Înseamnă că acest canal (Ţinor) este opus dorinţei (Raţon), întrucât își obligă dorința și face opusul a ceea ce dorește aceasta.
De aceea, putem găsi în toate învățăturile și scrierile că atunci când vor să denumească și să sublinieze îndepărtarea luminii (Ohr) din Bhina Dalet, ei o numesc duritate (Kaşiut).
Când vrem să subliniem puterea restricţionării (Ţimţum) adăugată de lumina (Ohr)liniei (Kav) care nu s-a extins la Bhina Dalet, o definim ca ecran (Masach), care este o forță de reținere ce împiedică lumina (Ohr) să ajungă la Bhina Dalet.
Când discutăm despre Kli în general, adică despre vas (Kli) și ecran (Masach) împreună, îl definim ca un canal (Ţinor). Când discutăm despre Lumină (Ohr), vas (Kli) și ecran (Masach) împreună, adică lumina (Ohr) îmbrăcată în dimensiunea canalului (Ţinor), o definim ca o linie (Kav). Iar când discutăm despre un vas (Kli) ce nu are un ecran (Masach), îl denumim cu numele de cerc (Igul).
(3) Rigurozitatea Rav-ului în ceea ce privește cuvântul „Unul” subliniază rectificarea (Tikun) celor trei linii (Kavim) care a fost efectuată în lumea Aţilut. El ne spune că în Olam Adam Kadmon această rectificare (Tikun) este încă absentă și există o singură linie (Kav).
Motivul este acela că rectificarea (Tikun) liniilor Gimel Kavim a avut loc ulterior, în Olam Aţilut. Această rectificare (Tikun) se întinde (Nimşach) din asocierea atributului milei (Midat ha Rachamim)cu atributul judecăţii (Midat ha Din). Însă, aici noi ne ocupăm de Olam Adam Kadmon, unde această asociere nu a avut încă loc. De aceea aici există numai o singură linie (Kav).
Pătrunderea luminii (Ohr) în Kli-ulde primire al creaturii se numește expansiune (Hitpaştut – vezi Tabelul Răspunsurilor, prima parte, punctul 14). S-a clarificat deja că vasul (Kli-ul) de primire din această fiinţă emanată (Ne’eţal) se numește canal (Ţinor).
(4) Există o valoare specifică care face distincţia între gradele nașterii Parţuf-ului. În acea naștere, cele patru Bhinot ale dorinței sunt numite cu numele: lumină (Ohr), apă (Mayim), firmament (Rakia)și o sută de binecuvântări (sau o sută de porți). Se întâmplă întrucât Luminile își schimbă locul. Din cauza acestei deplasări, lumina (Ohr) ia forma apei (Mayim).
Rav-ul ne spune că rădăcina acestei stări a apărut odată cu apariția liniei (Kav): lumina (Ohr) care se extinde pe măsură ce linia (Kav) este considerată a fi apă (Mayim) în relaţie cu Lumina Superioară (Ohr Elyon). De aceea, el afirmă cu precizie: „Apa Luminii Superioare din Ein Sof”. Odată cu expansiunea Luminii Superioare (Ohr Elyon) în canalul (Ţinor) îngust, valoarealuminii (Ohr) a fost mult redusă față de valoarea ei în Ein Sof și, prin urmare, este considerată apă (Mayim).
Expansiunea (Hitpaştut)lui Ohr Ein Sof în Halal. Hitpaştut s-a petrecut încetul cu încetul
2. Când Ohr Ein Sof se extinde (Nimşach)ca o linie (Kav) dreaptă(5) în spaţiul (Halal) de deasupra, ea nu s-a expandat(6) și extins complet dintr-odată, ci s-a extins încetul cu încetul.
Aș vrea să spun că la început linia (Kav) de lumină (Ohr) a început să se extindă și chiar la începutul(7) expansiunii sale ca linie (Kav), s-a extins și s-a întins (Nimşach) și a devenit ca o roată (Galgal)(8) circulară de jur împrejur.
Ohr Pnimi
(5) O Lumină care se extinde treptat, conform legilor celor patru Bhinot, adică de la pur (Zach)la grosier (Av)și se oprește la Bhina Dalet, se numește linie (Kav)dreaptă (Yaşar).
(6) Nu trebuie să facem greşeala de a interpreta termenii, „până jos dintr-odată” și „încetul cu încetul”, care sunt folosiți aici, ca referindu-se la timp, întrucât se știe că spiritualitatea este dincolo de timp. Prin urmare, „ până jos dintr-odată” înseamnă că nu există schimbare în grade. Termenul de „încetul cu încetul” se referă la o ordine a gradelor. Prin el vrea să se spună că urmează ordinea celor patru Bhinot cunoscute, așa cum va explica de acum înainte.
(7) Acesta este rădăcina (Şoreş) a expansiunii care a fost inovată, numită (Kav). Întrucât este o nouă fiinţă emanată (Ne’eţal), ea are o nouă rădăcină (Şoreş), anume stabilită, care strălucește asupra ei în noua Bhinat Hiduş. Aceasta iluminare (He’arah) se numește Sfira Keter a liniei (Kav).
Din această Keter, Ohr Ein Sof se extinde în Kav prin intermediul celor patru Bhinot de mai sus: Bhina Alef se numește Hochma; Bhina Bet se numește Bina; Bhina Gimel se numește Zeir Anpin; iar Bhina Dalet se numește Malhut.
Rav-ul spune în legătură cu această ordine că s-a extins „încetul cu încetul”. El spune că mai întâis-a extins Keter, apoi Hochma, după care Bina, Zeir Anpin etc. (vezi Lista de de răspunsuri partea 1, punctul 8, semnificația cuvântului „după”).
(8) Pentru semnificația cuvântului Igul, vezi Lista de Răspunsuri partea 1, punctul 41 și, totodată, Partea 1, capitolul 1, art. 100. Se numește acoperire (Galgal), întrucât Ohr Kav se îmbracă în cerc (Igul).
Cercul (Igul) nu este coeziv cu Ein Sof, ci este conectat la aceasta prin linie (Kav)
3. Acest Igul nu era coeziv(9) cu Ohr Ein Sof care îl înconjoară din toate părțile. Asta întrucât, dacă s-ar alipi la ea(10), ar reveni la starea sa anterioară și ar fi anulat în Ohr Ein Sof. În acest caz, puterea sa nu ar fi deloc evidentă și totul ar fi doar Ohr Ein Sof ca la început.
