CUVÂNT ÎNAINTE LA PREFAŢĂ LA ÎNŢELEPCIUNEA CABALA

înapoi la Vol.5 Cabala pentru student – link

înapoi la RAV MICHAEL LAITMAN – TEXTE ESENTIALE link

1) Toate lumile, de Sus și de jos, se află în interiorul omului, şi întreaga realitate a fost creată numai pentru om. Acest lucru este scris în Cartea Zohar. Aşadar, de ce oare ne simțim noi ca fiind aparte? Simțim că noi suntem în interiorul realităţii şi nu că realitatea este în noi. În afară de asta, de ce această lume nu ne este suficientă? De ce avem nevoie de Lumile Superioare?

2) Raţiunea pentru care a fost creată realitatea este dorința Creatorului de a face bine creaţiilor Sale. Prin urmare, Creatorul a creat creatura având prin natură dorinţa de a se bucura de ceea ce Creatorul dorește să-i dăruie. Creatorul este deasupra timpului și spaţiului; Gândul Lui operează ca acţiune în sine.

Aşadar, atunci când El a dorit și a gândit crearea creaturilor, astfel încât să le umple de încântare, creaturile au fost deîndată create, pline de toate plăcerile  primite de la Creator. Noi nu simțim însă acea stare, deoarece ea constituie numai rădăcina noastră, pe care trebuie să o împlinim, în conformitate cu planul creației.

În crearea secvenței lumilor de la lumea Ein Sof până în această lume, Creatorul a îndepărtat creatura de la Sine până la cea mai de jos stare. Este important să înțelegem de ce a făcut asta. Indică, oare, acest fapt, imperfecțiunea în acțiunile Sale?

ARI răspunde la această întrebare în cartea Pomul vieții: „pentru a revela perfecțiunea faptelor Sale”, astfel încât creaturile să se perfecționeze ele însele și să dobândească nivelul Creatorului, care este unica perfecțiune adevărată. Pentru a le ajuta, Creatorul a creat scara lumilor. Sufletele coboară pe această scară până la cel mai de jos nivel, unde se îmbracă în trupuri din această lume. După aceea, prin studiul Cabalei, sufletele încep să se ridice și să urce pe acea scară, pe care au coborât, până când se reîntorc la Creator.

3) Sufletul constă din Lumină și Kli (vas). Lumina sufletului vine de la Creator, de la Aţmuto (Esența Lui). Prin această Lumină, a fost creat Kli-ul sufletului, adică dorința de a primi Lumina, de a se bucura de Lumină. Prin urmare, Kli-ul este perfect adecvat Luminii care vine să îl umple.

Lumina este parte din Creator. Sufletul este efectiv Kli-ul. Prin urmare, numai Kli-ul este considerat o creație. El a fost creat din absență, adică nu a existat nici-o dorință înainte ca Creatorul să fi hotărât să-l creeze. Și pentru că Creatorul a dorit să dea plăcerea perfectă acestui Kli, așa cum totul provine din El, El a creat acest Kli uriaş- voința de a primi – pe măsura Luminii (plăcerii) pe care dorea să o dea.

4) Crearea înseamnă inițiere, ceva nou care nu a existat anterior, iar această inițiere se numește „existență din absență”. Dacă, însă, Creatorul este complet, cum ar putea oare ca ceva să nu fi fost inclus în El? Din ceea ce s-a spus deja, este clar că înainte de creație nu a existat în Creator voința de a primi, întrucât Creatorul este complet în sine și dorește doar să dăruiască. Prin urmare, ceea ce nu există în El și ar trebuit creat este numai dorința de a primi plăcerea de la El.

Voința de a primi constituie totalitatea realităţii. Aşadar, singura diferență între elementele realității constă în măsura dorinței de a primi care există în fiecare element în parte, şi nu există două elemente conținând aceeași dorință.

5) Nu există corpuri fizice în spiritualitate. Lumea spirituală este o lume a dorințelor, a forțelor „brute”, lipsite de orice fel de înveliş material. Prin urmare, toate cuvintele folosite în înțelepciunea Cabalei sunt de fapt denumiri ale dorinței de a resimţi plăcere, sau impresiile acestei dorinţe privind împlinirea Luminii în din lăuntrul ei.

Creatorul este dorința de a dărui, iar creatura este dorința de a se bucura de darul Creatorului. Atunci când creatura resimte plăcerea numai din faptul că Creatorul se bucură că ea primeşte, actul în sine este considerat dăruire, conform intenției sale, și nu un act de primire. Este un act în care se consideră că dorinţa Creatorului şi dorinţa creaturii sunt echivalente, ele nefiind deosebite prin nimic.

