(înapoi cartea CALEA CABALEI – click)
Toate rectificările din Parţuf-ul Zeir Anpin al lumii Aţilut, care este rădăcina noastră, au loc într-un proces spiritual intitulat Sukot.
Omul, însemnând sufletul sau vasul spiritual, este asemănător cu Zeir Anpin de Aţilut. Originea Luminii pe care sufletul o primește este interacțiunea dintre Bina, ZA și Malhut de Aţilut .
Toate operațiunile pe care trebuie să le efectueze ZA sunt în legătură cu Miţvot care se referă la Lulav (ramura de palmier) care îl simbolizează pe ZA, și la Etrog (lămâi) care o simbolizează pe Malhut. Trebuie combinate aceste proprietăți în interior, iar această muncă interioară se petrece în Suka. Suka este Lumina Înconjurătoare a lui Bina care îl înconjoară pe ZA, care este locul în care omul absoarbe Lumina interioară.
Rav Yehuda Aşlag a explicat că există doi termeni diferiți referitori la Suka, și anume „Norii de glorie” și „Norii care ascund.” Norii care ascund sunt acele componente ale învelitorii, făcute din resturi de plante și ramuri. Cei care pot construi o învelitoare în ei înşişi care să-i protejeze împotriva plăcerilor de Sus, vor începe să vadă norii de glorie în locul norilor care îi ascund de Creator și de Revelarea Lui.
Munca unuia în timpul construirii învelitorii simbolizează construirea ecranului spiritual pentru a filtra plăcerea care vine din senzaţia Creatorului. Acest tip de lucrare se numește MAN de Ima (MAN a lui Ima); aceasta este o rugăciune întru primirea Luminii pentru a rezista egoismului. Dacă cererea îţi este împlinită, această forță umple vasul și-ţi dă puterea de a primi Lumina Superioară (a Înțelepciunii) folosind ecranul.
Această lumină conține o cunoaștere vastă despre locul nostru în lume, ce se întâmplă cu și în jurul nostru și despre gradul nostru actual. Atunci când dobândim proprietățile unui anumit grad spiritual, suntem numiți după numele acestuia. Când vom dobândi un grad superior, numele nostru se va schimba în consecință.
Pe măsură ce urcăm mai sus în grade spirituale și ca nume ne schimbăm în consecință, dobândim noi atribute și ne expunem la grade sporite de abundență sublimă. De aceea, oamenii cred uneori că, dacă își schimbă numele în mod artificial, vor fi influențați de o abundență spirituală mai mare.
Fiecare suflet care coboară în lumea noastră nu are decât o singură menire: dobândirea gradului spiritual de la care a coborât în lumea noastră pentru a se materializa într-un trup biologic. Trebuie să dobândim rădăcina sufletului nostru în timp ce suntem încă în trupul nostru fizic, în timpul vieții noastre. Trebuie să dobândim același grad spiritual de la care a venit sufletul nostru, în ciuda obstacolelor și obstrucțiilor care stau fizic în fața noastră.
Unele suflete sunt obligate doar să-și dobândească gradele anterioare. Ele se ridică prin cele 6.000 de grade numite „6.000 de ani” și se opresc acolo. De aceea, se spune că după 6.000 de ani lumea va ajunge la sfârșitul ei.
Cu toate acestea, există suflete speciale care, după ce și-au dobândit gradele, trebuie să se ridice și mai sus, împreună cu lumile BYA până la nivelul Parţuf-ului SAG al lumii Adam Kadmon. Acest grad se numește 7.000, sau șapte mii de ani. Există, de asemenea, suflete care trebuie să dobândească gradul Parţuf-ului AB al lumii Adam Kadmon, numit „8.000 de ani”, sau cel al Parţuf-ului Galgalta, numit „9.000 de ani”.
Există, de asemenea, suflete foarte speciale care ating gradul numit „10.000 de ani”, ceea ce înseamnă că transcend în emoțiile și împlinirile lor în lumea Ein Sof. Un astfel de suflet vine foarte rar în lumea noastră – poate o dată la zece generații. Doar cei mai mari cabaliști aparțin acestui tip de suflete.
Îndeplinirea Miţvot care se referă la Suka semnifică alipirea omului de Creator în cel mai înalt grad. Cum se întâmplă asta?
Zeir Anpin, care constă din șase Sfirot, definește șase direcții: nord, sud, est, vest, în sus și în jos. Malhut primește Lumina de la fiecare dintre aceste Sfirot, care sunt cele șase proprietăți ale lui Zeir Anpin. De aceea lămâia este la început atașată de ramura de palmier înainte de a se putea da binecuvântările. În felul acesta se îndeplineşte Miţva legată de Suka și Lulav.
