(înapoi Cartea INTERVIU CU VIITORUL – click)
Pentru a se cerceta pe sine și ceea ce o înconjoară, umanitatea a dezvoltat diverse științe, cum ar fi fizica, chimia, biologia etc. Acestea se numesc Științe ale naturii și se bazează pe cele cinci simțuri ale omului. Pentru a se ajuta în studierea naturii, omul a construit instrumente pentru a-şi extinde capacitatea simțurilor. Treptat, din generație în generație, omul a câștigat experiență și a ajuns la o mai bună înțelegere a problemei supraviețuirii în această lume. Dar, printre toate științele, există una care ne dezvoltă destul de diferit; aceasta este știința Cabala.
Dincolo de lumea corporală pe care o cercetăm, există o altă lume, ascunsă. Deși nu o putem vedea, îi simțim existența. Dar de ce ne asumăm existența acesteia dacă nu o putem simți? Întrucât vedem că există legi specifice, care fac parte dintr-o realitate mai cuprinzătoare. Înțelegem că astfel de legi generale, mai raționale, care descriu în mod cuprinzător viaţa și existența noastră, trebuie pur și simplu să existe. Există ceva care ne scapă, care este ascuns percepţiei noastre.
Prin urmare, există un ceva în jurul nostru pe care nu-l putem înțelege. Dar cum putem ajunge să-l înțelegem dacă nu avem simțurile adecvate? Am putea să le creăm sau să le dobândim, pentru a simți o creație mai completă și mai reală?
Este foarte posibil ca această creație să existe în jurul nostru în toate nivelurile sale, dar o divizăm într-o parte pe care o înţelegem şi pe care o numim „lumea noastră” sau „această lume” și o altă parte pe care încă nu o simţim. Dacă am avea alte simțuri, deși ne este greu să o înţelegem, probabil că am simți și lumea altfel, poate cu o viziune mai largă și mai profundă. Dar astfel de simțuri nu există și drept urmare suferim. Nu știm cum să ne comportăm unii cu alții și cu ceea ce ne înconjoară; nu ne vedem viețile trecute și viitoare.
Când avem de-a face cu studierea științifică a lumii, ajungem într-o fază în care cunoștințele noastre sunt epuizate și rămânem neajutorați. Deși există multe modalități de a ne spori capacitatea de a prezice viitorul, dincolo de limitele simțurilor noastre obișnuite, acestea vin de fapt cu foarte puţine lucruri în plus. Suntem capabili să obținem abilități foarte limitate de a prezice viitorul, dar nu căpătăm niciodată despre acesta cunoștințe clare și o dobândire completă. Acest lucru poate fi realizat numai atunci când acționăm în deplină cooperare cu lumea din jurul nostru.
Omul este o creatură foarte dezvoltată. Dar cu cât umanitatea se dezvoltă mai mult, cu atât indivizii se simt mai neajutorați și rătăciţi. Vedem că dezvoltarea științei și a cercetării în lumea din jurul nostru nu au reușit să ne ofere rezultatele la care speram. Prin urmare, trebuie să ne asumăm faptul că soluția problemei se găsește în simțurile noastre.
Există o metodă foarte precisă care dezvoltă un simţ suplimentar numit „al șaselea simț”, un „ecran” sau o „lumină reflectată”, care ne oferă abilitatea de a vedea și a simți acea parte a realității pe care nu o putem percepe cu simţurile noastre normale.
Primim cele cinci simțuri la naștere, dar trebuie să dezvoltăm noi înșine cel de-al șaselea simț.
Omul este brusc „convocat” de Sus; el se simte obligat să trăiască experienţa unei realităţi mai cuprinzătoare și astfel se naște nevoia de a dezvolta cel de-al șaselea simț. Acesta este un proces gradual. Omenirea evoluează permanent, dorințele ei, precum și cele ale individului se schimbă continuu. La început, vizează plăcerile fizice, la nivelul de animal, plăcerea de a mânca, sexul și legăturile de familie. Apoi, apar dorinţele de implinire la nivel uman, căutând bogăție, putere, respect și cunoaștere. Numai după ce toate aceste dorințe sunt împlinite, apare dorința de a dobândi realitatea sublimă, o esență dincolo de simțuri.
Primul îndemn de a simți o realitate dincolo de noi este numit „făt-ul” celui de-al șaselea simț. Începând cu această etapă, dezvoltarea celui de-al șaselea simț va depinde de individul însuși. Acest simţ nu poate fi dezvoltat izolat, dar avem posibilitatea de a folosi un sistem special care a fost dat umanității. Se numește „Înțelepciunea Cabala”.
În fiecare generație există oameni care primesc un îndemn de Sus și simt nevoia să dezvolte acest al șaselea simț. Apoi, cumva, acești oameni găsesc cărțile și învăţătorii care îi pot ajuta să se dezvolte. Acești învăţători sunt numiți „cabaliști”, de la cuvântul Cabala (primire), întrucât primesc aceste cunoștințe și ni le transmit nouă. Ei își transmit impresiile despre experiențele și metoda lor, astfel încât și noi să putem dobândi gradul lor spiritual. Ei vorbesc despre modul în care un individ capătă dorința de a dobândi realitatea adevărată, după ce și-a implinit deja dorințele de bogăție, putere, respect și cunoaștere.
