(înapoi la „Reîncarnarea – Călătoria Sufletului” – click)
În urma dispariției fizice și a eventualei conștientizări a morții apare un proces numit Kaf Hakela, care înseamnă literal cupa praștiei (Şmuel 1 ,25:29. MaHarşa Şabat, 152b. Avot De’Rebbe Nasan, 12). Kaf Hakela înseamnă să fi aruncat încoace și încolo, ricoșând dintr-o stare de existență în alta și din nou înapoi.
După părăsirea trupului, apare o imagine mai clară a adevărului. Pentru unele suflete, adevărul este ceea ce au trăit toată viața; pentru alții, epifania nou aflată îi scoate din sincronizarea cu cine au fost de-a lungul vieții. Pentru acei oameni care au trăit în deplină armonie cu sinele lor profund, nu există Kaf Hakela. Însă, pentru cei care nu erau în contact cu sinele lor cel mai profund, trezirea într-o conștiință superioară poate da naștere unui sentiment extraordinar de dispută interioară, de frământare și discordie. Pe de o parte, acum doresc să trăiască cu acest adevăr mai profund și tânjesc să se îndrepte către înalt; pe de altă parte, încă mai doresc să se agațe de viziunea lor distorsionată asupra realității, de vreme ce este realitatea cu care sunt cel mai obișnuiți și, prin urmare, sunt puternic atraşi în jos. Apare un sentiment de dihotomie profundă și de schismă internă și se simt ca și cum ar fi atrași către poli opuşi.
Durerea acestei experiențe constă în faptul că sufletul se dezbară de materialitate, permițând astfel conștiinței să găsească o „nouă viață”. În metafora praștii, sufletul este aruncat încolo şi încoace – de la material la spiritual şi din nou la material, înainte și înapoi fără încetare și fără odihnă.
Ca și în cazul tuturor celorlalte aspecte ale călătoriei vieții de apoi, Kaf Hakela are ramificații psihologice și este o stare în care o persoană poate opera și în această viață. A fi în acord spiritual cu viața înseamnă a-ţi trăi viața armonios, fără dihotomii sau frecuşuri interne. Un scop al Torei este acela de a codifica acest stil de viață integrat, permițând o aliniere a omului cu ființa, făcând complementare ceea ce ar părea a fi energii conflictuale. Când acest lucru nu se întâmplă, Kaf Hakela este rezultatul final. Experiența lui Kaf Hakela este definită ca trăirea senzaţiei de a te simți împrăștiat și fragmentat, cu energiile, ambițiile, talentele și capacitățile proprii fiind îndreptate în mai multe direcții, chiar divergente. Când o persoană se află într-o stare de Kaf Hakela, ea există fără a avea o senzaţie totalitate sau unitate unificată.
(înapoi la „Reîncarnarea – Călătoria Sufletului” – click)