Cu toate acestea, este absolut interzis să gândești că prin îndeplinirea acestei acţiuni în plan fizic, se îndeplineşte şi o acţiune în plan spiritual! Nu poţi îndeplini nimic spiritual cu mâinile sau cu buzele. Un act spiritual nu poate fi împlinit decât de acela care a dobândit un ecran peste dorințele egoiste și poate primi Lumina Creatorului de dragul Creatorului.
Modul de a dobândi acea stare este numit „Înțelepciunea Cabala” și poate fi dobândită numai sub îndrumarea strictă a unui învăţător cabalist. Este imposibil să devii cabalist studiind de unul singur.
Chiar și cei mai mari cabaliști au avut învăţători fără de care nu și-ar fi dobândit puterile spirituale. Odată ce cabalistul începe să primească orientarea corectă de la învăţătorul său și dobândeşte un prim contact cu Creatorul, el poate intensifica acest contact până la punctul în care poate chiar să urce mai sus decât învăţătorul lui.
Sărbătoarea de Sukot durează șapte zile, durata necesară pentru ca Lumina să meargă de la Bina la șapte Sfirot ale lui Zeir Anpin. Fiecare zi reprezintă o nouă stare spirituală, o nouă Lumină care pătrunde Sfira corespunzătoare. A șaptea zi indică transferarea Luminii de la Zeir Anpin la Malhut.
Ziua primirii Torei de către Malhut se numește Simchat Tora (Celebrarea Torei). Asta întrucât întreaga Lumină pe care o primește Malhut coboară în suflete, iar această Lumină se numește „Tora”.
Această Lumină nu face parte din Suka. Mai curând, este o sărbătoare distinctă. O Suka este o transferare a luminii cu ajutorul ecranului până la Zeir Anpin în cele șapte zile de Sukot. Simchat Tora este însă pătrunderea Luminii Torei, însemnând Lumina lui Zeir Anpin în Malhut și unificarea lor completă.
Seara de dinainte de Simchat Tora se numește Hoşana Raba. Acesta este un noapte specială când toată Lumina Înconjurătoare se adună în jurul lui ZA, dar pentru că este în jur și nu în interiorul lui ZA, este considerată o „stare nocturnă” înainte de a fi transformată în Lumină Interioară atunci când pătrunde în Malhut.
Orice acţiune efectuată cu intenția de a aduce mulțumire Creatorului este un act spiritual. Dacă aceeaşi acţiune ar fi destinată mulţumirii de sine și egoismului, actul ar fi opus celui spiritual, adică ar fi strict corporal.
Un student începător în studiul Cabalei găseşte că este greu să respecte Miţvot fizice, pe care orice credincios ortodox le îndeplineşte foarte ușor, dar ar trebui totuși să depună efort pentru a le respecta întocmai. Dificultatea de a efectua aceste Miţvot apare întrucât Cabalistul privește fiecare acţiune și fiecare gând în funcţie de impactul pe care îl are asupra progresului lui.
Cabalistul evaluează aceste acțiuni în funcție de cât de utile îi sunt pentru a îşi împlini scopul faţă de Creator. Și, întrucât legătura cu Creatorul este dobândită prin intenția și efortul interior, care este îndreptat împotriva egoismului, ne este greu să facem ceva fizic care pare a fi legat de spiritualitate.
Asta deoarece nu există nici măcar un singur act pe care l-ai putea face în această lume şi care să afecteze cumva spiritualitatea. Contactul nostru cu Dumnezeu nu trece decât prin inimile noastre. Cu toate acestea, îndeplinirea fizică a Miţvot este o necesitate, pentru că și aceasta este Voința Creatorului.
Cu toate acestea, există un singur tip de efort care ne ajută să avansăm către dobândirea spiritualității. Este efortul de a ne menține gândulrile la Existența Creatorului în timp ce studiem Cabala și nevoia de a ne aminti că Acţiunile Creatorului sunt menite doar pentru împlinirea scopului Creației.
Egoismul ne permite să ne mișcăm doar atunci când vede un anumit beneficiu pentru sine, când actul produce plăcere. Trebuie să ne rugăm Creatorului pentru a primi puterea de a acționa împotriva egoismului nostru. Acesta este contactul nostru direct cu Creatorul, singura cale directă către El. Acest contact devine treptat mai clar și mai solid și începem să înțelegem ce ni s-a întâmplat și de ce și ce trebuie să facem în continuare. În acel moment, eforturile noastre devin o trambulină pentru dobândirea următorului grad.
Care este „secretul” și ce este „Înțelepciunea celor ascunse”? Un secret nu există decât dacă cineva nu l-a descoperit încă. Ceea ce astăzi este un secret mâine poate fi ceva cunoscut. Dar este treaba noastră să dezvăluim secretul, iar treaba învăţătorului este aceea de a ne orienta în direcția corectă și de a ne motiva să căutăm.
Este imposibil să măsurăm efortul în sine, întrucât este o chestiune personală care se referă la emoțiile cuiva și nu putem descrie senzaţiile şi sentimentele. Aşadar, este imposibil să simți ceva ce simte altcineva.