Prin urmare, acest Igul este adiacent cercului Igul Ein Sof și nu se alipeşte acestuia. Conexiunea și alipirea acestui cerc (Igul) emanat la emanatorul Ein Sof(20) se face în primul rând prin acea linie (Kav)(30), prin care lumina (Ohr) coboară de la Ein Sof, se întinde (Nimşach) și influențează în acel Igul.
Ohr Pnimi
(9) Asta înseamnă că întreaga lumină (Ohr) care se găsește în Igulim provine doar din ceea ce primesc ele de la Kav, care este considerată ca o nouă iluminare (He’arah). Din moment ce lumina (Ohr) are doar trei Bhinot, ea diferă de Ohr Ein Sof care orbitează sub forma unei lumini circulare (Ohr Agol).
De aceea, Rav-ul scrie că este necoezivă cu Ohr Ein Sof. Asta înseamnă că forma luminii circulare (Ohr Agol)din Keter de Igulim nu este aceeași cu lumina (Ohr) din Ein Sof. Este așa întrucât, în spiritualitate, echivalenţa de formă (Hiştavut Ţura)înseamnă alipire (vezi Partea 1, Lista Întrebărilor, punctul 12 și Partea 1, Cap 2, Ohr Pnimi punctul 1), iar termenul de cauză (Sovev) este considerat a fi „elementul cauzator”.
(10) Dacă iluminarea (He’arah) sa ar fi fost în toate cele patru Bhinot, așa cum este Ohr Ein Sof, forma (Ţura) ar fi fost același și ar fi fost alipită lui Ein Sof. În această stare, s-ar fi anulat total în Ein Sof și ar fi fost complet de nedistins.
(20) Lumina care se extinde din Ein Sof la fiinţa emanată (Ne’eţal) se numește Lumina Directă, liniară (Ohr Yaşar). Această Lumină este legată de Ne’eţal printr-o îmbrăcăminte de Lumină Reflectată (Ohr Hozer)care se ridică de la ecran (Masach) în sus urmare a unei cuplări prin impact (Zivug de Haka’a – ceva fi explicat mai târziu). Aceasta se numește conexiune (Hitkaşrut) întrucât această Ohr Hozer care se ridică din ecranul (Masach) de peste Bhinei Dalet, din linia (Kav) ține și capturează Lumina Superioară (Ohr Elyon)în cerc (Igul).
Astfel, într-un loc în care Ohr Hozer nu îmbracă Ohr Elyon, fiinţa emanată (Ne’eţal) o consideră absentă, întrucât nu o poate atinge fără această îmbrăcăminte numită Ohr Hozer. Este ca o lumânare făcută din seu; deși forța sa de iluminare provine în primul rând de la seu, totuși acea Lumină nu este legată de ea, ci de fitil. Când fitilul se arde, Lumina dispare, deși mai este o mulțime de seu.
(30) Motivul este acela că nu există un ecran (Masach) în Igulim care să poată ridica Lumina Reflectată (Ohr Hozer). Fără ea, fiinţa emanată (Ne’eţal) nu se poate conecta cu Lumina Superioară (Ohr Elyon).
Am învăţat că vasul (Kli-ul) liniei (Kav) se numește canal (Ţinor) și că este mult mai mic decât Kelim de Igulim care au apărut cu duritatea 1 (Kaşiut Alef), înainte de apariția liniei (Kav). De aceea, Rav-ul ne spune că, deși Kelim de Igulim sunt mult mai înalte decât Kav, ele nu primesc nici o Lumină prin ele însele. În schimb, sunt obligate să primească toată Lumina prin Kav (mult inferioară), din motivul de mai sus.
Ohr Ein Sof înconjoară și influențeazăcercul (Igul)de la distanţă
4. Ein Sof este cauza (Sovev) a luiși îl înconjoară din toate părțile(40) pentru că și ea este ca un Igul în jurul lui și la distanţă de el(50). Iluminarea (He’arah) lui Ein Sof în fiinţele emanate (Ne’eţalim) trebuie să vină doar prin această Kav. Dacă lumina (Ohr) ar fi venit la ele și prin ceea ce le înconjoară, Ne’eţalim ar fi fost ca Însuși Emanatorul (Ma’aţil)(60), fără limită (Gevul), adică nelimitat, și având permisivitate (Kiţba), adică nerestricţionat(70).
Ohr Pnimi
(40) Distingem două tipuri de lumină în fiecare Sfira: lumina interioară (Ohr Pnimi)și lumina înconjurătoare (Ohr Makif). Lumina care este îmbrăcată în interiorul unei Sfira se numește Ohr Pnimi, iar Lumina care nu se poate îmbrăca în interiorul ei din cauza limitării (Gevul)de acolo, este considerată ca rămânând în rădăcina sa (Şoreş). În această stare, Sfira primește de la ea doar o iluminare (He’arah) de la distanţă, numită Ohr Makif.
Rav-ul ne spune că, deși Igulim sunt departe de Ein Sof, adică există o mare disparitate de formă (Şinui Ţura)între ele, totuși ele, cercurile, primesc de la ea o iluminare (He’arah) de la distanţă, numită Ohr Makif. Lumina aceea strălucește în două feluri, și anume în general și în special. Termenul de cauză (Sovev) se referă la aspectul general al lui Ohr Makif, iar termenul de înconjurător (Makif) se referă la aspectul particular al lui Ohr Makif.
(50) El ne spune că această Ohr Makif pe care Igulim o primesc de la Ein Sof strălucește și le înconjoară din toate părțile, adică din toate cele patru Bhinot. Aceasta înseamnă că chiar și Bhina Dalet, unde lumina interioară (Ohr Pnimi)nu strălucește, primește încă o iluminare (He’arah) de la distanţă prin intermediul luminii înconjurătoare (Ohr Makif)din Ein Sof.
Motivul pentru asta îl constituie faptul că Ein Sof, „este şi ea ca un cerc (Igul)”. Asta înseamnă că Ohr Ein Sof se numește lumina circulară (Ohr Agol), întrucât nu face deosebire între Bhinot și strălucește și umple și Bhina Dalet. Aşadar, iluminarea sa (He’arah) ajunge și la Bhina Dalet a cercurilor (Igulim), deși de la distanţă.
(60) A se vedea răspunsul 10.
