(înapoi la pagina BAAL HASULAM – MATAN TORA – click)
Cititor: Astăzi, începem să studiem articolul Matan Tora (Revelarea Dumnezeirii) de Baal HaSulam, din cartea Cabala LeMatchil (Cabala pentru începători), pagina 111. (Îl puteți găsi și pe site; se numește „Revelația Dumnezeirii”.)
Înțelepciunea Cabala este o metodă pentru rectificarea lumii, rectificarea omenirii. Deci, în esență, trebuie să coborâm chiar și la nivelul celei mai simple persoane, întrucât toată lumea trebuie să ajungă la rectificare și alipire cu Creatorul, Dvekut. Întregul Kli universal, adică toate creaturile, indiferent de cine sunt sau ce sunt. Întreaga creație – mineral, vegetal, animal și vorbitor – trebuie să ajungă la contopire completă cu Emanatorul.
Și pentru a explica chiar și celei mai simple persoane, fără de care nu ar putea exista Gmar Tikkun (lit. sfârșitul rectificării), care este datoria sa, trebuie să scriem materialul în mod clar, ușor și într-o manieră inteligibilă.
Învăţăm în Înțelepciunea Cabala că toată lumea trebuie să facă această lucrare, aşadar trebuie să le explicăm oamenilor de ce trebuie să o facă; anume că este absolut necesar, că motivul suferinței în lume are un singur scop: acela de a ne împinge să fim rectificați. Trebuie să explicăm tuturor că avem nevoie de tot ceea ce ni se întâmplă, de tot ceea ce trăim, pentru ca toate acestea să ne aducă la Tikkun (lit. rectificare).
Ce este atunci această rectificare? Cu siguranță este conform modului în care fiecare dintre noi a fost creat, conform sufletului nostru, gradului nostru de dezvoltare, creșterii noastre și modului în care am fost crescuți, oriunde se întâmplă să fim în această lume; indiferent dacă eşti evreu, neevreu, adult sau tânăr.
Toată lumea trebuie să atingă în cele din urmă gradul de contopire cu Creatorul. Iar ființei umane, ca centru propriu-zis al lumii, i se alătură nivelurile existenței: mineralul, vegetalul și animalul, în ridicarea sa la nivelul lui Dvekut, dat fiind că el sfințeste toate celelalte niveluri ale creației.
Astfel, trebuie să ajungem cu explicația noastră la toată lumea. Chiar dacă ni se pare că o persoană obișnuită care nu știe ce va fi la sfârșitul lumii şi nu este pregătită pentru aceste lucruri, nu ar trebui niciodată să ne gândim la asta. Întrucât Creatorul care a creat acea persoană și a stabilit cum se desfăşoară viața în prezent a acelei persoane, cu siguranță, trebuie să o fi pregătit corect pentru a percepe realitatea și pentru a percepe rectificarea în măsura cerută de acea persoană pentru propria sa rectificare.
Cu alte cuvinte, nu trebuie să spunem „nu, nu, băieții aceștia nu o pot face, sunt incapabili de asta”. Măsura în care au fost creați, modul în care au fost creați, sunt suficiente ca ei să înțeleagă de ce au nevoie pentru a se rectifica.
Prin urmare, nu putem spune că aceste lucruri nu sunt pentru oamenii obișnuiți, că sunt destinate numai oamenilor speciali, sufletelor special, așa cum a fost în trecut. Este adevărat, începând cu vremurile lui Avraam și mai departe de-a lungul generațiilor, Înțelepciunea Cabala a constituit privilegiul câtorva aleşi, a oamenilor speciali, a sufletelor pure.
Însă, începând cu generația noastră, pe care Baal HaSulam o consideră a fi “zilele lui Mesia” și un moment în care trebuie să începem rectificarea generală, cu siguranță trebuie să vedem Înțelepciunea Cabala ca fiind gata să fie acceptată de fiecare persoană din lume.
Sunt mulți care nu sunt de acord cu această determinare. Unii oameni cred că este doar pentru evrei și uită că evreii slujesc în mod cu totul special, ca nişte canale pentru livrarea metodei de rectificare tuturor națiunilor lumii. Și că ei, națiunile lumii, sunt Kelim reale, care au nevoie de rectificare.
Poporul lui Israel este poporul ales pentru a fi lumina pentru națiuni, dar se mai spune că: „Toți Mă vor cunoaște de la cel mai mici până la cel mai mare”(Ieremia 31:34) și că „Casa mea se va numi o casă de rugăciune pentru toate popoarele etc.” (Isaia 56:6) Deci, rectificarea trebuie să fie pentru toți.
De aceea, Baal HaSulam a făcut eforturi atât de mari și a încercat atât de mult să explice esența rectificării (Tikun) și ceea ce este Înțelepciunea Cabala ca mijloc de rectificare, în cel mai simplu mod posibil, astfel încât să fie uşor de înțeles de întreaga națiune.
În cartea Matan Tora (Revelarea Dumnezeirii), este scris, la început, că este dedicată distribuirii între oameni pentru cunoașterea autentică a esenței iudaismului, a religiei și a Înțelepciunii Cabala. Astăzi, tocmai oamenii obișnuiți, nu discipolii înțelepți, trebuie să știe aceste lucruri, întrucât timpul este un factor determinant și ne obligă să începem rectificarea. Așadar, să vedem toate aceste lucruri din interior și orice altceva vor ele să ne spună.