În general, un efort este o activitate egoistă, când cineva încearcă să primească plăcerile din această lume. Îţi schimbi în mod inconștient plăcerile într-o continuă căutare de mici scântei de lumină care continuă să își schimbe înfăţişarea.
Și ce este munca, conform Înţelepciunea Cabala? Este atunci când cineva încearcă să facă ceva împotriva propriului său ego și nu reușește. Atunci, după ce a încercat toate opțiunile posibile și a eșuat, se formează în interior rugăciunea către Creator, adevărata rugăciune către El. Rugăciunea este singura muncă.
Singur Creatorul ne poate elibera de egoismul nostru. Nu putem face asta de unul singur. Dacă totuși credem că există o șansă să putem dobândi spiritualitatea prin noi înșine, chiar dacă este cea mai îndepărtată posibilitate, este un semn că încă nu am rămas fără opțiuni, iar egoul nostru nu ne va permite să ridicăm o rugăciune adevărată, un strigăt din străfundul inimii noastre pentru ajutor. Ego-ul nu se va preda Milosteniei Creatorului înainte de a fi sigur că, fără a dobândi spiritualitatea, va muri pur și simplu și că singura cale de a o dobândi este cu ajutorul Creatorului.
Cabala nu se aseamănă cu nicio altă cale, pentru că este imposibil de prezis următorul pas. Întotdeauna este ca şi când ai merge prin întuneric absolut către o nouă revelație. Aşadar, nu poţi întrevedea etapele viitoare bazându-te pe experiența trecută. Dacă ai putea să o faci, te-ai baza pe mintea și propria ta rațiune și nu pe negarea rațiunii și adoptarea credinței în Creator, cu credință deasupra rațiunii.
Nu putem vedea decât dacă ne îndreptăm eforturile într-o direcție bună îndreptându-ne permanent gândurile noastre către Creator. Trebuie să avem în minte fiecare nouă senzație ce ne este trimisă de Creator pentru că aşa vrea El. El pune obstacole în calea noastră doar în măsura în care le putem depăși.
Lucrurile diferă pentru fiecare dintre noi și nu se poate face o comparaţie, însă nu există decât un singur lucru la care putem ajunge, anume „recunoașterea răului”, recunoașterea propriului egoism. Ne putem vedea inamicul față în față; nu trebuie să luptăm cu morile de vânt. Această etapă este generală și toată lumea trăieşte această experienţă, dar este o experienţă diferită pentru fiecare dintre noi.
Nu există nicio legătură directă între intensitatea egoismului și durata necesară pentru a-l rectifica. Chiar și cei care studiază și muncesc în același grup au dorințe diferite. Într-unul egoismul s-ar putea să crească, în timp ce în altul ar putea rămâne la fel sau chiar ar putea să se diminueze și nici o interferență din afară nu va fi de ajutor. Totul depinde de măsura în care se poate solicita ajutorul Creatorului. Cu toate acestea, acest lucru este foarte greu de făcut, deoarece ego-ul o simte ca pe o umilire.
Totuși, nu există altă cale! Fără ajutorul Lui, fără ca Lumina să pătrundă în vas, vasul nu va deveni altruist. Un vas fără proprietățile Luminii este o voință complet egoistă, de a primi încântare și plăcere care nu poate efectua nicio mișcare spirituală.
Când ai încercat orice modalitate posibilă și ai eșuat, îţi va fi clar că te afli într-o stare lipsită de speranță. Doar atunci egoismul tău se va preda și vei fi dispus să primeşti orice ajutor. Pentru a ajunge în acea stare, trebuie să creștem permanent importanța spiritualității, oferindu-i privilegii tot mai mari față de corporalitate. Acest lucru ar trebui făcut chiar dacă, la început, îşi are originea în ego, sau în dorința de a avea un beneficiu din spiritualitate.
Trebuie să folosim fiecare instrument pe care îl avem la dispoziție. După aceea, când dorințele noastre egoiste se diminuează, vom găsi modalități care să ne ajute să păstrăm dorința de a studia Cabala. Stimulentul nostru va fi în primul rând dorința de onoare, apoi dorința de putere, dar la final vom rămâne doar cu o singură dorință – aceea de a trăi experienţa Creatorului.
Odată împlinită această dorinţă, va deveni de cea mai mare importanță să faci totul pentru Creator. În cele din urmă, nici măcar nu va fi important dacă facem efectiv ceva pentru El, întrucât însăşi cunoașterea faptului că am îndreptat totul către El va constitui o plăcere.
Nu trebuie să subestimăm forțele și mijloacele de care dispunem. Trebuie să ne amintim că Creatorul lucreează asupra noastră prin lumea în care ne aflăm în prezent.
(înapoi cartea CALEA CABALEI – click)