(70) Restricţionarea (Ţimţum) și ecranul (Masach) care au fost applicate lui Bhina Dalet, astfel încât să nu primească Lumină în interior, pun o limită (Gevul) Luminii. Îi limitează expansiunea pe măsură ce este oprită la limita (Gevul) a lui Bhina Dalet. Ceea ce primeşte în general fiinţa emanată (Ne’ețal) deși diminuat de duritate (Kaşiut) se numește Kițba (permisivitate).
Ordinea expansiunii celor Zece Sfirot din Igulim. Kav se numește Adam Kadmon
5. Primul Igul este cel mai apropiat de Ein Sof(80) și se numește Keter al lui Adam Kadmon.
După aceea, această linie (Kav) a continuat să se expandeze, să se întindă (Nimșach) puțin și a devenit din nou circulară(90), transformându-se într-un al doilea cerc (Igul)(100) în cadrul primului Igul. Acest Igul se numește cercul (Igul) Hochma de Adam Kadmon(200).
Apoi s-a extins mai departe în jos, a devenit din nou circulară și a format un al treilea Igul în cadrul celui de-al doilea Igul. Se numește Igul Bina de Adam Kadmon(300).
A continuat să se extindă și să devină circulară în același mod, ajungând în cele din urmă la al zecelea Igul, numit Igul Malhut de Adam Kadmon(400).
Astfel am explicat cum Cele Zece Sfirot(1) au fost emanate ca zece cercuri (Igulim), unul în celălalt(2).
Ohr Pnimi
(80) Trebuie să înțelegem distincţiile făcute în numele celor Zece Sfirot. Uneori ne referim la ele ca fiind patru Bhinot, uneori le numim Yechida, Haya, Neşama, Ruah, Nefeş și alteori le numim Keter, Hochma, Bina, Zeir Anpin (format din șase Sfirot proprii) și Malhut .
Când ne referim în mod anume la vase (Kelim), adică doar la substanța fiinţei emanate (Ne’ețal), definim numele celor Zece Sfirot prin intermediul celor patru Bhinot ale voinței de a primi. Când ne referim în mod anume la Lumina care se îmbracă în acestea vase (Kelim), le numim Nefeş, Ruah, Neşama, Haya, Yechida.
În sfârșit, când ne referim în mod anume la Kelim, dar dorim să subliniem amprentele (Reşimot) Luminilor pe care acestea le conțin atunci când sunt golite de Luminile lor, ne referim la ele ca Keter, Hochma, Bina, Zeir Anpin și Malhut.
Originea celor zece Kelim de mai sus – Keter, Hochma etc. este înapoi, în lumea restricţionării (Olam Ţimţum), înainte de apariția liniei (Kav). S-a întâmplat după plecarea lui Ohr Ein Sof din cele Zece Sfirot, atunci când vasele (Kelim) au rămas goale de Lumini, care se numesc zece Igulim.
Se știe că, deși Lumina a plecat din ele, a rămas totuşi o amprentă (Reşimo)din fiecare cerc (Igul) şi din toate cercurile luminii pe care o aveau. Cu alte cuvinte, o foarte mica iluminare (He’arah) din întreaga Lumină anterioară a fost lăsată în fiecare Kli. Această iluminare (He’arah) produce o dorință în vas (Kli)care nu se va linişti și nu va avea pace până când nu va atrage încă o dată toată acea lumină (Ohr)pe care a avut-o înainte, atât cantitativ, cât și calitativ.
Această iluminare (He’arah) se numește amprentă, sau reminişcenţă (Reşimo). Trebuie ştiut că conținutul numelor celor Zece Sfirot: Keter, Hochma etc. definește în primul rând amprentele luminii (Reşimot) care au rămas în cele zece vase (Kelim).
De aici învăţăm faptul că nu există nicio singură dorință în lumi (Olamot) sau măcar o ușoară trezire a unei dorințe, atât în Cele Superioare (Elyonim), cât și în cele inferioare (Tahtonim), care să nu îşi aibă rădăcina în aceste Zece Sfirot ale cercurilor (Igulim). Este adevărat chiar și în ceea ce privește nivelurile corporale: mineral, vegetal, animal și vorbitor. În orice caz, este evident imposibil ca vreo dorință să se trezească într-o esență, dacă o împlinire suficientă a acelei dorinţe (Raţon) nu a apărut înainte.
Am clarificat deja temeinic în partea 1 a acestei cărți, faptul că voința de a primi nu constituie raţiunea primară a luminii (Ohr) sau a împlinirii sale, așa cum cred oamenii. Dimpotrivă, Lumina și împlinirea constituie motivul dorinței. Este atributul voinței de a dărui care este în mod necesar conținut în Lumina Superioară care a creat voința de a primi în fiinţa emanată (Ne’ețal), întrucât o dorință în cel Superior (Elyon) devine o forță obligativă în cel inferior (Tachton).
Astfel, Lumina Superioară (Ohr Elyon)a devenit raţiunea apariției celor patru Bhinot ale voinței de a primi în fiinţa emanată (Ne’ețal). Aceste Bhinot constituie rădăcinile tuturor dorințelor care apar în lumi (Olamot).
Aşadar, cum poate apărea o dorință fără o raţiune, adică fără acea Lumină Superioară (Ohr Elyon)care o naște. Este asemănător cu a afirma că există o creatură în lume fără un tată și o mamă care să o fi creat.
De asemenea, trebuie să știm că întreaga realitate și toate creaturile care sunt destinate să vină în lumi (Olamot), există deja în Ein Sof. Mai mult decât atât, ele există acolo în toată gloria și perfecțiunea lor, întrucât sunt destinate să apară în lumi (Olamot).
Astfel constatăm, în mod evident, că toate dorințele destinate să apară, au apărut deja și au fost dezvăluite în Ein Sof. Ele apar acolo în starea lor perfectă, completă, și este completitudinea și împlinirea, și anume Lumina Superioară (Ohr Elyon), cea care a zămislit și a creat aceste dorințe. Se pare că împlinirea dorinței precede apariția dorinței care este legată de acea împlinire și o provoacă de fapt.
Acum putem înțelege temeinic problema amprentelor (Reşimot) care au rămas în cele Zece Sfirot din Igulim după restricţionare (Ţimţum) și îndepărtarea perfecțiunii și a împlinirilor din cele patru Bhinot de mai sus, numite cele zece Igulim. Aceste amprente (Reşimot)înseamnă că toate dorințele care le-au umplut când erau în Ein Sof și care acum s-au pierdut, au rămas bine gravate și „întipărite” în ele.
