(înapoi cartea CALEA CABALEI – click)
Primul Om este o creație diferită de tot ce l-a precedat. El este singurul care a fost creat din Malhut de Ein Sof și, prin urmare, este singurul care poate fi numit o creatură „adevărată”. El a fost creat, de asemenea, din Malhut de Aţilut, care a ajuns la AVI. Ea (Malhut) a creat Parţuf-ul Adam HaRişon la fel cum a creat lumile BYA. În consecință, Adam HaRişon se află întotdeauna în interiorul lumilor BYA.
Lumile BYA au fost create pornind de la AVI și continuând până la „Hazeh-ul locului lumii Yeţira”, cu Adam HaRişon făcând parte din ele. Când s-a născut, el s-a găsit la înălțimea tuturor celor trei lumi ale BYA și a primit de la BYA Luminile Nefeş, Ruah, Neşama (NRN). Adam HaRişon a primit Lumini suplimentare – NRN de Aţilut, dat fiind faptul că lumile BYA se aflau în Aţilut .
Starea lumilor la momentul nașterii lui Adam HaRişon se numește Erev Şabat (în ajun de Şabat, vineri de dimineață). Apoi, printr-o trezire de Sus, lumile au crescut cu un grad (însemnând zece Sfirot) împreună cu Adam HaRişon, astfel încât capătul lumilor BYA s-a ridicat împreună cu Adam HaRişon la „Hazeh-ul locului lumii Briya”.
În această situaţie, Adam HaRişon a vrut să primească toate Luminile pentru a dărui, așa cum a fost înainte de ruperea vaselor din lumea Nekudim. Însă înapoi în Nekudim, Roş de AVI nu a înțeles că ZON nu fuseseră rectificate și, prin urmare, le-a oferit Luminile ca pentru starea de Gadlut. În consecință, ZON s-au spart.
Această înțelegere lipsea aici și în privinţa lui Adam HaRişon , dar diferenţa faţă de prima spargere, ca şi după prima primire, o greşeală nevinovată din partea lui Adam HaRişon, a fost aceea că a vrut să primească încă o dată. De data aceasta a fost conștient de faptul că era un păcat (un act de primire pentru a primi), dar nu mai putea să se reţină să primească pentru propria plăcere.
Prin urmare, această spargere a produs cojile – dorințele de a primi cu intenţia de a primi. Lumile BYA au căzut sub Parsa la starea lor permanentă, de la Parsa până la capătul lui Galgalta. „Starea permanentă” este denumită cu acest nume, întrucât nu poate exista o stare inferioară acesteia pentru lumile BYA. Dar ele nu sunt fixate în acest loc; ele au posibilitatea de a se ridica şi a coborî înapoi.
Pe lângă coborârea lumilor BYA la starea lor permanentă, ca urmare a spargerii lui Adam HaRişon, au fost create şi lumile BYA impure. Ele constau din slăbiciuni și sunt opuse lumilor BYA. De aceea, BYA sunt lipsite de orice voință de a primi și, prin urmare, sunt numite „sfintele BYA”. Lumile opuse lor sunt aşadar denumite „BYA impure”.
Lumile impure (coji) se numesc:
- Eş Mitlakahat (Foc aprins) – opusă lumii Briya.
- Anan Gadol (Nor mare) – opusă lumii Yeţira.
- Ruah Se’ara (Vânt furtunos) – opuă lumii Asiya.
După păcat, Parţuf-ul Adam HaRişon s-a spart în 600.000 de fragmente.
Fragmentele au continuat să se spargă (Tora le descrie ca fiind uciderea lui Abel, potopul, Babilonul și multe altele). În consecință, tot ce a mai rămas din Parţuf-ul Adam HaRişon au fost fragmente cu o voință de a primi pentru a primi, având doar o scânteie de lumină. Aceste fragmente cu scântei în ele se îmbracă în oamenii din această lume și îi trezesc la spiritualitate, la Lumină, la Creator. Astfel oamenii sunt împinși să se alăture grupurilor de studenți ai Cabalei.
Există încă o coajă, numită Klipat Noga (coaja Noga). Aceasta constă dintr-un amestec de bine și rău. Termenul „amestec” indică faptul că atunci când această coajă primește Lumina, o primește în partea bună, dar o trece imediat către partea rea. Rectificarea întregii realități se concentrează exclusiv pe rectificarea acestei Klipat Noga: pentru a o desprinde de cele trei Klipot impure – Ruah Se’ara, Anan Gadol și Eş Mitlakahat – cu care este legată în partea rea și a o alătura părţii întru sfințenie, către Aţilut. .
(înapoi cartea CALEA CABALEI – click)