Înapoi la pagina CĂRŢI RAV DOVBER PINSON (link)
FORŢE NEGATIVE, DEMONI & ÎNGERUL MORŢII – RUHOT
ÎNGERII SUNT TRANSMIŢĂTORI DE ENERGIE, FACILITÂND tranziția lină de la spiritual la fizic și înapoi și de la Unitate la multiplicitate și înapoi. Negativitatea este generată atunci când există un blocaj al acestui flux de energie. Ruhot (spirite), Şeidim (demoni), Malach haMavet (îngerul morții) și haSatan (adversarul sau impedimentul), sunt toți emițători „angelici” defecți, care provoacă blocaje. Acestea creează filtre care distorsionează fluxul pozitiv de energie și îl fac să pară negativ sau să aibă efecte aparent dăunătoare.
Contracția inițială, cosmică, a luminii Infinite unificate este până la urmă rădăcina actului umanității de a mânca din Pomul Cunoașterii Binelui și Răului, precum și participarea la cultivarea polarității și dualității în viață. De la acest eveniment „traumatic”, majoritatea dintre noi muncim sub iluzia separării. Majoritatea dintre noi avem un simț al timpului, al spațiului și al „sufletului” sau identității, așa cum vom explica acum.
În conștiința noastră restrânsă, presupunem că totul este împărțit în unități și părți contrastante mai mici. Credem fără îndoială în categorii definite, distincte ale timpului: trecut, prezent și viitor. Acestea par doar vag legate între ele.
În spațiu, vedem o multitudine de direcții și dimensiuni. Se pare că umblăm într-o lume compusă din opoziții binare: ici și colo, sus și jos, dreapta și stânga. În mijlocul tuturor, există o noțiune nebuloasă a interconectării tuturor.
Același lucru este valabil și cu „sufletul”, chiar și la nivelul interacțiunii umane. Vedem „această persoană” și „acea persoană”, „eu” și „tu”. Credem într-un „noi” și „ei”, oameni buni și oameni răi. Ne luptăm cu propria noastră identitate.
Când Unitatea subiacentă din cadrul întregului spațiu-timp-suflet nu este percepută, ci interpretată ca fragmentată, se manifestă blocarea și obstrucționarea forței animatoare și creative care curge în existență. Există o Klipa (coajă), care acoperă adevărata viață a experienței.
Înțelepții noștri ne spun: „Yeţer haRa (înclinaţia rea) egoistă, este Satana și Îngerul morții”. Toate acestea constituie același principiu. Eu-l egoist creează o graniță între sine și celălalt, în timp ce Îngerul Morții creează o separare între viață și viața de apoi, iar Satana este întruchiparea obiectivă a oricărei separări și negativități dăunătoare. Când prindem viață dintr-o perspectivă a lui „tu-sau-eu”, în loc de o perspectivă a transcenderii sinelui, alegem să interiorizăm separarea, conflictul și negativitatea. Așa mâncăm noi înșine din „Pomul Discriminării dintre Bine sau Rău”. Și făcând acest lucru, ne blocăm propria capacitate de a primi hrană din „Pomul Vietii și Unității”.
Kduşa (sfințenia, puritatea) este viață. În această stare ne bucurăm de luciditate, fluiditate, mișcare, creștere și productivitate. Tumah (impuritatea) este creată într-un context al morţii. În această stare, experimentăm rigiditatea, suferința neînduplecată, reducerea progresului și prevenirea productivității și a fructificării. În limbajul Zohar-ului, „O forță străină (negativă) este ascunsă și nu dă roade”. (Zohar 2, 103a) Se consideră că un corp fără viață transmite Tumah. Într-o manieră potrivită, cuvântul Tumah provine de la cuvântul Sasum (închis, ascuns sau blocat). Tumah este o condiție de separare, rezultând în lipsa mișcării, fluidității sau a fluxului.
ARIZ’AL ne învață că „vasele” au fost create atunci când Ohr Yaşar (lumina directă) și Ohr Hozer (lumina reflectată) s-au ciocnit. Adică, lumina divină care curge de sus a intrat în conflict cu lumina care răsare din această lume și se reflectă în sus. În această coliziune, fiecare dintre lumini a fost oprită și au îngheţat în „vase”. Astăzi cunoaştem acest lucru ca fiind principiul suprimării undelor și legile interferenței. Lumina este flux și vasele sunt oprirea fluxului. Stagnarea în această oprire poate deveni o Klipa și, în cele din urmă, Tumah, care înseamnă stagnarea și ascunderea completă.