(Articolul este Revelarea Dumnezeirii, (Matan Tora).)
Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți (Leviticul 19:18)
Rabi Akiva spune: „este o regulă măreaţă în Tora”
1) Această afirmație a înțelepților noștri necesită o explicație. Cuvântul Klal (ansamblu / regulă) indică o sumă de detalii care, puse laolaltă, formează ansamblul de mai sus. Astfel, atunci când el spune despre porunca (Miţva) “Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”, că este o mare Klal în Tora, trebuie să înțelegem că restul de 612 Miţvot (precepte, porunci) din Tora, cu toate interpretările lor, sunt nici mai mult, nici mai puțin decât suma detaliilor înserate și conținute în această unică Miţva (singularul pentru Miţvot), “iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”.
Acest lucru e destul de derutant, pentru că se poate spune acest lucru cu privire la Miţvot referitoare la relaţiile dintre un om și un altul, dar cum este posibil ca acea unică Miţva să conțină toate Miţvot referitoare la relaţia între om și Creator, care sunt esența și marea majoritate a legilor?
După cum știm deja, fiecare dintre noi are un suflet. Asta învățăm. Acest suflet este format din 248 de organe și 365 de tendoane; una peste alta, 613 părți, adică dorințe, pe care trebuie să le rectificăm pentru a fi cu intenția de a oferi mulțumire Creatorului. Pentru a ne rectifica dorințele există un mijloc, Lumina Superioară, care vine și ne rectifică. „Am creat înclinația rea; Am creat Tora ca mirodenie”, pentru că„Lumina din ea reformează”.
Desenul Nr.1
Când rectificăm toate dorințele, cele 612 dorințe, atunci ajungem la ultima Miţva (poruncă, precept), care este cea a iubirii. Baal HaSulam spune că atât iubirea pentru altul, cât și iubirea pentru Creator sunt de fapt aceeași iubire, același atribut, aceeași rectificare pe care trebuie să o atingem. Se pare că nu există nicio diferență între dobândirea de către cineva a iubirii față de alți oameni și dobândirea iubirii față de Creator. Iar această stare poate fi atinsă numai după ce am rectificat toate cele 612 dorințe.
Cu alte cuvinte, este imposibil să credem că înțelegem ce este iubirea, că o putem menține și să fim în ea. Nu știu care este acel atribut, sunt distanțat de el, în toate cele 612 dorințe mele nerectificate. Nici nu știu ce este. Însă, odată ce rectific acele dorințe, cu intenția de a dobândi iubirea, astfel încât, cu fiecare dorință pe care o rectific, această iubire să servească drept regulă, ca obiectiv real al meu, atunci este cel mai probabil că voi dobândi acea iubire.
Ce vrea să spună că este “regula”? Înseamnă că toate aceste 612 dorințe îmbracă de fapt această regulă, această iubire la care trebuie să ajung. Dar este imposibil să o faci fără acele 612 rectificări de-a lungul drumului, fiecare dintre ele construind în tine o parte a conceptului de iubire care este revelat mai târziu.
Adică nu există nicio semnificație sau importanță pentru niciuna dintre cele 612 rectificări din mine, numite 612 Miţvot, rectificări ale celor 612 dorințe ale mele, dacă nu ajung la porunca finală a iubirii. Această ultimă poruncă/precept al iubirii conține în ea toate cele 612 Miţvot, constituenții săi, și nu poate exista fără ele, întrucât ele susțin acest concept de iubire. Adică, se susțin reciproc; 612 Miţvot și ultima Miţva care le conține și le susține pe toate. Le îmbracă și le încoronează. Acesta este primul punct.
Al doilea, dacă dobândesc atributul iubirii, probabil că nu este nicio diferență dacă îl folosesc în relația cu o altă persoană, cu umanitatea sau cu Creatorul. Pentru că există un motiv pentru care este scris: „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți” – aproapele tău, nu Creatorul – precum și „este o regulă măreaţă în Tora”, ceea ce înseamnă că ea conține toată Tora, adică toate Miţvot, toate rectificările cu toate luminile din Kelim rectificate.
S-ar putea să apară aici o altă întrebare. Când lucrez și dobândesc iubirea pentru celălalt, este oare maximul la care pot ajunge? Și rezultă de aici iubirea mea pentru Creator, care este dincolo de iubirea pentru altul, fiind însă (în prezent) ceva pentru care nu pot lucra? Sau poate atitudinea față de altcineva este întru totul aceeași cu atitudinea față de Creator? Există şi multe alte aspecte pe care le vom clarifica pe parcurs.
Întrebare: Când o persoană își începe drumul, ar trebui să țintească spre cea de-a 613-a Miţva, „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”, chiar de la început, chiar dacă nu o înțelege?
