(înapoi Cartea INTERVIU CU VIITORUL – click)
Creatorul creează dorința; care este o constantă dată. Aceasta se ridică de jos, din interiorul nostru, la diferite intensități. Cu toate acestea, scopul este acela de a schimba dorința de la o dorință impură de a primi „numai pentru sine” la o dorință rectificată, numită „de dragul Creatorului”. Chiar și o persoană obișnuită, una care nu este cabalist, poate crește OM-ul prin gândurile, dorințele și scopurile sale, pentru că există întotdeauna o dorință în mintea sa, de a primi de la Creator, deși este posibil să nu recunoască existența Lui. Dacă dorința este crucială pentru această persoană, ea va acționa, chiar dacă ar fi să facă rău unei alte persoane, ceea ce se numeşte “deochiat”.
Omul nu este liber să-și aleagă părinții sau personalitatea. Dacă este născut evreu, atunci conform cuvântului „evreu”, el trebuie să dobândeasă unificarea, contopirea cu Creatorul. Evreul nu are de ales. El trebuie să-și îndeplinească sarcina și nu are unde să fugă de această obligație, precum Iona care a vrut să scape de misiunea pe care i-a încredințat-o Creatorul. Toată lumea din Israel trebuie să îndeplinească misiunea care le-a fost dată.
Această misiune poate fi îndeplinită prin gând, scop și voință. Suntem cu toții obligați să o îndeplinim, indiferent de statutul nostru social sau financiar, fie ortodox sau laic. Fiecare trebuie să știe că destinul poate fi schimbat numai prin acte interioare, ceea ce înseamnă prin dorințele noastre.
Trebuie să ne întoarcem către Forța Superioară și să ne apropiem de El. Apropierea este suficientă. Creatorul dorește această abordare mai întâi de la poporul lui Israel și apoi de la restul omenirii. Este vina noastră că întreaga umanitate este încă incapabilă să se lege cu Creatorul. Suntem dublu vinovați aici, întrucât nu numai noi, evreii, nu facem progrese, dar, neîndeplinind acest lucru, împiedicăm progresul restului omenirii.
Lumina Creatorului, care ne atrage pe toți către El, este, către creaturi, unica şi singura lege a creației. Această forță a gravitației ne afectează mai întâi pe noi, apoi pe restul națiunilor. Forța ne trezește, prin suferinţă, pentru a ne face să ne apropiem de El. Atunci când omul nu reușește să-l dorească pe Creator prin el însuși, el este împins spre El de suferinţă.
Vom fi în largul nostru numai dacă evităm această forță înainte ca ea să acționeze asupra noastră, atrăgându-ne spre Creator din propria noastră voință. Acesta este progresul pe „Calea Luminii”, spre deosebire de progresul pe „Calea Suferinţei”.
Când noi, evreii, facem ceea ce trebuie, întreaga lume ne va susține și ne va urma. Toată lumea va vedea beneficiile pe care le aducem omenirii și toţi vor dori să ne ajute oricât pot. Scopul și acțiunile noastre determină avansarea omenirii către Creator. Și atunci dușmanii noștri vor dispărea și ei. Există grupuri care cred deja că noi trebuie să trăim pe acest pământ al lui Israel și să construim cel de-al treilea Templu. Profeții au mai spus că națiunile ne vor ajuta să îl construim.
Situația noastră depinde numai de modul în care ne raportăm la Forța Superioară care ne atrage spre ea. Nu este o chestiune de politică și nici încercările de a ne mulțumi dușmanii nu ne vor aduce niciun bine. Situația noastră nu depinde de disponibilitatea noastră de a practica Miţvot (preceptele) în mod regulat, întrucât Creatorul vrea inima, nu un act mecanic. Trebuie să dobândim gradele spirituale ale preceptelor, adică să păstrăm legea creației în spirit. Este imposibil să păstrezi o lege spirituală ca și cum ar fi o lege mecanică, întrucât sensul păstrării unei legi spirituale este echivalența cu aceasta, să fii în interiorul ei, identic cu ea.
Dacă dorința ta pentru Creator este mai puternică decât forța cu care El te trage la El, atunci ești în spiritualitate și ai propriul tău scop spiritual (un ecran), propria ta putere spirituală. Asta înseamnă că există un ecran deasupra egoismului tău, iar atracția ta pentru Creator este prin dorința ta de a-I oferi Lui, care este acum mai puternică decât egoismul tău, care te împinge înapoi.
Pentru a rămâne în spiritualitate, o persoană trebuie să se străduiască să acționeze împotriva naturii sale în fiece secundă. Nu există un astfel de concept în spiritualitate precum odihna sau o pauză sau să nu faci nimic. Trebuie să ne străduim în mod constant să ne sporim eforturile, este o nevoie care provine din nevoia de a da, de a dărui.