Din acest motiv, ele au rămas cu necesitate ca dor și tânjire după împlinirile și perfecțiunea pe care le-au avut. Asta este ceea ce numim Reşimot.
Am spus mai sus, că nu poate exista nicio apariție a unei dorințe, de niciun fel, atât în Lumile Superioare, cât și în lumea corporală, care să nu aibă rădăcini în cele Zece Sfirot din Igulim. Există două rădăcini care preced existența tuturor lumilor (Olamot) după restricţionare (Ţimţum):
Prima rădăcină: Fiecare dorință există deja în plină glorie și măreție. Aceasta este realitatea care există în Ein Sof.
A doua rădăcină: Toate dorințele sunt complet golite de împlinirea care era legată de ele în Ein Sof. Această rădăcină se numește lumea restricţionării (Olam Ţimţum). Toate vasele (Kelim) și substanța creațiilor se extind din această Olam Ţimţum. Asta înseamnă că sunt doar vase (Kelim) goale și dorințe care și-au pierdut împlinirile, în timp ce toate împlinirile acestor dorințe provin din Ein Sof.
Trebuie să ţinem minte bine aceste rădăcini, întrucât acestea sunt printre cele mai necesare lucruri pe care să ni le amintim pe măsură ce continuăm să studiem această înțelepciune.
(90) Nu trebuie să ne lăsăm înșelați, la interpretarea cuvântului întindere (Nimşach), că s-ar referi la un loc sau o zonă. Mai degrabă, orice lucru care câștigă în grosieritate (Aviut) este privit a fi o întindere (Nimşach) de sus în jos. Astfel, ce este pur (Zach) se consideră a fi mai înalt, mai sus, iar ce este mai grosier (Av), este inferior, mai jos.
Evaluarea este făcută în funcție de similaritatea formei cu Bhina Dalet: cu cât este mai aproape de Bhina Dalet, cu atât se consideră că are o grosieritate (Aviut) mai mare şi, cu cât este mai departe de aceasta, se consideră a fi mai pură (Zach). „Puțină Nimşach” înseamnă că a câștigat ceva grosieritate (Aviut), iar cuvântul Nimşach se referă la Lumina liniei (Kav).
Acest aspect legat de extindere (Hamşacha) apare întrucât în fiecare Sfira, există zece Sfirot interioare, atât în cele Zece Sfirot din Igulim, cât și în cele Zece Sfirot dispuse liniar (Yoşer).
Când cele Zece Sfirot de Keter au apărut pentru prima dată, Kav a apărut doar cu cele trei Sfirot superioare. Acestea constituie Roş de Keter de Yoşer, iar strălucirea lor a ajuns la Sfira Keter de Igulim, care constă și ea din Zece Sfirot.
Aceste Zece Sfirot de Keter de Igulim înconjoară doar primele trei Sfirot ale celor Zece Sfirot de Keter de Kav. După aceea, adică după finalizarea completă a celor Zece Sfirot de Igulim, Kav s-a întins(Nimşach)puțin și s-a extins în jos, adică a produs cele șapte Sfirot inferioare pentru a completa Keter cu Zece Sfirot în linie (Yoşer).
Astfel, aceste șapte Sfirot inferioare ale lui Keter de Kav s-au întins(Nimşach) în jos, adică au devenit mai grosiere (Av) decât Cele Zece Sfirot de Keter de Igulim. Motivul pentru care nu există Sfirot de Igulim în jurul acestor șapte Sfirot inferioare este că cercurile (Igulim) sunt mai înalte decât ele, adică mai pure, și știm deja că mai înalt înseamnă mai pur.
Putem înțelege motivul conform explicației de mai sus (articolul 30) anume că Sfirot de Igulim preced și sunt mult mai importante decât Sfirot de Kav. Asta pentru că nu există ecran (Masach)în Igulim, iar acest Masach din Sfirot de Kav este amplasat în mijlocul fiecărei Sfira, adică în ultima Bhina a Roș-ului respectivei Sfira.
Cu alte cuvinte, se află în ultima Bhina a primelor trei Sfirot din cele Zece Sfirot de Yoşer. Aceste Sfirot există în fiecare Sfira de Yoşer și sunt numite Roş-ulacelei Sfira.
Rezultă că afirmația noastră cum că ecranul (Masach) este încorporat în Sfirot de Kav este adevărată numai în cele șapte Sfirot inferioare ale fiecărei Sfira de sub ecran (Masach). Cu toate acestea, în cele trei superioare, numite Roş, nu există Masach, întrucât acestea sunt deasupra ecranului.
Astfel, aceste trei superioare sunt complet identice cu toate cele Zece Sfirot de Igulim prin faptul că nu au un ecran (Masach). Din acest motiv, ele stau în același Bhina și descoperim că cele Zece Sfirot ale fiecărei Sfira de Igulim sunt cauza celor trei Sfirot superioare ale fiecărei Sfira de Kav.
În orice caz, cele șapte Sfirot inferioare ale fiecărei Sfira de Kav sunt într-adevăr mult mai rele decât cercurile (Igulim). Întrucât mai rău este considerat, totodată, ca fiind inferior, ele sunt considerate ca fiind inferioare tuturor celor Zece Sfirot de Igulim. Nu există nicio Bhina de Igulim care să poată fi în locul acestor șapte Sfirot, din cauza importanței acestor Igulim.
Astfel s-a explicat amănunțit modul în care există un spațiu liber între fiecare două Sfirot de Igulim, mărimea celor șapte Sfirot din Sfira de Yoşer care se află acolo. Asta pentru că toate cele Zece Sfirot de Igulim din Sfira Keter înconjoară doar primele trei Sfirot ale lui Keter de Kav.
Cu toate acestea, cele șapte Sfirot inferioare ale lui Keter de Kav se extind mai jos decât fiecare dintre cele Zece Sfirot ale lui Keter de Igulim. La sfârșitul acestor șapte Sfirot ale lui Keter de Kav, încep să apară primele trei Sfirot ale lui Hochma de Kav, înconjurate de cele Zece Sfirot ale lui Hochma de Igulim.