Răspuns: Aşa se pare, pentru că dacă nu ne gândim la sfârșitul drumului nostru unde trebuie să ajungem în cele din urmă, atunci tot ceea ce facem pe parcurs se va face alinia acestui scop; ar fi doar nişte acțiuni fără scop. Dacă este spus că acest precept cuprinzător este starea mea finală, bună și rectificată, atunci trebuie să țintesc către ea chiar de la început. Adică deja îmi propun să o dobândesc și tot ceea ce fac pe parcurs voi face în acest scop. Deci, acest scop trebuie să fie acolo chiar de la început.
Poţi spune, oare, cum poate o persoană, care trăiește în această lume, în această viață, să fie forțată spre așa ceva? Cum se poate ca mie, doar un om de pe stradă, să mi se spună despre asta? Cum poate Baal HaSulam să înceapă chiar să-mi explice despre iubirea pentru celălalt?
Ma iubesc pe mine si imi iubesc familia. Pentru mine, iubirea altuia este detestabilă. Dacă pot fi sincer în legătură cu asta, chiar nu-mi pasă de alţii. Îmi pasă de alte persoane numai în măsura în care le pot exploata în beneficiul meu. Așa este construit omul. Să nu ne mințim pe noi înșine, suntem cu toții egoiști. „Am creat înclinația rea; Am creat Tora ca o mirodenie.” Pentru început, suntem înclinați către rău, deși trebuie să-l rectificăm, pentru că este natura noastră.
Deci, pe de o parte, cum poţi chiar să asculţi ceea ce spune Baal HaSulam, că „a-ți iubi aproapele ca pe tine însuți” este acel ceva de care ai nevoie? Pe de altă parte, însă, este posibil ca, cu toată suferința pe care o trăim astăzi, care ne determină să începem să căutăm motivul suferinței noastre în viață, să fim înclinați treptat să ascultăm ce ni se spune despre iubirea pentru celălalt și că ar putea fi, de fapt, posibil ca acesta să fie motivul pentru care ne simțim atât de rău în lumea noastră. Oamenii vin la rectificare pentru că sunt nenorociți.
Iar lucrurile care apar în lume indică, într-un fel, faptul că omul ar trebui să se rectifice pe sine și nu că ar trebui să rectifice lumea. Ne corupem pe noi înșine și lumea din jurul nostru, mediul nostru și de aceea ne simțim rău. Îar corupția se datorează ego-ului nostru. Și, doar pentru a clarifica într-o frază scurtă ce este ego-ul nostru, este ura faţă de alţii. Iar rectificarea ei este iubirea pentru ceilalți.
În orice caz, trebuie să ne atingem obiectivul chiar de la început, așa cum a scris Baal HaSulam la începutul articolului. S-ar putea să încercăm să închidem din nou ochii și să încercăm să scăpăm de asta până când alte dureri, mai mari decât cele trăite astăzi, ne vor aduce înapoi, în același punct. Insă, dacă suntem forțați să fim în această lume viață după viață, suferind în mod constant ca urmare a naturii noastre, atunci trebuie să ne rectificăm natura, iar rectificarea ei este exprimată în fraza „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”.
Este îngrozitor să auzi asta. Nu există nimic pe care să-l urăsc mai mult decât asta, conform naturii mele, și încă nu-mi dau seama cât de detestabil este; rămâne să fie revelat. Dar abia începem cu bunul simț, fără emoții. Asta este ceea ce există în fața mea și este un fapt real. Aceasta este situația reală.
Cu alte cuvinte, amânând rectificarea, umanitatea nu face decât să-şi atragă probleme din ce în ce mai mari. În loc să se rectifice prin adâncirea înțelegerii și realizând că nu există alternativă și că pur și simplu trebuie să se rectifice pornind de la ego, așteaptă doar să vină lovituri din ce în ce mai mari.
În loc de a primi acele lovituri, am putea să ne adâncim senzaţia structurii realității, a scopului realității și atunci nu am mai avea nevoie de acele lovituri. Pentru că această viziune pe care o dezvoltăm pentru viitor va servi drept combustibil, ca ceva care ne atrage. Și acesta constituie pe deplin rezultat dezirabil al studiului.
Astfel încât chiar și o persoană care nu vrea să audă despre această datorie de „a-ți iubi aproapele ca pe tine însuți”, în timp ce aude despre asta, începe să înțeleagă, treptat, că așa este construită lumea și că nu poate face nimic în acest sens. Și apoi începe, totuși, să caute un fel de a se apropia de acea sintagmă și de împlinirea ei, pentru că nu are de ales.
Și ulterior, din studiile sale, începe să vadă că nu există alternative, că nu are de ales, ci că acest lucru îi dăruieşte o existență nelimitată, nesfârșită și eternă. După aceea, el începe să vadă că nu doar că va putea trăi așa, fără nicio limitare, ci că va transcende realitatea cu totul.
Ceea ce vreau să spun este că merită totuși să o prezentăm – chiar și celor care nu ascultă de această poruncă și cred că este doar un motto simpatic, dar cu totul nerealist – exact aşa cum procedează Baal HaSulam, aruncându-le-o chiar de la început, fără să le ascundem nimic. Pentru că fiecare acțiune trebuie să fie îndreptată spre ea și asta va explica totul.
Întrebare: Este iubirea dăruire?