Cu toate acestea, dacă dorința unei persoane nu crește, ea cade în mâinile lui Sitra Achra (în aramaică: Cealaltă parte), sistemul forțelor întunecate, impuritatea. Aici, și numai aici, avem libertatea de alegere și ne este dată de Sus. În momentul în care individul nu mai poate face efort, libertatea i se refuză și atitudinea de Sus față de el devine imediat complet negativă. Creatorul devine ascuns și individul începe să simtă că mediul său – natura, societatea și dușmanii săi – îi pun obstacole. Dar natura și societatea și dușmanii săi sunt doar îmbrăcăminţi ale Creatorului. Cu cât deviază mai mult de la dorința sa de a se concentra asupra centrului și cu cât deviația lui crește, legea care aduce întreaga creație în centru (Creatorul) acționează asupra lui mai puternic.
Întrucât omenirea continuă să evolueze, legea globală a naturii, care aspiră să centralizeze totul, cere un efort mai mare și o conștientizare mai profundă din partea celor care sunt mai dezvoltaţi. Dacă individul nu depune prompt acest efort, va plăti instantaneu o penalizare, trebuind să depună eforturi mai mari și să îndure suferinţe mai mari, apoi mai mult efort și mai multă suferinţă și așa mai departe.
La începutul secolului 20, omenirea a crezut că au venit vremuri bune, iar omul va putea să se bucure de descoperirile sale. Dar la sfârșitul secolului, am văzut cât de mult chin a trăit omenirea. În secolul 21 nu va exista nici măcar o singură persoană care să poată spune că este fericită în vreun fel.
Oamenii își vor trăi viața în continuare, dar suferinţa va fi atât de mare încât va fi imposibil să scapi de durere, chiar dacă oamenii încearcă şi evadează în diverse tipuri de plăcere. Omul va exista în ciuda lui însuși, dar va vrea literalmente să moară. Cu toate acestea, el nu va putea să se oprească să trăiască.
Americanii au scris deja pe dolarul lor: „Noi credem în Dumnezeu”; arabii au scris pe sabie – „Alah este Mare”; America se roagă să aibă dolari, arabii se roagă să controleze lumea cu ajutorul lui Alah. Toată lumea îl exploatează pe Creator pentru propriile sale scopuri, dar misiunea noastră este să dăm un exemplu opus: să schimbăm direcția dorinței, a „intenţiei”, de la „pentru mine” la „pentru Creator”.
Națiunea trebuie să-și dea seama că prin puterea sa de voință, îndreptată către Forța Superioară, își poate schimba destinul.
De exemplu, când cade o rachetă Katiuşa, trebuie să înțelegem că Creatorul este cel care o trimite, încercând să ne determine să ne concentrăm asupra Lui.
Și aceasta este, de fapt, munca noastră împotriva fricii pentru viața noastră. În momentul în care cădem sub influența durerii sau a plăcerii, trebuie să ținem cont că provine de la Creator.
Coloniștii din deșertul Negev au cerut ploaie și au primit-o, deși nu-L imploraseră pe Creator. Dacă s-ar fi întors spre el în mod conștient, prin propria lor alegere, ar fi avut un râu întreg care să curgă prin mijlocul deșertului. Dar timpul milostivirii s-a încheiat, am crescut prea mult, iar legea care ne readuce la scop ne cere să ne întoarcem la Creator în mod conștient și intenționat.
Și aici începe procesul „Nu pentru numele Ei” (Lo Lişma), adică pentru mine. Omul începe într-o situație în care își spune: „Vreau să trăiesc, de aceea trebuie să mă întorc către Forța Superioară”. Apoi, legea care-l aduce înapoi la scopul creației îi cere omului să știe către cine își îndreaptă rugăciunea: „Vreau să trăiesc, așadar trebuie să mă întorc către Forța Superioară, dar trebuie să știu cum să mă îndrept spre El”. De aici și necesitatea Cabalei și a luminii din ea, care îl reformează și îl readuce la rădăcina sa și îi dă dorința „Pentru numele Ei” (Lişma), dorința de a da Creatorului.
Oamenii nu vor trebui să schimbe nimic în viața lor. Singurul lucru pe care Creatorul îl dorește este contactul cu creaturile sale, care este puțin mai bun decât cel pe care l-a avut cu coloniștii din Negev, El dorește o legătură conștientă orientată numai către El.
Următoarea fază este realizarea unui contact bilateral: „Nu numai că aștept ceva de la tine, dar vreau să te văd în tot ceea ce mi se întâmplă; Știu că tu ești cel care se ascunde în imaginea lumii dinaintea mea. Nu mă ascund de tine, vreau să fiu bun cu tine, pentru ca tu să fii bun cu mine.”
Nu este nevoie de nimic altceva decât ca oamenii să dorească să fie în acest tip de contact cu Creatorul, întrucât obiectivele oamenilor „pentru Creator” se vor alătura celor care se află în vârful piramidei, cabaliștii. Astăzi, fiecare trebuie să știe despre această muncă. Am ajuns deja la o astfel de dezvoltare, încât fiecare individ va descoperi singur modul în care Creatorul se îmbracă în el.
(înapoi Cartea INTERVIU CU VIITORUL – click)