Astfel, între ultima Bhina a lui Keter de Igulim și prima Bhina a lui Hochma de Igulim, există un spațiu liber. Acolo se află cele șapte Sfirot inferioare ale lui Keter de Kav, adică acolo unde nu sunt înconjurate de Igulim. Este așa și între Hochma și Bina, așa cum este între fiecare două Sfirot.
(100) Trebuie să fim foarte atenți aici, pentru a nu fi derutaţi de descrieri imaginare ale spațiului și zonei din Yoşer și Igul, care ne-ar putea împiedica în înţelegerea acestei noțiuni printr-o deviere de limbaj.
Pe măsură ce continuăm, ar trebui să ne amintim că iluminarea (He’arah) direct, sau liniară, înseamnă că Lumina pătrunde vasele (Kelim) care are un ecran (Masach) pe Bhina Dalet și că devine circulară în vasele (Kelim) care nu are un Masach pe Bhina Dalet.
Trebuie să avem în vedere că, deși nu există Masach pe Bhina Dalet în Kelim de Igulim, totuși Bhina Dalet nu poate primi de acolo nicio iluminare (He’arah) după prima restricţionare (Ţimţum Alef). Este așa întrucât toată Lumina din Igulim trebuie să provină din iluminarea (He’arah)liniei (Kav), care este o iluminare (He’arah) liniară (vezi articolul 30), iar Lumina Kav nu strălucește deloc în Bhina Dalet, întrucât provine din puterea ecranului (Masach).
Astfel, absența Luminii în Bhina Dalet din Igulim nu se datorează vaselor (Kelim), întrucât acestea nu au ecran (Masach). Mai degrabă, este din cauza primei restricţionări (Ţimţum Alef)care operează asupra lor. Întrucât Ţimţum Alef nu este privită ca un dezavantaj, toate cele patru Bhinot de Kelim de Igulim sunt egale ca grad, fără nicio diferențiere între mare și mic. În schimb, întunericul care există în Bhina Dalet provine din Lumina care vine din Kav și nu strălucește acolo, așa cum am menționat mai sus.
Acum puteți înțelege că, după ce (și pentru că) Igulim au primit Lumina prin Kav, a avut loc o diferențiere între mare şi mic în gradele lor și, la fel, în cele Zece Sfirot din Igulim. Zeir Anpin a devenit mai mare și mai important decât Bhina Dalet, și anume Malhut, întrucât Malhut nu are Lumină, în timp ce Zeir Anpin are Lumină, fiindcă este Bhina Gimel.
În mod similar, Sfira Bina de Igulim are o Lumină mai mare decât Zeir Anpin, întrucât este mai departe de Bhina Dalet decât Zeir Anpin, fiindcă ea este Bhina Bet. Astfel, ar trebui să ne amintim că toate aceste grade nu sunt create de vase (Kelim), ci de Lumina Kav pe care o primesc.
(200) S-a explicat deja în ceea ce privește numele celor patru Bhinot, a căror rădăcină (Şoreş), și anume voința de a dărui conținută în Lumina Superioară (Ohr Elyon), se numește Keter. Începutul expansiunii (Hitpaştut) către fiinţa emanată (Ne’ețal), adică Bhina Alef, se numește Hochma. Bhina Bet se numește Bina, Bhina Gimel se numește Zeir Anpin (sau cele șase Sfirot: Hesed, Gvura, Tiferet, Neţah, Hod, Yesod), iar Bhina Dalet se numește Malhut.
Totodată, s-a explicat că numai atunci când vorbim despre substanţa primară din ele, le denumim prin numele celor patru Bhinot și rădăcinile lor (Şoreş). Cu toate acestea, dacă aceste patru Bhinot sunt deja conținute în Bhinat Reşimot, așa cum erau în lumea rectificării (Olam Ţimţum), ele se numesc Keter, Hochma etc.
Acum vom explica de ce sunt numite cu aceste nume:
- Rădăcina (Şoreş) se numește Keter întrucât nu este îmbrăcată în interiorul vaselor (Kelim) fiinţei emanate (Ne’ețal), ci o înconjoară și o încoronează din afara propriilor sale Kelim. Cuvântul Keter provine din cuvântul Mesabev (care înseamnă turnant, având o mişcare de revoluţie).
- Bhina Alef este numită Hochma, întrucât înțelepciunea Torei se extinde din ea și din toate tipurile de înțelepciuni care există în lume, în forma lor finală. Înțelepții noștri au definit deja bine acest nume, când au spus: „Cine este înțelept? Cel care întrevede rezultatul.” Aceasta înseamnă că încă de la prima vedere asupra unui lucru, înțeleptul cunoaște rezultatul și consecința acestuia. Înseamnă că vede toate efectele viitoare ale acestei consecinţe, până la ultimul rezultat al ei.
De pildă, atunci când spunem că medicul este foarte înțelept, înseamnă că medicul poate vedea cu claritate maximă toate implicațiile posibile care pot apărea în urma oricărei boli. De asemenea, atunci când caută un remediu, el percepe în totalitate toate implicaţiile acelui remediu asupra corpului bolnavilor.
În mod similar, cel înțelept vede în manifestările naturii toate implicațiile unei anumite ființe naturale atunci când se conectează la realitatea generală. Este valabil în orice alt fel de înțelepciune.
Se pare că sensul și definiția numelui „înțelept” sau „înțelepciune” se referă numai la capacitatea de a cunoaște rezultatul fiecărui detaliu și element al realităţii, până la ultima consecinţă.
- De aici putem să cunoaștem, totodată, adevăratul sens al numelui Bina: Toată puterea ce stă în examinare/observare(Hitbonenut) pentru a vedea rezultatul fiecărui element din realitate, atât în sfânta Tora, cât și în externalitate (Hiţoniut), întinderea (Nimşach) din Sfira Bina, de unde și numele: Bina.
- Numele Malhut (Împărăţia) indică puterea de autoritate și coerciţie care se extinde din ea, la fel ca cineva care se teme de rege, de unde și numele: Malhut.
- Numele celorlalte Sfirot vor fi explicate mai târziu în text.
Acum ne-am putea întreba: „Bina ar fi trebuit să vină înaintea lui Hochma, pentru că examinarea viitorului și dorința știu că vine prima. Mai mult, ele produc și provoacă perfecțiunea finală, adică cunoașterea din timp a rezultatului, numită Hochma (înțelepciune).