Răspuns: Nu știu dacă iubirea este dăruire sau ce este iubirea exact și ce anume este dăruirea. O vom rezolva pe parcurs. Vom vedea ce este acest termen și cum îl definim.
2) Și dacă încă ne-am mai putea strădui să găsim un mod de a împacă aceste cuvinte, ne confruntăm cu o altă zicală, care ne sare în ochi şi mai tare, despre un convertit care i s-a înfăţişat lui Hilel (Șabat 31) și i-a spus: „Învață-mă toată Tora cât stau eu într-un picior.” Iar el i-a răspuns: “Nu fă altuia ce ţie nu-ţi place” (traducerea lui «iubește-ți aproapele ca pe tine însuți»), iar restul sunt comentarii la asta; du-te și studiază.”
Avem în faţă o lege clară – anume că în toate cele 612 Miţvot și în toate scrierile din Tora, nu există niciuna care să fie preferată acestei Miţva, “iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”. Asta întrucât ei vor doar să interpreteze și să ne permită să păstrăm Miţva de a-i iubi pe alții cum se cuvine, de vreme ce spune în mod explicit: “restul sunt comentarii la asta; du-te și studiază.” Asta înseamnă că restul Torei constituie interpretări ale acestei singure Miţva, că Miţva de a-ți iubi aproapele ca pe tine însuți nu ar putea fi împlinită, dacă nu ar fi celelalte.
Cu alte cuvinte, așa cum am spus mai devreme, „iubește-ți aproapele ca pe tine însuți” constituie scopul, starea pe care trebuie să o dobândeşti în propria rectificare. Această rectificare este treptată și trebuie cunoscută de la început. La fel ca prozelitul care aude despre asta. Nu i se spune: „trebuie să îndeplineşti multe Miţvot, trebuie să te circumcizi, trebuie să te rogi, să mergi la Mikva” și toate aceste lucruri. Ci i se dă numai esența: „trebuie să te rectifici și să ajungi la Miţva a iubirii”.
În primul rând, rectificarea este aceeaşi pentru toți şi dau exemplul cu cineva care nu este evreu, dar doreşte să știe ce este Tora și căruia i se dă aceeași sintagmă. În al doilea rând, nu trebuie încă să ştim ce sunt Miţvot. Am spus că ele constituie rectificarea dorințelor persoanei și nu respectarea unor obiceiuri exterioare din această lume pe care le executăm cu mâinile și picioarele fără lucrarea inimii.
Totuși, el adaugă aici că, în afară de acest precept, nimic altceva nu contează drept rectificare. S-ar putea spune că: Orice rectificare a fiecărei dorințe este doar o componentă a acelui atribut numit iubire.
Cu alte cuvinte, există 612 dorințe într-o persoană și rectificarea fiecăreia dintre ele depinde de cât de mult adaugă ele la atributului iubirii.
Aceasta este ceea ce se înțelege prin „iubirea fiind o regulă – „Klal”, care înseamnă, totodată, „general”sau „toate” în ebraică – iar restul dorințelor sunt particularitățile, organele sale. Una peste alta, întregul suflet, sufletul unei persoane este format din 613 organe, care sunt organe ale iubirii, în forma lor rectificată.
Adică fiecare Miţva, fiecare rectificare a unei dorințe, o Miţva este o corecție a unei dorințe cu intenția de a dărui, fiecare dorință rectificată cu intenția de a dărui având ca scop „iubirea aproapelui ca pe tine însuți”. Suma tuturor dorințelor este locul în care Miţva a iubirii devine clară.
Ce încerc să spun? Nu priviți cele 612 dorințe ca pe ceva separat, de parcă aș construi o mașină și aș primi altceva în schimb. Ci, în sistemul pe care urmează să-l rectific numit „sufletul omului”, fiecare rectificare individuală este deja o parte a atributului iubirii pe care îl dobândesc la sfârșitul drumului.
De aceea acest scop al dobândirii atributului iubirii trebuie să fie prezent în corectarea fiecărei dorințe individuale. Nu înseamnă că încep aici, la începutul drumului meu, și ajung la iubire la sfârșitul acestuia. Ci înseamnă că, chiar și atunci când împlinesc o corecție minusculă, o mică Miţva și ajung la o măsură de, să zicem 1%, aceasta constituie deja 1% din acea iubire.
De aceea, este imposibil pentru mine aici să mă abțin să urmăresc dobândirea iubirii și de aceea este spus de la început că trebuie să ajungi „să-ți iubești aproapele ca pe tine însuți”. Nu contează dacă eşti evreu sau neevreu, adult sau copil, sau chiar la început; întrucât chiar și cea mai mică mișcare spre rectificare trebuie să aibă deja ca rezultat dobândirea atributului iubirii. Ei bine, poate am reușit să spun ceva.
Întrebare: „Iubirea” este un termen foarte comun, toată lumea îl folosește. Ce înseamnă acest lucru, „iubirea”?