Tumah animă energia care a fost prinsă în Klipa, determinând-o să se estompeze. În modelul realității din Pomul Cunoașterii, unde moartea este privită ca sfârșitul vieții, se consideră că un trup care moare aduce Tumah. Cu toate acestea, când unul care se lipeşte de Pomul Vieții trece mai departe, o face cu un „sărut divin”. Îngerul morții nu are stăpânire asupra unei astfel de persoane și trupul său este încă la fel de pur și sfânt ca în „viață”.
Când percepția noastră asupra timpului este tăiată în trecut, prezent și viitor, toate percepțiile noastre sunt subtil înnorate de conștiința restrânsă și fragmentată. Nu mai trăim în eternul moment „acum”. Dacă cineva ar da o domnie deplină forței fragmentare a lui Yeţer haRa (înclinaţia rea, spre negativitate), s-ar putea chiar atinge conștiința Satanei, Chat veShalom, ferească D-zeu.
În această stare, trecutul cuiva este complet rupt și disociat de prezentul și viitorul său, iar forța sa vitală stagnează până la nivelul malignității.
Înțelepții noștri ne învață că cuvântul ebraic haSatan (Satana) are echivalentul numeric al lui 364. Întrucât există 365 de zile în calendarul solar, acest lucru sugerează că există o zi care rămâne în afara stăpânirii lui Satana și aceea este Yom Kipur. Această zi este denumită Achat baŞanah (unitatea anului), dar literalmente poate fi tradusă ca Unitatea în Şinui (schimbare). Schimbarea implică diversificarea și divizarea. Totuși, Yom Kipur ne oferă abilitatea de a ne elibera de conștiința noastră egotică separativă și de a ne cufunda în transcendență, realitatea Unicității chiar și în tărâmul schimbării.
În general, întruchiparea tuturor Tumah este denumită Îngerul Sam-E-I. Sam este cuvântul ebraic pentru otravă. E-I este numele Torei pentru D-zeu revelat prin atributul lui Hesed – Sursa Bunătății. (A se vedea capitolul: „Cel cu multe nume”, E-I) Sam-E-l, prin urmare, este „otrăvirea” fluxului de bunătate provenind din Sursă, restricționând și apoi blocând apariția Unicității.
În numele Sam-E-I sunt literele Samech (ס) și Mem final (ם). În alfabetul ebraic, Samech și Mem final sunt singurele două litere care sunt complet circulare sau închise în ele. Aici, în acest nume, ele reprezintă o prindere în capcană a fluxului de energie Divină. Această închidere împiedică observarea sau aprecierea bunătății Divine.
Marele filozof evreu medieval, Rambam (Maimonide), a avut perfectă dreptate atunci când a respins ideea spiritelor negative sau a forțelor maligne ca fiind o prostie și o figură a imaginației paranoice și subrede. Sunt într-adevăr aparențe false, nimic altceva decât măști care par să aibă puterea de a ascunde adevărul Unicității Divine. Ele există doar în mintea celui care percepe. Pe de altă parte, percepțiile mentale subiective, deși Klipa, pot avea efecte foarte reale. Într-un anumit mod, nu contează dacă ceva este obiectiv sau subiectiv real. Ceea ce contează este modul în care este afectată persoana.
Cu cât credem mai mult în aceste ființe negative, cu atât există ele mai vii pentru noi. În momentul în care alegem să ridicăm masca, întunericul dispare.
POARTA 23
Avem întotdeauna următoarea alegere.
Putem aborda experiențele vieții ca fiind îngeri pozitivi, înțelegând că cele ce pot părea a fi obstacole sunt în realitate oportunități; sau ne putem supune reactiv experiențelor, văzând fiecare eveniment ca pe o KLIPA, și fiecare obstacol ca pe o dare înapoi.
Putem trăi dintr-o conștiință expandată a Unicității și să privim totul în viață cu deschidere și dragoste. Sau putem trăi dintr-o conștiință contractată și să vedem totul în viață cu judecată și frică.
Viața ne poate deschide și expanda, sau poate să ne închidă și să ne facă mici. Noi suntem cei care deţinem cheia.
Înapoi la pagina CĂRŢI RAV DOVBER PINSON (link)