Într-adevăr, am explicat deja faptul că ordinea emanației lumilor este opusul modului în care o înțelegem noi: împlinirea dorinței este pe primul loc și provoacă apariția dorinței (vezi articolul 80). Perfecțiunea precede și provoacă apariția imperfecțiunii, întrucât astfel gradele se înlănţuie în jos de la Ein Sof, restricţionare (Ţimţum) după restricţionare, până la cel mai corupt, această lume (Olam ha Zeh).
(300) A se vedea răspunsul 200.
(400) Prima lume (Olam) emanată după contracţie (Ţimţum) a fost numită Olam Adam Kadmon. Se mai numește și Olam Keter. Cele patru lumi (Olamot): Aţilut, Briya, Yeţira, Asiya, se îmbracă în această lume, Adam Kadmon.
(1) Deși nu au decât patru grade, adică cele patru Bhinot de mai sus, ele încă au cele Zece Sfirot. Asta întrucât Bhina Gimel, numită Zeir Anpin sau Tiferet, este formată din șase Sfirot, numite: Hesed, Gvura, Tiferet, Neţah, Hod, Yesod. Motivul pentru asta va fi explicat la locul potrivit.
Ar trebui să fim conștienți de rigurizatea conţinută în Cartea Creaţiei (Sefer Yeţira) – Capitolul 1, secțiunea 4. Acolo se spune astfel: „Zece și nu nouă”. Este ceva demn de remarcat într-adevăr, pentru că s-a explicat deja că nicio iluminare a vreuneia dintre Sfirot ale Luminii Superioare (Ohr Elyon), chiar și din Igulim, care sunt complet uniforme, nu strălucesc în Bhina Dalet, și anume în Malhut.
Numele Sfira indică Lumina și Kli-ul numai atunci când sunt împreună, adică atunci când Lumina Superioară (Ohr Elyon) este îmbrăcată în Kli. În orice caz, un vas (Kli) fără lumină (Ohr) nu este numit cu acest nume, întrucât numele Sfira desemnează strălucirea și iluminarea.
În consecință, ar fi fost plauzibil să credem că Malhut nu este deloc o Sfira, întrucât Lumina Superioară (Ohr Elyon) nu strălucește în ea. Din acest motiv, autorul cărții Sefer Yeţira indică și afirmă cu exactitate: „Ele sunt zece Sfirot și nu nouă”, întrucât și Malhut este considerate o Sfira.
Motivul este acela că orice legătură a Luminii Superioare (Ohr Elyon) cu cele Zece Sfirot se întâmplă în mod specific prin Lumina Reflectată (Ohr Hozer) pe care Malhut o ridică prin puterea ecranului (Masach) din ea, de jos în sus (vezi articolul 20).
Astfel, este chiar contrariul: Malhut este cea mai notabilă dintre cele Zece Sfirot, întrucât fără ea, Lumina nu s-ar conecta cu cele nouă Sfirot superioare. De aceea, Malhut este considerată a fi toată Lumină (va fi explicată în detaliu la locul potrivit).
(2) (A se vedea partea 1, Ohr Pnimi, capitolul 1, punctul 100)
Kav conectează toate Igulim împreună
6. Ceea ce leagă toate cercurile (Igulim) împreună(3) este acea linie (Kav) subțire care se extinde din Ein Sof și trece(4), coboară(5) și se întinde (Nimșach)(6) de la un cerc (Igul) la altul, până la ultimul dintre ele (7).
Lumina (Ohr) și abundenţa (Şefa), de care fiecare dintre ele are nevoie, se întind (Nimșach) prin acea linie (Kav).
Ohr Pnimi
(3) Am învăţat deja că există un loc vacant și o întrerupere între fiecare două Sfirot dintre cele Zece Sfirot de Igulim. Mărimea locului vacant este aceeaşi ca mărimea celor șapte Sfirot ale iluminării (He’arah) liniare (Yoşer) în Sfira respectivă (a se vedea articolul 90).
Cu toate acestea, nu există niciun loc vacant în cele Zece Sfirot de Kav. Ele încep din Ein Sof și se extind până la punctul de mijloc, care este Bhina Dalet, numită Malhut, cel mai de jos punct existent.
Astfel, nu există nicio pauză sau întrerupere între primele Zece Sfirot care s-a extins din Ein Sof ca o linie (Kav) dreaptă, numite și Zece Sfirot de Adam Kadmon. De aceea, Rav-ul spune că Sfirot de Kav leagă și cele Zece Sfirot de Igulim. Cele șapte Sfirot inferioare din fiecare Sfira în linie (Yoşer) fac legătura între cele Zece Sfirot din Sfira superioară a cercurilor (Igulim) şi cele Zece Sfirot din Sfira inferioară a cercurilor (Igulim).
Iluminarea (He’arah) Celor Zece Sfirot de Hochma de Igulim care primesc de la cele trei superioare ale lui Hochma de Yoşer parcurg cu necesitate cele șapte Sfirot inferioare ale lui Keter de Yoşer. Asta întrucât GAR de Hochma de Yoşer trebuie să primească de la cele șapte Sfirot de Keter de Yoşer și să verse în cele Zece Sfirot de Hochma de Igulim.
În cele din urmă, cele șapte Sfirot inferioare ale lui Keter de Yoşer, fac legătura între cele Zece Sfirot de Keter de Igulim, şi cele Zece Sfirot de Hochma de Igulim. Aceeași conduită se aplică între Hochma și Bina și așa mai departe, în continuare.
(4) Linia (Kav), care este o iluminare (He’arah)a luminii liniare (Yoşer), aparent străpunge acoperiruile (Gagot) cercurilor (Igulim), trecând prin Igulim, coborând și extinzându-se în jos până la capăt (Sium), adică până la punctul de mijloc. Cu toate acestea, cu siguranță nu este vorba despre un loc sau o zonă.
Pentru a înțelege acest lucru, trebuie să știm că nu există nicio apariție a Luminii în lumi (Olamot), fie ele superioare sau inferioare, care să nu se extindă din Ein Sof deasupra restricţionării (Ţimţum). Lumina trebuie să coboare de sus în jos și să parcurgă toate gradele și lumile (Olamot) dintre Ein Sof şi deasupra restricţionării (Ţimţum) și lumea (Olam) unde se află primitorul luminii.