Răspuns: „Iubirea” înseamnă rectificarea dorinței egoiste. (Rav-ul desenează – vezi desenul 2) Aici sunt în ego-ul meu și trebuie să-mi corectez dorința egoistă de dragul altuia – ceea ce numim „dăruire”. Ce înseamnă a dărui, de dragul altuia? Înseamnă că folosesc această dorință pentru a servi dorințelor celuilalt. Există multe imagini pe care le putem folosi aici, multe scheme și multe desene, pentru a ne ușura înțelegerea. Poate ar trebui.
Desenul Nr.2
Una peste alta, creatura care a fost creată se numește Adam haRişon, (lit. Primul Om). Această creatură este o colecție de suflete care sunt toate interconectate ca organele dintr-un corp, constând dintr-o cantitate infinită de conexiuni între fiecare dintre ele. Și sistemul este construit în acest mod complet, de sus.
Pentru a ajunge la asemănare sau congruență cu Creatorul, trebuie să permitem acelui sistem să se construiască la fel cum a fost creat de către Creatorul. Acest Adam haRişon, acest sistem de suflete este suma tuturor sufletelor; aproximativ 7 miliarde de suflete. Și construindu-se, sistemul respectiv va ajunge la echivalența de formă cu Creatorul. (Rav-ul repetă în timp ce scrie „Creator”).
Desenul Nr.3
Deci, ce se face pentru a realiza acest lucru? Materia a rămas materie, dar legătura dintre toate fragmentele a încetat să mai existe. Acum aceste fragmente trebuie să găsească conexiunea dintre ele. Găsind legătura dintre ele și construind-o așa cum a fost înainte, prin asta ele repetă același act efectuat de Creator. Iar relația dintre fiecare fragment și toate celelalte se numește „iubire”.
Așa cum am afirmat anterior, fiecare organ, fiecare parte și fiecare celulă din corp servește întregului corp și nu se gândește la sine mai mult decât trebuie. Aceasta este expresia iubirii. Cu alte cuvinte, fiecare parte este conectată la celelalte. Aşadar, dacă acea parte va fi corectată, trebuie să se conecteze la sine cu dorințele tuturor celorlalte și să le satisfacă în conformitate cu voința lor.
Sau poate fi numită și „împărtășirea durerii publicului”. Aceasta este definiţia iubirii, să simți dorințele celuilalt ca fiind ale tale și să luicrezi cu propria ta natură și dorință pentru a satisface dorințele celuilalt. Vom explica asta mai târziu.
3)Înainte să pătrundem în miezul chestiunii, trebuie să respectăm acea Miţva, de vreme ce ni s-a poruncit: “iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”. Cuvintele “pe tine însuți” ne spun, “iubește-ți aproapele în aceeași măsură în care te iubești pe tine însuți, nici un pic mai puțin.” Cu alte cuvinte, în mod constant și vigilent, trebuie să satisfacem nevoile fiecărei persoane din națiunea lui Israel, nu mai puțin decât suntem întotdeauna vigilenți să ne satisfacem propriile nevoi.
Acest lucru este absolut imposibil, pentru că nu mulți pot să își satisfacă propriile nevoi în munca lor de zi cu zi – și atunci, cum poți să le spui să lucreze pentru a satisface dorințele întregii națiuni? Și n-ar fi cu putință să ne gândim că Tora exagerează, căci ne avertizează să nu adăugăm și să nu scădem nimic, indicând că aceste cuvinte și legi au fost date cu o mare precizie.
Adică avem o problemă. Ce înseamnă „iubește-ți aproapele ca pe tine însuți?” Cum îi pot iubi pe toți așa cum mă iubesc pe mine? Mă iubesc infinit și nici măcar nu reușesc să mă mulțumesc cu toate lucrurile de care cred că am nevoie, aşdara, cum aș putea să iubesc pe un altul? Cum aș putea să-i satisfac pe ceilalți și să-i împlinesc cu tot ce au nevoie? Și cum aș putea să mă îngrijesc pentru a mă asigura că nu le lipsește nimic, așa cum îmi pasă mereu de mine? Este chiar posibil acest lucru?
Din nou, conform aceluiași desen, dacă vorbim despre starea rectificată din sufletul general al lui Adam haRişon, atunci aceasta este legea realității modului în care funcționează acest sistem. Întrucât fiecare celulă, fiecare suflet, este capabil să simtă întregul corp al lui Adam haRişon, din care face parte, acționează în acest fel față de întregul corp. La fel cum funcționează fiecare celulă și fiecare organ din corpul nostru. Este o lege biologică, altfel sistemul nu poate exista.
Deci, cum putem ajunge la acea stare? Aceasta este întrebarea. Și ce ne oferă acea stare? Asta trebuie să rezolvăm. Însă faptul că legea sistemului rectificat este astfel încât toată lumea funcționează de dragul întregului sistem și apoi funcționează corect, are sens.
Întrebare: De ce îi spune Hillel prozelitului: „Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face” și nu „iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”?
Răspuns: Un prozelit este cel care se află într-o dorință complet egoistă. Nu este ca în primul caz. În acest caz, i s-a spus: „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți … o regulă măreaţă în Tora”. Și în al doilea caz i s-a spus: „Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face”, întrucât acestea sunt două etape ale rectificării.
Prima stapă este cea în care sunt total scufundat în ego-ul meu. Așadar, mai întâi de toate trebuie să fac o restricţionare (Ţimţum) a lui și să corectez vasele de dăruire, numite „Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face”, adică „să nu-i urăști pe ceilalți”.
