ÎNTÂLNIREA CU FIINŢELE ANGELICE

(înapoi la „Reîncarnarea – Călătoria Sufletului” – click)

Ființe angelice sau entități luminoase sunt un alt fenomen despre care se vorbește des în această etapă. Apariția unor îngeri și referiririle la ei se găsesc în întregul corp al Torei. Există arhangheli și există subîngeri, există îngeri care au fost creați la începutul timpului și există îngeri care sunt aduși la existență în mod continuu de-a lungul timpului. Există îngeri care au fost creați înainte ca omul să fi fost creat (Abarbanel, Bereişit 1:1. Mifalos Elokim 3:3-4) și există îngeri pe care îi creează oamenii (Avot, 4:11. Bartinora, ad loc. Tomer Devorah 1: 2).

Îngerii sunt mesageri și transmițători de energie (Moreh Nevuchim, 2:6. Ma’amor Haikkarim, B’Ruchnim). Un înger este un canal spiritual, o realitate calitativă care primește abundenţa divină dintr-un tărâm și o transmite în altul și invers. Îngerii sunt canalele prin care energia divină curge în sus și în jos, urcă și coboară. În esență, fiecare forță a creației este un fel de înger.

Fiind plasat într-un univers tridimensional, o lume prinsă în cele cinci simțuri constrângătoare, omul este incapabil să perceapă ceea ce operează pe o altă lungime de undă sau frecvență. Un înger se poate întrupa și se poate proiecta către o ființă umană într-o formă asemănătoare omului sau, tot aşa de bine, poate să-şi asume un Malbuş / un tip eteric de „corp”, astfel încât o persoană să-i poată recunoaște și identifica prezența. Cu toate astea, acestea sunt doar forme asumate, iar esența adevărată și lăuntrică a realității angelice nu poate fi distinsă sau detectată de niciun instrument fizic sau sistem operativ.

Realitățile angelice și fizice funcționează pe două lungimi de undă diferite, cu principii organizaționale și reguli funcționale polarizate. Deși există opinii clasice care vorbesc despre îngeri ca de o versiune rafinată a focului (Piruş în lucrarea lui Rambam, Hilchot Tşuva 8. Metrot Einayim, Parşat Re’eh, Pardes Rimonim 2:7), și există aceia care confirmă că îngerii sunt formați din foc distilat și vânt (Ramban, Torah Ha’adam, Şa’ar Hagmul Sodei Razya, Hilchot Malachim, p. 163. Sidurim Dach, p. 275), există însă şi alții care vorbesc despre îngerii care există în oricare dintre cele patru elemente de bază – foc, vânt, apă sau pământ (R. Mattisyohu Delecreta în Şa’arey Orah, p. 100-101. Pardes Rimonim 24:11. KliYakar, Bereişit, 6:16). Cu toate acestea, majoritatea opiniilor consideră îngerii ca fiind lipsiți de orice materialitate (Rambam, Hilchot Yesodei HaTorah 2:3. Safer HaNikud 3:3). Cu toate acestea, toți sunt de acord că proprietățile angelice (dacă au de fapt unele) sunt radical diferite de orice este experimentat într-un univers tridimensional. În lipsa de ceva mai bun, cel mai bun inspirat de a descrie sau de a imagina esența de nedescris a unui înger este ca un stâlp de lumină – lumina fiind singura proprietate care este de fapt detectabilă fizic și, în același timp, de neînțeles fizic, care este atât observabilă, dar şi intangibilă.

După ce o persoană trece din această lume, sufletul este primit și alăturat îngerilor (Pesikta Rabti 2:3). De fapt, există doi sau trei îngeri care călătoresc cu noi de-a lungul vieții (Pesikta Rabti 44:8. Hakdamah LeZohar, p. 12b-13a. Zohar 2, p. 199a). Ei sunt ceea ce noi numim în general „îngeri păzitori”, îngerii care umblă cu noi și lângă noi oriunde mergem. Aceste manifestări spirituale sunt cele care cronicizează și păstrează înregistrările vieții noastre, inclusiv toate acțiunile, gândurile, cuvintele și experiențele noastre (Pesikta Rabti 44:8. vezi și Ta’anit, HA. Tanna Divei Elyahu Zuta 1). Tot ceea ce facem, gândim sau simțim creează o energie care își asumă o realitate obiectivă, iar acea forță în sine este o amprentă exactă a vieții și acțiunilor noastre. Aceste figuri angelice sunt imagini spirituale replicate ale totalității a ceea ce suntem, atât de mult încât ele sunt „formate” ca noi și chiar „vorbesc” în aceeași tonalitate și voce ca noi înșine (Safer Hassidim, 11:61. Ma’avar Yavak 1: 3o).

Un efect cosmic al fiecărui gând, acțiune și experiență este că dă naștere unei energii angelice. Acțiunile corporale / tangibile influențează fizicitatea și inspiră o transformare materială a unei astfel de energii, în timp ce intenția, focalizarea și emoțiile implicate în act creează o forță obiectivă spirituală, o creație pură angelică. Forța care a împuternicit actul devine o entitate în sine, iar acea energie este apoi „formată” sub forma acelei acțiuni (Şeim Me’Şmuel, Şabat Tşuva). Îngerii care sunt aduși la ființă prin acțiuni pozitive efectuate cu atenție deplină, fervoare și pasiune, sunt energii „perfecționate”, impregnate de pasiune și scop. În timp ce un înger creat prin acțiuni fără minte cu jumătate de inimă este „imperfect”, incomplet și desfigurat.

Sistemul este reciproc. Acțiunile pozitive inspiră și creează forțe pozitive, în timp ce acțiunile negative creează vibrații negative. Completitudinea și sănătatea figurii angelice depind de nivelul de conștientizare intelectuală și emoțională și de implicare a persoanei atunci când a efectuat acțiunea. A fi pe deplin prezent produce îngeri pe deplin dezvoltați, în timp ce acțiunile cu jumătate de inimă îi creează pe cei desfigurați și dezarticulați.

În timp ce lumina este o metaforă pentru un înger, poate fi și o modalitate de a ilustra sau de a face aluzie la propriul sine superior. Așa cum îngerii sunt identificați cu lumina, la fel sunt și sufletele. „O lumânare a lui D-zeu este sufletul omului”, spune înțeleptul Rege Solomon (Mişlei 20:27). Întâlnirea cu lumina poate fi cea mai accesibilă modalitate de a descrie experiența unei revelații și manifestări a propriului sine superior / interior. Fiecare ființă umană are un avocat individual deasupra, o forță angelică care îl ghidează.

Imaginea omului de dedesubt este o oglindă a acelei imagini angelice de deasupra. Cu alte cuvinte, imaginea interioară a omului și cea a îngerului său sunt una și aceeași (Sodei Razya, Hilchot Malachim. Hachmat HaNefeş, p. 582). Pentru persoana aflată în pragul morţii, lumina radiantă este cel mai adesea metafora folosită pentru a exprima ceea este simţit ca experienţă a articulării depline a sufletului, nestingherită și nerestricționată de trup.

(înapoi la „Reîncarnarea – Călătoria Sufletului” – click)

error: Content is protected !!