Știm deja că nu există absență în spiritualitate. Aşadar, este imposibil să spunem că acea aparență, adică Lumina reînnoită care parcurge gradele de sus în jos, devine absentă în primul grad atunci când trece la următorul și devine absentă în al doilea când pleacă spre al treilea, precum obiectele corporale atunci când se mișcă dintr-un loc în altul.
Este cu totul imposibil, întrucât nu există absență în spiritualitate. În schimb, rămâne în mod necesar în fiecare grad pe măsură ce îl parcurge. Deplasarea între grade este ca și cum ai aprinde o lumânare de alta, unde prima nu-și diminuează lumina în niciun fel aprinzând-o pe următoarea.
Astfel, apariția Luminii care ajunge într-un anumit grad în lumea (Olam) Asiya, este dată mai întâi tuturor gradelor din lumile (Olamot) aflate între Ein Sof deasupra restricţionării (Ţimţum) și primitorul care se află în lumea (Olam) Asiya.
Se pare că iluminarea (He’arah) liniară a liniei (Kav) trebuie să treacă prin Kelim de Igulim întrucât Kelim de Igulim au precedat-o; ele au apărut imediat cu contracţia (Ţimţum). Cu toate acestea, Kelim de Yoşer a apărut mai târziu, împreună cu linia (Kav), motiv pentru care această iluminare (He’arah) care trece între ele nu pleacă niciodată de acolo, așa cum am menționat „nu există absență în spiritualitate”.
În legătură cu coborârea Luminii de la un loc la altul, ar trebui să știm şi faptul că există două aspecte ale Luminii care lasă urme după trecerea acesteia:
I. „Șederea permanentă”: Asta înseamnă că se amestecă și se conectează cu Lumina care se află deja în acel grad și devin una singură. Ele devin asemănătoare ca și când ar fi fost întotdeauna una.
II. Există un alt aspect, numit „Şederea pasageră”. Asta înseamnă că nu se amestecă și nu se unește cu Lumina „locală” pentru a deveni una singură. În schimb, rămâne acolo evidenţiată ca o urmă distinctă.
Rav-ul ne spune că acea Lumină a liniei (Kav) care trece prin gradele cercurilor (Igulim) nu provine din aspectul „Ședere permanentă”, ci din „Şederea pasageră”. Asta ne spune că nu se amestecă cu Lumina cercurilor (Igulim) pentru a forma o Bhina, ci se distinge ca propria evidenţă. Acesta este sensul precizării Rav-ului în ceea ce privește cuvântul „trecere”.
Motivul acesteia este acela că Lumina liniei (Kav) vine înainte de Lumina cercurilor (Igulim), pentru că Igulim primesc Lumina lor numai din Lumina liniei (Kav). De aceea, Lumina liniei (Kav) este mult mai importantă decât Lumina cercurilor (Igulim) și de aceea ea nu se amestecă cu Lumina cercurilor (Igulim).
Lumina liniei (Kav) se numește Ohr Ruah, iar Lumina cercurilor (Igulim) se numește Ohr Nefeş.
(5) Orice expansiune (Hitpaştut) din Lumina Superioară (Ohr Elyon)către fiinţa emanată (Ne’ețal)este considerată ca o coborâre. Înseamnă că, pe măsură ce se extinde, ea devine și mai grosieră (Av). Știm deja că o puritate (Zakut) mai mare este considerată a fi un grad superior, iar o grosieritate (Aviut) mai mare, este considerate a fi un grad inferior. Întrucât Lumina câștigă în grosieritate (Aviut) pe măsură ce se extinde, totodată, ea coboară de sus în jos.
Motivul creșterii grosierităţii (Aviut) pe care Lumina o colectează întrucât se extinde este că se extinde conform ordinii celor patru Bhinot: începe cu Bhina Alef până când vine și lovește ecranul (Masach) din Bhina Dalet. Câștigă în grosieritate (Aviut) deoarece Bhina Alef este cea mai pură (Zach), apoi vine Bhina Bet și așa mai departe până la Bhina Dalet, cea mai grosieră (Av – vezi Partea 1, Cap 1, item 50).
(6) Iluminarea (He’arah) liniară (Yoşerî) este exprimată prin cuvântul întindere (Nimşach) iar iluminarea (He’arah) circulară (Igulim)în cuvintele „devine circulară” (vezi articolul 90).
(7) Însemnând Bhina Dalet în cercuri (Igulim), numită „punctul de mijloc”. Mai este numită „bulgărele material din această lume”.
Bhina de Aţilut în lumea (Olam) Adam Kadmon s-a extins mai întâi către această lume (Olam ha Zeh). Cu toate astea, după ce a avut loc a doua restricţionare (Ţimţum Bet), numită lumea punctelor (Olam Nekudim), capătul de jos (Sium) al lui Aţilut Adam Kadmon s-a ridicat până la punctul lumii care vine (Olam ha Ba), al cărui loc este considerat a fi deasupra lumii (Olam) Briya, așa cum vom explica în locul potrivit.
Fiecare lume (Olam)și fiecare Sfira sunt formate din zece Sfirot interioare. În interiorul fiecărei Sfira există alte zece Sfirot interioare și tot așa la nesfârşit. Sfirot de Igulim se învelesc una pe alta ca foile de ceapă
7. Fiecare lume (Olam) îşi are propriile saleZece Sfirot. Fiecare Sfira din fiecare lume (Olam) constă din propriile sale Zece Sfirot interioare (8). Ele sunt ca niște foi de ceapă una în cealaltă (9), ca în imaginile cu cercuri concentrice din cărțile de geometrie.
Ohr Pnimi
(8) Putem înțelege raţiunea amestecului (Hitkalelut) Sfirot de mai sus conform celebrei reguli după care „Nu există absență în spiritualitate” și orice Lumină care trece dintr-un loc în altul își păstrează locul pentru totdeauna în fiecare Bhina prin care trece (vezi punctul 4). Întrucât fiecare Sfira inferioară emană dintr-o Sfira superioară pec ale de cauză şi consecinţă, cel inferior se consideră a fi trecut prin cel superior.
În consecință, toate Sfirot sunt prin necesitate amestecate. De pildă, atunci când apar primele două Sfirot, și anume Keter și Hochma, lumina (Ohr) Hochma este obligată să părăsească Ein Sof, din care provin toate lucrurile. Ulterior, Ohr Hochma trebuie să treacă prin Sfira Keter înainte de a ajunge la Sfira Hochma, întrucât Keter a provocat apariția sa.