Am putea spune că este „dăruirea de dragul dăruirii” prin care îmi restricționez vasele de primire; Nu le folosesc pentru a primi. Mă raportez frumos la ceilalți, însă tot nu le fac bine. Încă nu lucrez cu dorințele altuia folosind propriile mele Kelim rectificate pentru a le satisface dorințele. Aceasta este prima etapă. Iar a doua etapă cea în care dobândesc iubirea.
Desenul Nr.4
Atunci când studiem căile, gradele prin care ne atingem obiectivul, spunem că există grade de „ascundere simplă” și de „dublă ascundere”. Ulterior, există „recompensa și pedeapsa” și apoi „iubirea”. Cu alte cuvinte, iubirea este cu siguranță ultima stapă și, înainte de aceasta, există câteva etape pregătitoare. Și în fiecare stare lucrăm cu toate cele 613 dorințe și le transferăm de la un grad la altul, rectificând progresiv fiecare dorință.
Starea numită „evreu” înseamnă că persoana se află într-o stare de unificare. Nu vorbim despre un evreu din lumea noastră, născut dintr-o mamă evreiă sau despre un convertit. Vorbim despre un „evreu” (de fapt iudeu, în ebraică) din cuvântul „unificare”. Sau „israeliți”, așa cum spune el aici, „ai națiunii lui Israel”, adică „direct la Dumnezeu”, Yaşar El, direct la Creator, îndreptat direct către Creator. Asta este Israel, direct către Creator.
Desenul Nr.5
Deci, celor care sunt deja la nivelul de Israel, după ascundere, li se spune „trebuie să dobândiţi starea de iubire”. Dar cei care sunt încă scufundați în ego-urile lor, numiți Goyim (lit. Gentili) și încă nu sunt rectificați, aplicabil și evreilor din lumea noastră pentru că suntem cu toții egoiști, fiind numiți Goyim (lit. Gentili). Ei sunt cei cărora li se adresează Hillel când spune „să nu-i urăști pe alții”.
Pentru că aceste grade pe care trebuie să le corectăm sunt încă grade de rectificare a ego-ului; grade ale lui „Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face”, nu a gradelor de „a-ţi iubi aproapele”, ca în etapa a doua. Vedeţi? Asta este diferența. De aceea li s-a spus aş neamurilor și li s-a spus aşa lui Israel. Dar, iarăşi, acești termeni „Goy” și „Israel” sunt gradele în care se află persoana respectivă.
Întrebare: Ce înseamnă „a-l răni pe celălalt” și ce înseamnă „a-l iubi pe celălalt”?
Răspuns: „A-l răni pe celălalt” înseamnă a-l folosi pentru binele meu. Arunc o privire asupra lumii și văd „cine îmi poate oferi plăcere și în ce măsură și cum?” Acesta este ego-ul nostru. Așa văd lumea de nenumărate ori; ce este mai important pentru mine, ce este mai puțin important pentru mine, merită sau nu merită. Dorințele, Reşimot care se trezesc în mine, mă determină să văd o lume diferită în fiecare moment.
Dar cum văd această lume? O văd prin voința mea de a primi. Este ca și cum aș avea un ecran în interiorul meu și pe acel ecran sunt 613 senzori. Ei lucrează în așa fel încât să mă facă să înțeleg din ceea ce este în faţa mea, să percep tot ce le este lor convenabil să perceapă, de care să se poată bucura. Ce le poate oferi plăcere?
Am 613 astfel de senzori și percep imaginea lumii deja în ego-ul meu. Este imprimat în ego-ului meu. Aşadar, pare că lumea din afara mea nu este o lume obiectivă, ci așa cum o percep în ego-ul meu. Totul se bazează pe diferitele lucruri care se trezesc în mine mereu, cum ar fi senzațiile mele, starea mea de spirit, amintirile mele dar. una peste alta, văd întotdeauna lumea în funcție de ego-ul meu. Și asta se numește egoism.
Acum, dacă în toate simțurile mele văd unde pot da și adăuga din mine lumii din afara mea, atunci asta se numește iubire. Lucrez cu aceeași problemă, cu toate atributele mele, cu totul din mine, dar direcția lucrării este diferită. Aceasta este întreaga rectificare pe care trebuie să o realizăm.
Dacă o persoană se află într-o stare în care vrea să exploateze întreaga realitate pentru sine, i se spune „Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face”. Dar dacă el deja nu îi face rău celuilalt, atunci i se spune: „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”. Acestea sunt cele două etape ale rectificării, prima și a doua așa cum am desenat aici.
Întrebare: Nu este clar cum putem satisface nevoile fiecărei persoane din lume dacă nu ne satisfacem propriile nevoi.
Răspuns: În primul rând, întrebarea este, suntem chiar construiți pentru a ne satisface propriile nevoi? Nu am văzut niciodată pe cineva care să le îndeplinească. Poate că este doar o iluzie, alergarea noastră permanentă după lucruri care sunt ireale. Poate că dacă l-aș satisface pe altul, aș putea să mă satisfac și pe mine. Pentru că văd că satisfacerea mea în mod direct este imposibilă.
