LIBERUL ARBITRU

A OPERA DEASUPRA NATURII

(înapoi cartea CALEA CABALEI – click)

Nu are rost să discutăm despre libertatea de alegere înainte de a dobândi forțe spirituale și capacitatea de a opera deasupra naturii noastre. Libertatea de alegere este libertatea de a opera împotriva dorințelor noastre. Abia atunci putem decide liber.

Lumina care vine de la Creator a creat dorința de plăcere în patru faze. Aceste faze constituie creatura. Această creatură începe apoi să se materializeze treptat până când ajunge în lumea noastră, unde este spulberată într-o multitudine de fragmente mici. Fiecare fragment este numit „suflet”. Pe măsură ce sufletele urcă la niveluri superioare, ele își schimbă treptat atributele, folosind un sistem special care deplasează încontinuu sufletele dintr-un loc în altul, astfel încât să se ajute unul pe celălalt să se rectifice.

Tora, Cabala și toate Sfintele Scripturi au fost scrise de oameni care au urcat scara spirituală și și-au scris instrucțiunile de acolo. Mulți cabaliști au urcat aceste trepte; există însă condiții care limitează numărul de persoane autorizate să scrie. Numai trei cabaliști au dobândit ultimul grad și li s-a permis să descrie sistemul. Ei sunt Rav Şimon Bar Yohai – autorul Cărţii Zohar, ARI – autorul cărţii Pomul Vieţii și Rav Yehuda Aşlag – autorul comentariului Sulam (Scara) la Cartea Zohar și al cărţii Studiul celor Zece Sfirot.

Aceste cărți au fost scrise toate după ce autorii lor s-au înălţat la gradul Creatorului în fiecare proprietate și abilitate. Atunci când cineva dobândește atributele Creatorului, el devine liber. Un astfel de om nu este limitat în niciun fel, ci este mai presus de orice.

Cabala menționează rareori ascensiunea unui om în grade, deşi pentru noi este cel mai important lucru. Cărțile vorbesc în primul rând despre coborârea omului din lumile de Sus. Coborârea este descrisă în detaliu în Zohar, în scrierile lui ARI și în Studiul celor zece Sfirot. Aflăm despre ascensiunea de jos din scrisorile și articolele pe care le-au scris studenţilor lor Baal HaSulam și Rabaş (Rav Baruch Aşlag).

Se pare că există o lipsă de materiale care să descrie ascensiunea. Motivul este însă faptul că materialul complementar ar trebui să ne ajute doar în a ne încuraja să dobândim starea „acestei lumi” care să acționeze ca o trambulină pentru ascensiunea către lumea spirituală. Odată ce ne găsim în lumea spirituală, cărțile care vorbesc despre lumile de Sus în jos, structura lor, Parţufim și Sfirot, ne servesc drept „manuale” pentru ascensiune, întrucât calea de sus în jos și de jos în sus este aceeași. Dacă cel care este adâncit în  Studiul celor Zece Sfirot se află la un anumit grad spiritual, şi învață despre atributele unui grad superior, nu este nicio diferență între modul în care lumile se înşiruie de sus în jos sau de jos în sus. Important este să studiezi atributele unui grad superior pentru a ști cu ce să faci egalizarea pentru ca apoi să aspiri la el, să stabilești ce necesită rectificare și așa mai departe.

O lume este o stare goală a sufletului. În consecință, „această lume” este doar un concept. O lume este Malhut, un vas, un suflet. Termenul „acesta lume ”indică faptul că sufletul este complet gol, într-un întuneric deplin.

Există doar cinci lumi spirituale. Și, deși „această lume” nu este  considerată o lume spirituală, ea este totuşi o stare conștientă, pseudo-spirituală care precede accesul în lumea spirituală. Într-o astfel de stare, omul îşi admite deja nimicnicia în raport cu lumea spirituală.

Este foarte important pentru noi să ne stimulăm trecerea de la starea noastră actuală la starea de „această lume”, care înseamnă coborârea noastră în starea de Egipt. Senzaţia acută a acestei stări se numeşte „exilul în Egipt”. Atunci ne vom împinge singuri către lumea spirituală. Odată ajunși în spiritualitate, problemele au luat sfârşit, întrucât îl vom avea pe Creator care să ne călăuzească.

În acea fază, vom avea deja o conexiune strânsă cu Forţa Superioară; vom fi într-un contact apropiat cu ea și ne vom conecta la ea tot aşa cum vom fi conectați unul cu celălalt în această lume. Toate problemele acestei lumi dispar instantaneu în clipa în care trecem în lumea spirituală.

Fiecare grad ne confruntă cu noi probleme. Răspunsurile la aceste probleme vin sub forma cunoașterii și puterii. Problemele acestei lumi dispar de îndată ce dobândeşti primul grad spiritual. Este scris: „Sufletul te va învăța”(Baal HaSulam, Shamati, articolul 77). Asta înseamnă că sufletul ne învață cum să avansăm. Din acel moment nu mai există întuneric; avem o „hartă” care să ne ghideze în această nou „tărâm spiritual”.

Cuvântul Olam (lume) provine de la cuvântul, Ha’alama (ascundere). Înseamnă „starea interioară a sufletului”. În realitate nu există nimic în afară de suflet, „sinele”, și Creator. Tot ceea ce percepem ca fiind real este doar o reflectare a atributelor noastre în simţurile noastre. Dacă atributele noastre ar fi rectificate, nu am simți altceva decât Lumina pură care umple vasul. Aceasta este starea de Ein Sof (infinit).

O lume este o fază de tranziție, când sufletul este rectificat numai parțial. Sufletul îl percepe pe Creator în funcție de măsura în care este rectificat. Corupția sa îl face să simtă că există ceva care poate fi împotriva Creatorului. Această aparentă „fortă” sau „influență” se numește „Sitra Achra (Cealaltă Parte). Într-o astfel de stare, sufletul este aparent prins între două forțe – cea pură și cea impură. În această stare, sufletul primeşte numele de Olam, adică „ascundere”.

Asta se întâmplă atunci când Creatorul este revelat numai parțial. Această revelare parțială este necesară, întrucât nu poate exista o senzație de ascundere dacă nu există o revelare. Nu există nicio modalitate de a ști că te afli în întuneric fără să știi că există Lumină.

Cu cât revelarea este mai mare, cu atât este mai manifestă senzația Creatorului; cu cât este mai mare ascunderea, cu atât este mai prezentă senzația de Sitra Achra. Dacă Creatorul este complet ascuns în lumea noastră, atunci toate forțele noastre se întorc împotriva Lui. Adevărul este că forțele impure din lumea noastră sunt foarte slabe în comparație cu forțele impure din spiritualitate. Egoismul nostru, forța noastră malefică este minuscul. Cu cât urcăm mai sus și cu cât devine mai puternică revelarea Creatorului, cu atât sunt mai mari forțele care se opun Creatorului.

Aceste forțe întunecate continuă să existe pe tot drumul, din această lume până în lumea Aţilut . Forțele pure (Creatorul) și forțele impure (Sitra Achra) rămân paralele pe tot parcursul ascensiunii de jos în sus.

(înapoi cartea CALEA CABALEI – click)

error: Content is protected !!