De vreme ce Sfira Hochma a trecut acolo, ea și-a dobândit locul acolo, iar acum există două Sfirot în Keter, și anume Keter și Hochma. În mod similar, după ce toate cele Zece Sfirot din Lumina Superioară (Ohr Elyon)au ieșit de sus în jos către Malhut, toate cele nouă Sfirot de sub Keter au fost obligate să treacă prin Keter. Este așa întrucât ea a constituit prima raţiune pentru apariția tuturor.
Prin urmare, toate și-au dobândit locul acolo, întrucât nu există absență în spiritualitate. Înseamnă că toate cele nouă Sfirot inferioare sunt neapărat și în Keter, întrucât au trecut pe acolo.
Urmare a aceluiaşi principiu, există și nouă Sfirot în Hochma, pentru că cele opt Sfirot de dedesubt erau obligate să treacă prin ea, ca în Keter. De asemenea, există opt Sfirot în Bina din motivul de mai sus și șapte Sfirot în Hesed și așa mai departe. În Malhut există doar una, pentru că este cea inferioară.
Știm, de asemenea, că Malhut ridică, de la ea în sus, cele Zece Sfirot ale Luminii Reflectate (Ohr Hozer), care îmbracă cele Zece Sfirot ale Luminii Superioare (Ohr Elyon), numite Zece Sfirot ale Luminii Directe (Ohr Yaşar). Această Ohr Hozer se numește Ohr Malhut, pentru că aceasta nu are altă Lumină.
Cu toate acestea, în toate celelalte locuri, se face referire la această Ohr Hozer ca fiind cele Zece Sfirot care se ridică de jos în sus (vezi Histaklut Pnimit, Partea 2, Cap. 6, punctul 66). Este scris acolo că Malhut este considerată Keter a celor Zece Sfirot, întrucât ea constituie motivul apariției lor.
Cea mai apropiată de ea se numește Hochma, iar al treilea grad de la ea se numește Bina etc. În acest mod, cea mai pură este totodată cea inferioară, până când adevărata Keter primește doar pe Malhut a acestei Lumini Reflectate (Ohr Hozer).
De aici putem deduce că aceste Zece Sfirot de jos în sus se găsesc toate în Malhut, întrucât trec prin Malhut, deoarece Malhut este rădăcina lor (Şoreş). Astfel, toate își dobândesc locul în Malhut și descoperim că și Malhut constă din Zece Sfirot.
Nouă Sfirot trec prin Yesod de Ohr Hozer și astfel există Zece Sfirot în Yesod: una din Lumina Superioară (Ohr Elyon)de sus în jos și nouă Sfirot din Ohr Hozer de jos în sus, care trebuie să treacă prin ea.
Acelaşi lucru este valabil și în cele Zece Sfirot de Hod: două Sfirot de sus în jos, adică Lumina lui Hod și Lumina lui Yesod care trece prin ea și opt Sfirot de jos în sus. La fel se întâmplă şi cu cele Zece Sfirot de Neţah: trei de sus în jos și șapte de jos în sus. Restul respectă același patern.
În cele din urmă, după extinderea celorZece Sfirot din Lumina Superioară (Ohr Elyon)și a celor Zece Sfirot ale Luminii Reflectate (Ohr Hozer), fiecare dintre ele era în mod necesar formată din zece Sfirot complete. Același patern se aplică fiecărui element interior din ele și fiecărui element al elementelor interioare, și așa mai departe în continuare, la nesfârşir. Acest proces este obligatoriu din cauza amestecării (Hitkalelut) menționate mai sus și nu mai este nimic de adăugat aici; a se vedea și Histaklut Pnimit unde am dezvoltat pe larg subiectul.
(9) Adică fiecare Superior (Elyon) își înconjoară inferiorul (Tachton) de jur împrejur în mod uniform, fără nicio disticţie de grade (a se vedea punctul 50 de mai sus).
Cu cât cercul (Igul) este mai aproape de Ein Sof, cu atât este mai înalt și mai bun. Întrucât această lume (Olam ha Zeh) se află în punctul de mijloc, cel mai îndepărtat de Ein Sof, ea este în totalitate corporală.
8. Pentru oricare Igul şi pentru oricare lume (Olam) din Halal, cu cât este mai aproape(10) de Ohr Ein Sof, cu atât este mai înalt și mai pur. Găsim că în această lume (Olam) materială, lumească, este punctul de mijloc, în interiorul tuturor cercurilor (Igulim), în mijlocul întregului Halal și al Avir-ului vacant.
Totodată, el este complet distanțat de Ein Sof, mai departe decât toate celelalte lumi (Olamot). De aceea este atât de corporal și complet materializat, deși este punctul de mijloc, în interiorul tuturor cercurilor (Igulim).
Ohr Pnimi
(10) Știm deja că termenul „aproapiat” nu se referă la un loc, ci la apropierea ca formă. Știm, de asemenea, că există patru aspecte (Bhinot) ale disparităţii de formă (Şinui Ţura), care constau din cele Zece Sfirot de Igulim de la Ein Sof până la punctul de mijloc.
Punctul de mijloc este Bhina Dalet, cel mai grosier (Av)dintre toate, iar primul cerc (Igul), numit Keter, este considerat ca inspirația rădăcinii (Şoreş) acestor patru Bhinot de deasupra. Firesc, cercul (Igul) Keter este cel mai pur Zach dintre toate cercurile (Igulim), întrucât forma sa este cea mai apropiată de Ein Sof. Bhina Alef, care este puțin mai grosieră (Av)este mai departe de Ein Sof decât Keter.
Bhina Bet este chiar mai grosieră (Av) și, prin urmare, este mai departe de Ein Sof decât Bhina Alef. În cele din urmă, punctul de mijloc, care are cea mai mare grosieritate (Aviut) decât toate, este considerat a fi cel mai îndepărtat de Ein Sof.
Nu ar trebui să ne întrebăm despre ceea ce am spus mai sus (în partea 1, cap. 1, articolul 100), anume că nu există nici un deasupra sau un dedesubt în Igulim, întrucât aici ne referim la cercuri (Igulim) după ce au primit iluminarea liniei (Kav) din interiorul lor. Asta este ceea ce a creat în ele un deasupra şi un dedesubt și toate celelalte proprietăţi din Kav.
(înapoi la pagina TEXTE BAAL HASULAM – click)