Această direcție este doar o problemă psihologică, trebuie să ia sfârşit și poate că asta mă va face să fiu fericit. Există un motiv pentru care oamenii se îndreaptă spre droguri sau își iau propria viață sau pur și simplu nu știu ce să facă cu ei înșiși. Este din disperarea de a nu se putea împlini. Poate că asta este soluția. Să contemplăm mai întâi această situaţie, s-ar putea să fie posibil.
Iubirea egoistă este cel mai mare lucru pe care îl simțim în această viață. Așadar, poate că acea iubire altruistă despre care se vorbește mă poate împlini cu adevărat, pe deplin și la nesfârșit. Nu știu. Să nu ne uităm la ceea ce presupune acest lucru, ci la ce ne poate oferi. Poate că cele 613 dorințe care sunt construite în mine nu pot fi îndeplinite în alt mod.
Aș spune altfel. De ce studiem Înțelepciunea Cabala? La ce ne foloseşte? Cu ce ne alegem de pe urma ei? Aflu că la început sistemul a fost într-o stare atât de rectificată încât fiecare element satisfăcea pe fiecare alt element și, în acest sens, a ajuns să fie desăvârşit. Acesta este Adam haRişon înainte de păcat.
Aşadar, fiecare parte funcționa pentru toate celelalte, și în acest sens erau împlinte toate. Așa încât, acum, trebuie să revenim la același tip de muncă, dar cu propria dorință. Cu dorința mea anterioară, că vreau să fie așa. Dar mă întorc totuși la același sistem care exista deja și care se afla într-o stare de împlinire. Aşadar, pentru mine constituie un model, spunându-mi că totul ajunge să fie pe deplin împlinit și întreg, aşa şi nu altcumva.
Vă puteţi întreb „Eu nu mă pot mulțumi pe mine însumi, atunci cum aș putea să-i mulţumesc pe ceilalți?” Deci, vă spun că nu a existat niciodată o situație în care cineva să se fi mulțumit pe sine însuşi, însă, atunci când fiecare îi mulţumeşte pe toți ceilalți, atunci toată lumea este împlinită.
Întrebare: A existat vreodată o situație în care cineva să împlinească nevoile tuturor celorlalți din poporul lui Israel?
Răspuns: Sigur că a existat! Și aflăm din istorie că aşa a fost înainte de ruinarea Primului Templu.
Întrebare: Cum au satisfăcut nevoile tuturor membrilor poporului lui Israel? Puteţi să-i spuneți acestui tip care locuiește în orașul Acra, cum a satisfăcut el nevoile tuturor membrilor poporului lui Israel?
Răspuns: Trebuie să înțelegem că în momentul în care o persoană începe să-și rectifice propriile Kelim, dorințele – vorbim despre rectificarea dorințelor, nu despre corectarea a ceea ce face el cu mâinile și picioarele. În momentul în care începi să-ţi rectifici dorințele, atitudinea față de ceilalți, descoperi brusc că te afli într-o realitate diferită. O altă realitate, diferite forțe apar în lumea ta.
Și astfel de împliniri pe care nu le-ai crezut niciodată că există, încep să-ți satisfacă dorințele. Nu știai despre existenţa lor înainte și nici nu știai despre împlinirea lor; nici măcar nu știai că există. Ele îţi sunt revelate în funcție de abilitatea ta de a dobândi rectificarea în „iubirea pentru ceilalți”.
Anterior, îți doreai tot felul de lucruri din această lume pentru tine însuţi și vedeai că nu-ţi pot adduce satisfacţie, indiferent cât ai primi. Chiar dacă ai primi totul din lume, tot nu ai fi satisfăcut.
Aceste Kelim nici măcar nu sunt create pentru a fi împlinite. Ele au fost construite cu scopul de a decide că este necesar să fie umplute, asta în primul rând. În al doilea rând, când te îndrepți către iubirea pentru altul, descoperi un sistem de 613 dorințe, care nu există în prezent în tine.
În prezent, ce vreau de la această lume? Vreau lucruri fizice care țin de trupul meu. Asta e tot. Nimic mai mult decât ceea ce este perceput prin cele cinci simțuri ale mele și atât. Cu alte cuvinte, lăsați acest sistem să existe, permiteți-i să existe.
Însă, în momentul în care începeți să dezvoltați o atitudine față de ceilalți, începeți să vă deschideți sufletul. Din punctul din inimă, începeți să vă deschideți sufletul acolo unde există 613 dorințe. Aceste 613 dorințe pot fi umplute numai prin dăruire întrucât ele constituie un mini sistem, la fel ca în Adam haRişon. Și atunci, ți se deschide o lume diferită.
Ce este această „altă lume”? Atunci când începi să-i simți pe ceilalți, adică începi să îi conectezi pe ceilalți la tine. Cu alte cuvinte, sunt aici și sunt construit din 613 dorințe în care încep să mă raportez corect la ceilalți, la întregul sistem. Așa că încep să adaug întregul sistem la mine, la bine și la rău.
