înapoi la Vol.3 Cabala pentru student – link
Întrebare: Respectarea Torei şi a Miţvot în scopul de a primi o răsplată este, şi ea, purificatoare de inimă? Înţelepţii noştri au spus: „Am creat înclinaţia rea, am creat Tora ca mirodenie”. Însemnând că asta purifică inima. Dar oare este aşa atunci când omul urmăreşte anume să nu primească răsplată, ori purifică într-adevăr inima şi atunci când omul munceşte de dragul de a primi răsplata ?
Răspuns:În „Introducere la Cartea Zohar” (Articolul 44), este scris: „Când omul începe să se angajeze în Tora şi Miţvot, chiar şi fără vreo intenţie, adică fără iubire şi teamă, după cum este cazul atunci când îl slujeşte pe Rege, chiar şi în Lo Lişma (nu pentru numele Ei), punctul lui din inimă începe să crească şi îşi arată activitatea. Este aşa, fiindcă Miţvot nu necesită intenţie şi, chiar şi acţiunile fără intenţie pot purifica dorinţa de primire a cuiva, însă numai la primul său nivel, numit „mineral”. În măsura în care omul îşi purifică partea minerală a voinţei de a primi, el începe treptat să-şi construiască cele 613 organe ale punctului din inimă, care este partea minerală a lui Nefeş de Kduşa (sanctitate)”. Aşadar, vedem că respectarea Torei şi Miţvot, chiar şi în Lo Lişma, purifică inima.
Întrebare: Este calea respectării Torei şi a Miţvot, fără scopul de a primi răsplată, destinată numai câtorva aleşi? Sau, poate oricine să păşească pe acest drum al respectării tuturor poruncilor fără a urmări vreo răsplată, fiind astfel răsplătiţi prin Dvekut (adeziune) cu Creatorul?
Răspuns:Deşi dorinţa de a primi numai pentru sine a apărut şi a ajuns să fie în Gândul Creaţiei, i-a fost dată o rectificare prin care sufletele o vor corecta în a avea drept scop dăruirea, însemnând că respectarea Torei şi Miţvot va schimba voinţa noastră de a primi în scopul de a dărui. Asta ne va schimba dorinţa de primire, în dăruire. Acest lucru este dat oricui, fără excepţie, fiindcă tuturor li s-a dat acest remediu, nu doar câtorva aleşi.
Întrucât însă aceasta este o chestiune de alegere, unii avansează mai rapid iar alţii, mai încet. Dar este scris în „Introducere la Cartea Zohar” (Articolele 13 şi 14), că în final, toţi vor obţine perfecţiunea completă, aşa cum este scris „Cel care este surghiunit să nu fie proscris de El”.
Şi totuşi, când începi să înveţi a respecta Tora şi Miţvot, o faci în Lo Lişma. Este aşa întrucât omul este creat cu dorinţa de a primi; prin urmare, el nu înţelege nimic din ceea ce nu-i aduce un avantaj pentru sine şi niciodată nu va vrea să înceapă să respecte Tora şi Miţvot.
Este după cum a scris Rambam (Hilchot Teşuva, Capitolul 10): „Şi au spus înţelepţii‚ niciodată omul nu se va angaja în Tora, chiar şi în Lo Lişma, deoarece din Lo Lişma, se ajunge la Lişma.’ De aceea, când îi învăţăm pe cei mici, pe femei şi întreaga populaţie, nu-i învăţăm decât să muncească fără teamă şi să primească răsplată. Iar atunci când ei capătă cunoaştere şi dobândesc înţelepciune, acel secret le este revelat puţin câte puţin. Ei se obişnuiesc cu asta, calm, până când Îl dobândesc pe El şi Îl slujesc cu iubire.” Aşadar, vedem din cuvintele lui Rambam că fiecare ar trebui să dobândească Lişma, iar diferenţa o face timpul.
Întrebare: Dacă omul înţelege şi simte că se află pe o cale care îl duce către Lişma, ar trebui ca el să încerce să-i influenţeze şi pe ceilalţi astfel încât şi aceştia să meargă pe acea cale corectă, sau nu?
Răspuns:Aceasta este o întrebare generală. Este ca şi cum un om religios îl examinează pe un laic. Dacă ştie că îl poate schimba, atunci trebuie să o facă, după cum spune porunca: „ Cu siguranţă îţi vei mustra aproapele”. La fel, în acest caz, se poate spune că ar trebui să-i vorbeşti prietenului despre calea mai bună pe care poate merge, cu condiţia ca intenţia ta să fie doar Miţva. Se întâmplă, însă, de multe ori când omul îl mustră pe celălalt, doar cu scopul de dominare, şi nu cu scopul de “a-şi mustra aproapele”.
Şi învăţăm de Sus că dorinţa fiecăruia ca celălalt să meargă pe calea adevărului, a dus la dispute între ortodocşi şi laici, între fracţiunea care îl urma pe Vilna Gaon(*) şi Hasidism, si chiar între Hasidici. Aceasta deoarece fiecare crede că are dreptate, şi fiecare încearcă să îl convingă pe celălalt că drumul său este cel corect.
_______________
(*) O fracțiune a iudaismului ortodox care a început cu Vilna Gaon (GRA) din Vilna, Lituania
înapoi la Vol.3 Cabala pentru student – link