În cele din urmă, trebuie să ajungem cu toții la o stare, dacă nu în această viață, atunci în următoarea, pe care trebuie să o dobândim şi în care se trăiește simultan în toate nivelurile realității. Trebuie să simțim acest lucru nu numai prin cele cinci simțuri ale noastre, așa cum facem cu toții, ci și prin noul simț dobândit. Acest lucru ne va asigura pacea interioară și liniștea deplină.
Dezvoltarea acelui „vas” interior, numit „al șaselea simț”, se formează conform ordinii „cauzei și consecinţei” sau conform principiului piramidei, pe care este construită întreaga omenire. Al șaselea simț este trezit într-un anumit tip de individ, unul care se află în vârful piramidei.
Oamenii al căror simț s-a dezvoltat mai întâi au fost numiți evrei, de la cuvântul ebraic Ever (peste), pentru că au trecut peste barieră, cercul cel mai exterior al lumii noastre. Patriarhul Avraam a fost primul care a trecut de la senzația limitată a acestei lumi la senzația lumii superioare. Descendenții lui Avraam constituie vârful piramidei, în ei urmând a se dezvolta al șaselea simț. Dar acesta este doar începutul dezvoltării umanității. Profeții spun că în viitor toată omenirea va trebui să dobândească acel nivel de dezvoltare, adică senzația întregii realități, o legătură cu forțele superioare, și înțelegerea deplină a ciclului vieții. Fiecare va trebui să dobândim o existență dincolo de conceptele de viață și moarte așa cum le cunoaștem și vom exista apoi la toate nivelurile realității.
Toți cabaliștii din trecut au indicat epoca noastră ca fiind punctul de cotitură, când milioane de oameni vor începe să se adapteze la domeniul spiritual și vor dezvolta un al șaselea simț. Toate generațiile anterioare au fost o pregătire pentru acest moment de cotitură. Acele generații au trecut printr-un proces numit „declinul sufletelor”. În acest proces, sufletul coboară din starea sa superioară în lumea Ein Sof (Fără de sfârşit, Infinitul) și coboară din ce în ce mai jos, prin multe lumi, până la a noastră. Apoi, odată ajuns în lumea noastră, sufletul continuă să coboare de-a lungul generațiilor, prin dărâmarea primului și celui de-al doilea templu și prin cele patru exiluri. În generația noastră, lungul exil s-a încheiat. De acum înainte nu va fi decât o ascensiune a sufletelor.
Toți cabaliștii dinaintea epocii noastre au fost oameni care ne-au pregătit sistemul ascensiunii. Noi, în generația noastră, suntem grupul de suflete care au fost alăturate pentru a deveni primii din linia grupului colectiv de suflete care să ne ridicăm cu vasele noastre, pentru a ne înălţa de fapt în emoțiile noastre.
Dacă studiem textele lui Ari și cărțile lui Baal HaSulam, vom descoperi că acestea spun totul foarte simplu. Acesta este motivul pentru care, în epoca noastră, Cabala începe să fie mai deschisă și mai mediatizată. Chiar și așa, doar o mână dintre noi înțelege despre ce este vorba în Cabala, de ce este numită știință, de ce a fost ascunsă și de ce vine către oameni într-un mod atât de aparte. Cu toate acestea, atracția către spiritualitate există deja și fiecare o poate simți, deși cabaliștii vorbiseră deja despre ea cu multe generații în urmă.
Când individul dezvoltă o nevoie clară de a înțelege realitatea superioară, el trebuie să înceapă să dezvolte „punctul din inimă”. El trebuie să înceapă să construiască al șaselea simț, folosind sistemul Cabalei. Procesul durează câțiva ani. Acest simț crește încet și evoluează; individul începe să simtă lumea exterioară, lumea cauzelor. I se oferă o viziune precisă a raţiunilor evenimentelor din lumea noastră, întrucât poate vedea deja originea acestor raţiuni și explicaţia tuturor acţiunilor, tuturor forțelor, tuturor dorințelor și gândurilor noastre.
Putem vedea toate acestea nu cu cele cinci simțuri ale noastre, ci doar cu al șaselea simț. „Sinele” omului, ceea ce aparține esenței sale, se simte doar cu al șaselea simţ. Din momentul în care acel simț se dezvoltă, individul începe să simtă ceea ce numim „suflet”.
Individul este răsplătit în două moduri: în primul rând, începe să vadă cum gândurile și dorințele trec de la el la alții; el înțelege cum primește gânduri de la alții sau este influențat de aceștia. El începe să vadă cum funcționează lumea și cum totul se leagă de natura din jur și se întoarce către el. Conceptul de timp dispare complet și el vede totul dintr-o data – trecut, prezent și viitor – şi înţelege sensul real al cuvântului „timp”.
A doua recompensă constă în faptul că individul nu numai că vede totul, dar începe și să dobândească o înțelegere corectă a ceea ce se întâmplă în jurul său. El dobândește capacitatea de a influența providența și astfel poate influența lumea din exterior. Astfel este posibil nu numai să prezicem viitorul, ci și să creăm viitorul.
Aceste forțe apar în om în măsura în care el îşi depășește propria natură și începe să gândească în termenii lumii superioare.
(înapoi Cartea INTERVIU CU VIITORUL – click)