În primul rând absorb din ei dorințele, o dorință generală a întregului sistem și prin asta devin un fel de Adam haRişon, în măsura în care îi pot iubi și mă îngrijesc pentru ei. Așa cum spune el, „veghează la satisfacerea nevoilor tuturor”. Această „veghe permanentă” înseamnă „iubire”.
Desenul Nr.6
Așadar, la început mă simt aici, gândindu-mă că plăcerile fizice, banii, onoarea și cunoașterea sunt tot ceea ce îmi doresc. Asta e tot ce am. Ei bine, puterea și onoarea sunt aceleași. Și toate acestea sunt în cele cinci simțuri și în micile mele dorințe.
Apoi, deodată, încep să descopăr în afara mea, în afara „punctului din inimă”, când încep să lucrez la el, că există de fapt sufletul (Îmi pare rău să spunem așa.) Așa că încep să descopăr că punctul este de fapt sufletul, în marele sistem al lui Adam haRişon, și încep să dobândesc acest întreg sistem. Aceasta se numește „lumea spirituală”. Asta încep să simt.
Când mă simt în afara acestui punct, încă nu simt nimic. Dar când încep să mă raportez la ceilalți, astfel încât măcar să nu le fac rău, prin aceasta dobândesc lumile Yeţira și Asiya. Și când încep să lucrez cu „recompensa și pedeapsa” și mă apropii de „iubire”, aceasta este lumea Briya. Iar „iubirea” este lumea Aţilut.
Unde se revelează? Ea este revelată în cadrul sistemului lui Adam haRişon. Este sistemul meu, l-am cumpărat, l-am achiziționat și l-am direcţionat către mine pentru a-l împlini cu atitudinea mea, cu iubirea mea. Aceasta este lumea mea spirituală pe care am primit-o.
Acum trupul meu poate dispărea, nu mai am nevoie de el. Trăiesc în alte dorințe; Trăiesc într-o altă dimensiune, într-o viață spirituală fără sfârșit. Trupul poate muri sau poate trăi, nu mai reprezintă pentru mine nicio diferenţă. Mă sprijină și este lângă mine atâta timp cât am nevoie de el și apoi nu mai am. Și nu mai trebuie să vin și să mă reîncarnez, am dobândit deja o realitate diferită, o existență alternativă.
Întrebare: Ne întoarcem întotdeauna la „dobândirea unei alte realități”, „Cumpăr sistemul”, „Îmi schimb percepția”. Dar el nu spune „iubește-i pe ceilalți și îți vei schimba percepția”. El spune că „împlineşte dorințele națiunii”. Cum fac asta, cum îndeplinesc nevoile altcuiva? Nu propriile mele nevoi atunci când îmi schimb percepția; bine, așa că îl schimb. Dar ce fac de fapt pentru celălalt? Ce obţine celălalt din efectuarea acestei rectificări?
Răspuns: Vom afla asta mai târziu. Una e una şi alta e alta, întrebările nu sunt atât de corecte. Vom explica și asta, când vom continua să citim articolul.
Întrebare: Când spune „nevoile fiecărei persoane din națiune”, la ce nevoi se referă?
Răspuns: Acum pi aceeași întrebare ca și el. Trebuie să alerg supă fiecare și să văd de ce are nevoie? Și dacă toți sunt egoiști, cu siguranță au nevoie de lucruri de aici şi până la infinit. Deci, acum va trebui să alerg în întreaga lume? Și nici nu trebuie să alerg în întreaga lume; Mi-ar ajunge să iau familia vecinului meu și să lucrez pentru ei tot restul vieții mele. E drept?
Trebuie să înțelegem că nu a fost s-au înţeles lucrurile astea la propriu. Trebuie să analizăm această condiție și cum se realizează. Este chiar realizată în lumea noastră fizică sau este vorba despre rectificarea propriei dorințe în raport cu celelalte dorințe, cu dorințele egoiste, corporale sau cu privire la dorințele spirituale ale acestora și așa mai departe. Asta ne rămâne necunoscut pentru moment.
Desenul Nr. 7
Sau poate că sunt aici în dorințele mele fizice și în dorințele mele de bani, onoare și cunoaștere. Și acum trebuie să satisfac dorințele similare ale acestei alte persoane; să le satisfac din propriile mele dorințe. Deci, tot ce am făcut a fost să-mi înlocuiesc propriile dorințe cu ale lui și nu există nimic în afară de asta.
Există o mulțime de oameni în lume, tot felul de organizații drăguțe și inimi însângerate, cu aprecierile lor care nu fac nimic pentru lume, ci doar o înrăutățesc și poate chiar o distrug.
Vorbim probabil despre o atitudine specială și o rectificare de care încă trebuie să ne dăm seama. Viața nu este ușoară, sunt de acord. Dar treptat va deveni mai clar. Și când devine clar și ne dăm seama în mod corespunzător, vom ajunge la o viață nesfârșită.
Dar dacă urmăm calea actuală, vom trece doar prin suferință de la o viață la alta și gata. Deci, aveți răbdare și se va deschide pentru noi. În orice caz, acest lucru este fundamental. Este începutul și sfârșitul întregii realități. Deci, să continuăm cu asta mâine.
(înapoi la pagina BAAL HASULAM – MATAN TORA – click)