Astfel, urmând legea spirituală a echivalenței de formă, ca rezultat al egalizării calităților (dorințelor) lor, ele devin una. În această stare, nu avem două dorințe identice, ci ele sunt efectiv una şi aceeaşi. Această stare spirituală este numită „echivalența de formă” sau Dvekut (alipire/contopire).

Cu toate acestea, dacă dorința nu este aceeaşi, adică intenția nu este aceeaşi, atunci ele nu au același scop și sunt diferite. Întrucât calitățile (dorințele) sunt diferite, ele sunt două, şi nu una şi aceeaşi. În spiritualitate, acea stare este numită „disparitate de formă”.

Măsura echivalenței de formă dintre Creator și creatură determină apropierea lor iar măsura disparității de formă determină cât sunt de departe Unul de cealaltă. La început, dorința Creatorului de a dărui și dorința creaturii de a primi sunt echivalente, întrucât voința creaturii de a primi se naște din dorința Creatorului de a dărui. Prin urmare:

  • Dacă toate dorințele (intențiile) sunt aceleași, ele sunt una şi aceeaşi;
  • Dacă toate dorințele (intențiile) sunt opuse, ele sunt la fel de departe una de cealaltă, ca două extreme;
  • Dacă, din toate dorințele (intențiile), există doar o singură dorință comună, atunci ele se ating prin acea dorință comună;
  • Dacă unele dintre dorințe (intenții) sunt similare, ele sunt într-atât de apropiate sau îndepărtate pe cât este măsura lor de echivalență sau de disparitate a formei.

6) Nu avem nici-o atingere a Creatorul Însuși, în Aţmuto (Esenţa Lui), de vreme ce nu dobândim decât senzația de Lumină din interiorul Kli-ului, împlinirea dorinţei noastre. Iar ceea ce nu atingem, nu putem denumi cu nici-un nume, întrucât noi atribuim denumiri conform senzaţiilor noastre în urma împlinirii. Prin urmare, nu putem spune vreun cuvânt sau da vreo denumire relative la Aţmuto. Toate numele și denumirile pe care le întrebuinţăm, cu privire la Creator, sunt numai reflectări ale ceea ce simțim față de El.

Putem să-L simțim pe El precum și acțiunile Lui numai în măsura în care există echivalența de formă (dorință, intenție) cu El. Prin urmare, în măsura în care suntem asemănători cu Creatorul, Îi simțim dorințele și acțiunile și, Îl numim pe Creator în consecinţă. Când le simțim, putem să-L numim în funcție de ceea ce simțim din El. Aceasta se numește „Prin acțiunile Tale, noi Te cunoaștem”.

7) Cabaliștii sunt oameni care trăiesc în această lume și se conectează la Creator în funcție de măsura echivalenței lor de formă, în timp ce trăiesc în această lume. Lumile sunt diferitele măsuri ale senzației Creatorului. O „lume” este măsura revelării sau ascunderii Creatorului față de creaturi; iar completa ascundere poartă numele de „această lume”.

Începutul senzației Creatorului este locul tranziției dintre această lume și lumea spirituală. Tranziția în sine poartă numele de „barieră”. Există 125 de grade după care părți ale Creatorului sunt revelate către creaturi, de la ascunderea completă şi până la dezvăluirea completă. Aceste părți poartă numele de „lumi”.

Cabaliştii urcă lumile spirituale prin corectarea dorinţelor (intenţiilor) lor. Ei ne spun – verbal sau în scris – cum Creatorul are doar dorința de a face bine. El a creat totul pentru a ne da nouă toată abundența Lui. De aceea ne-a creat să avem dorința de a primi, pentru a putea primi ceea ce El dorește să ne dea.

Dorința de a primi constituie pentru noi adevărata proprie natură. Dar prin această natură a noastră, suntem opuși Creatorului, ca formă, deoarece Creatorul este doar o dorință de dăruire și nu posedă dorința de a primi. Prin urmare, dacă rămânem în voința de a primi pentru noi înșine, vom rămâne pentru totdeauna departe de Creator.

Cabaliștii ne spun că scopul Creatorului este de a aduce, la El, Creația în întregul său, și că El este bunătatea absolută. Din acest motiv, El dorește să le dăruiască tuturor.

Ei spun, de asemenea, că raţiunea creării lumilor este aceea că Creatorul trebuie să fie complet în toate acțiunile și forțele Lui. Iar dacă El nu-și exercită forțele în acțiuni complete, în aparenţă este considerat ca fiind incomplet.

