Înapoi la pagina CĂRŢI RAV DOVBER PINSON (link)
CONTRACŢIA – ŢIMŢUM
EXISTĂ UN PARADOX APARENT: PE DE O PARTE, EXISTĂ Ohr Ein Sof – o lumină a unicităţii infinite și, pe de altă parte, avem o experiență vie a unui Sof – o lume finită a multiplicităţii, timpului, spațiului și a lucrurilor care au un început și un sfârşit. Acest mister a nedumerit întotdeauna cele mai mari minţi. Au fost propuse diverse soluții și sugestii. ARIZ’AL (a se vedea „O scurtă istorie”, mai sus) și cabaliștii secolului al XV-lea au revelat o soluție numită Ţimţum – contracția / retragerea și ascunderea Luminii Infinite.
În lumea noastră senzorială observăm nenumărate evoluții și transformări, un lucru devenind în mod fluid un altul. De pildă, după moarte, trupul se alătură pământului și devine solul în care crește o viață nouă. Mineralul devine plantă, planta devine animal, animalul devine om, iar omul se întoarce pe Pământ. În baza a ceea ce ne-au învățat ochii noștri, ne-am aștepta ca Ohr Ein Sof să evolueze și să se contopească în Sof. În mod firesc, anticipăm că spiritul pur se va sfârși la un moment dat și va deveni materie. Dar nu este atât de simplu, întrucât spiritul nu poate deveni altceva decât spirit; intangibilul nu poate să evolueze în ceva tangibil, indiferent de numărul reificărilor și manipulărilor.
Dacă „evoluția” de la nelimitat la limitat este imposibilă, ce este oare „necesar” pentru ca Ohr Ein Sof să se manifeste ca Sof? Este necesară o Ţimţum, o „contracție” cuantică a Infinitului. Adevărul este că nu trebuie să fie așa, întrucât nimic nu este de fapt imposibil pentru Cel Infinit şi, totuși, din perspectiva minților noastre finite, „trebuia să existe” o Ţimţum pentru ca noi să existăm. De vreme ce Creatorul dorește ca ființele umane să poată înțelege procesul creației, drept urmare, lumea a apărut într-un mod care este ușor de înțeles. (Rebe Raşab, Sefer HaMaamorim Ra’nat, p. 144) Pentru noi, logica lui Ţimţum este necesară pentru a justifica existența unei lumi distincte.
Această învățătură ar trebui să modifice presupunerile noastre anterioare conform cărora procesul de creație este o evoluție cantitativă de la unicitate la multiplicitate. Creația ar trebui acum înțeleasă în termeni de „salt cuantic” calitativ de la unicitate la multiplicitate.
Din nou, o auto-contracție și retragere primordială atemporală în Divinitate este ceea ce permite un „spațiu gol” în care spațiul timp poate apărea. Acest „spațiu gol”, sau Halal, se mai numește Cheser (lipsă) și Ko’ach haGevul (potențialul de limitare). Acest potențial al granițelor a existat, de fapt, în limitele lui Ein Sof „înainte” de Ţimţum. (vezi nota de la Poarta 2) Cu toate acestea, „lipsa” și limitele finite existente în prezența unei plenitudini infinite sunt totalmente copleșite și scufundate în acel Infinit. Numai o Ţimţum poate revela granițele ca reale în propria lor estimare. Doar aparenta auto-abandonare divină a lui Ţimţum permite posibilitatea ca separările să existe în mod deschis în contextul mai mare al Infinitului.
Nu există timp „înainte” de Ţimţum, întrucât Ţimţum este ceea ce permite timpului să existe. Cu toate acestea, conform percepției umane, trebuie să spunem că „înainte de Ţimţum”, Ein Sof era „limitat” la a fi Infinitatea, sau Ayin (non-existenţa). Actul lui Ţimţum dezvăluie tangibila existență a lucrurilor finite (Yeşut). Acest lucru revelează în mod paradoxal și natura nelimitată a Infinitului.
Ideea de Ţimţum este, totodată, profund semnificativă pentru viața noastră, în lumea noastră. Ascunderea Luminii sau a clarității în experiențele noastre „face loc” liberului arbitru. Prin liberal arbitru, libera alegere, ni se dă puterea rectificării (Tikun); dezvăluind Lumina Infinită în „lipsa” și întunericul creației finite. În mod miraculos, acțiunile umane au capacitatea de a dezvălui simultan atât Ayin, cât și Yeş. Avem capacitatea de a alege pentru a revela Divinitatea într-o absență aparentă a Divinității. Întunericul din lumea noastră formează „recipiente” pe care le putem folosi pentru iluminarea sa. Aceste recipiente născute din întuneric devin vase pentru Lumina Originală.
POARTA 3
Pentru a simți pe deplin existența unei alte persoane, trebuie să devenim liniștiți.
Când facem o Ţimţum și temporar ne restricţionăm dorințele, gândurile și sentimentele, devenim deschiși; putem asculta și înțelege cu adevărat nevoile celeilalte persoane.
Înapoi la pagina CĂRŢI RAV DOVBER PINSON (link)