Dar cum ar putea nişte operaţiuni imperfecte să fie generate de Creatorul perfect până într-acolo încât acţiunile Lui să necesite rectificarea de către creaturi? Noi suntem acţiunile Lui ! Dacă trebuie să ne rectificăm pe noi înşine, nu înseamnă oare că acțiunile Lui sunt imperfecte?

Creatorul a creat numai dorința de a primi, numită „creatura”. Dar când creatura primește ceea ce Creatorul dorește să-i dăruiască, este diferită de Creator, întrucât Creatorul este Cel care dăruieşte iar creatura este cea care primeşte și, prin asta, sunt în opoziţie. În spiritualitate, echivalența de formă este determinată de echivalența dorințelor (calități, intenții). Iar în situaţia în care creatura rămâne diferită de Creator, Creatorul nu va fi complet, întrucât dintr-un operator perfect sunt generate operațiuni perfecte.

Pentru a asigura creaturii posibilitatea de a atinge perfecțiunea în propria sa  liberă alegere, Creatorul s-a limitat pe El Însuși – şi-a restrâns propria Lui Lumină – și a creat lumi, restricţie după restricție, până la lumea aceasta. Aici omul este complet subordonat dorinței de a avea plăcere, dar nu de plăcerea Luminii Divinităţii, ci mai degrabă de cea a îmbrăcăminţii de animal pe care o are peste el. Întreaga umanitate se dezvoltă din această dorință de plăcere pe care o au și animalele, trecând prin dorințele de bogăție, onoare, dominație și cunoaștere, până când Creatorul imprimă o dorință de a te bucura de ceva ce este necunoscut acestor dorințe, ceva care este dincolo de aparenţele acestei lumi.

Această nouă dorință îl determină pe om să caute împlinirea până când ajunge la studiul Înţelepciunii Cabala. În timpul studiului, începe să înțeleagă care este intenția Creatorului față de el. În acel stadiu, el nu studiază pentru a primi cunoștințe, ci pentru a atrage asupra sa Lumina care reformează („Introducere la Studiul celor Zece Sfirot„, punctul 155).

Datorită acestei Lumini, omul începe să-și rectifice dorințele. Cu totul, omul are 613 de dorințe, care în general poartă numele de Guf (corp). Rectificarea dorințelor se face folosind fiecare dorință cu intenția de a dărui Creatorului, la fel cum Creatorul îi dăruiește omului. Rectificarea fiecărei dorințe și primirea Luminii în ea este numită „respectarea / îndeplinirea unei Miţva (poruncă / faptă bună)”. Lumina pe care omul o primește în dorința obişnuită, rectificată este numită „Tora”. Iar Lumina care rectifică (reformează) dorințele omului este mijlocul prin care creatura dobândește perfecțiunea (vezi „Mergând pe Calea Adevărului„).

Perfecțiunea constă din dobândirea de către creatură, prin ea însăşi, a echivalenței de formă (de calități) cu Creatorul. Acest lucru se datorează faptului că atunci ea este demnă de a primi toată plăcerea și încântarea cuprinse în Gândul Creației. Cu alte cuvinte, ea se bucură de Lumină și de gradul Creatorului Însuși, întrucât a dobândit echivalența de formă în dorințe și gânduri.

Rezultă că numai prin studiul Înţelepciunii Cabala omul poate să se rectifice și să împlinească scopul pentru care a fost creat. Asta este ceea ce scriu toți cabaliștii. Singura diferență dintre cărțile sfinte (Tora, Profeții, Hagiografa, Mișna, Talmudul etc.) se află în intensitatea Luminii din interiorul lor, care poate rectifica un om. Intensitatea Luminii din cărţile de Cabala este cea mai mare; de aceea Cabaliștii recomandă studierea lor în mod special.

„Nu există altă cale pentru popor să dobândească înălțarea spirituală şi mântuirea decât prin studiul Cabalei, care este o modalitate ușoară și accesibilă. Numai câţiva, însă, pot să împlinească acest scop utilizând alte părți ale Torei. „

– Rav Yehuda Ashlag, „Introducere în studiul celor Zece Sfirot„, punctul 36

„Dobândirea începe cu înțelepciunea celor ascunse, și numai atunci sunt dobândite şi celelalte părți ale Torei. În cele din urmă, este dobândită Tora revelată în întregime. „

– Vilna Gaon (GRA), Carte de Rugăciune

„Interzicerea studierii Cabalei a fost doar pentru o perioadă limitată, până în 1490. Dar, din 1540, toți ar trebui să fie încurajați să se angajeze în Cartea Zohar, deoarece numai prin studiul Zohar-ului omenirea va dobândi mântuirea spirituală și venirea lui Mesia. Prin urmare, nu trebuie să evităm studiul Cabalei. „

– Avraham Ben Mordechai Azulai, Ohr HaChama (Lumina soarelui)

„Vai celor care nu doresc să studieze Zohar-ul, pentru că ei provoacă nenorocire, ruină, jaf, ucidere și distrugere în lume”.

– Cartea Zohar, Tikuney Zohar (Rectificări la Zohar), Tikun nr. 30

„Studiul Cărţii Zohar este superior şi este preferabil oricarui alt studiu”.

– Chidah

„Mântuirea și venirea lui Mesia depind numai de studiul Cabalei”.

Vilna Gaon (GRA), chiar și Shlemah (O Sarcină Perfectă)

„Nu există limitări referitoare la studiul Zohar-ului”.

– Chafetz Chaim

„Dacă m-ar asculta, contemporanii mei ar studia Cartea Zohar la vârsta de nouă ani, și astfel ar căpăta frica de ceruri în locul unei cunoașteri superficiale”.

– Rav Yitzhak Yehudah Yehiel din Komarno, Noţer Hesed (Respectarea Milosteniei)

„Invit pe fiecare dintre voi să vă dedicaţi timp studiului Cabalei, în fiecare zi, pentru că de asta depinde curățarea sufletelor voastre”.

– Rav Yitzhak Kaduri

„În viitor, numai mulţumită Cărții Zohar copiii lui Israel vor fi salvaţi din exil”.

Cartea Zohar, Parashat Nasso

(Mai multe citate de acest fel se găsesc în capitolul, „Cabaliștii scriu despre înțelepciunea Cabalei” din cartea Cabala pentru Student).

8) Există o „putere” în studiul Torei și în Miţvot. Această putere este forța spirituală care îl aduce pe om la a-şi echivala dorința cu cea a Creatorului. Dar această putere apare și acționează în om numai atunci când acesta se angajează în Tora și Miţvot fără să aştepte să primească vreo răsplată pentru sine. Dimpotrivă, el lucrează numai pentru a dărui încântare Creatorului. Numai în aceste condiții, omul dobândește treptat echivalența de formă cu Creatorul.

Corectarea de către om a echivalenței de formă cu Creatorul este graduală, constând în general din cinci grade: Nefeş, Ruah, Neşama, Haya şi Yechida. Fiecare grad este considerat o lume, întrucât dacă cineva dobândeşte un anumit grad în procesul de rectificare, el simte existența Creatorului în funcție de măsura rectificării sale. Aceste rectificări se numesc „lumi”, deoarece îl revelează pe Creator potrivit măsurii rectificării omului și îl ascund pe Creator în măsura în care Kelim (dorințele) sunt încă nerectificate, din totalul de 613 dorințe.

Rezultă că omul primeşte aceste cinci grade, pe calea sa spre perfecțiune, echivalente celor cinci lumi: Asiya, Yeţira, Briya, Aţilut și Adam Kadmon. În fiecare lume sunt câte cinci Parţufim, iar în fiecare dintre acestea sunt câte cinci Sfirot, deci un total de 125 de grade pe „Scara lui Iacov”, din această lume până la vârful scării.

Prin respectarea Torei și a poruncilor (Miţvot), pentru a-L mulțumi pe Creator, omul este răsplătit treptat cu Kelim (vase) ale dorinței de dăruire, grad după grad. El urcă astfel treptele, una câte una, dobândind în cele din urmă completa echivalență de formă cu Creatorul. În acel moment, Gândul Creației este împlinit în om – anume acela de a primi maxima încântare și integralitatea pe care Creatorul le plănuise pentru el. În plus, omul este răsplătit cu cel mai mare beneficiu dintre toate – o reală alipire (Dvekut) – prin dobândirea dorinței de a dărui, asemenea Creatorului.

9) Acum vom încerca să înțelegem cele scrise mai sus: „Toate lumile, de Sus și de jos și tot ce este în ele, au fost create doar pentru om”. Toate aceste grade și lumi vin numai să împlinească fiecare dorință din om în scopul dăruirii, astfel încât omul să dobândească echivalența de formă cu Creatorul. Această echivalență de formă este absentă în om prin însăşi natura creației sale.

La început, lumile au fost restricţionate, iar gradele dispuse în cascadă, grad după grad și lume după lume, până la lumea noastră materială, pentru a ajunge la „un trup din această lume”. Acesta este numele pe care îl atribuie Cabala voinței de a primi pentru sine. La gradul de „această lume”, omul este ca un animal, Întrucât nu este în stare să dăruiască. În acea stare, omul este opus față de Creator și nu există o mai mare îndepărtare decât aceea.

Cel care studiază Cabala trezește asupra sa o „Lumină Înconjurătoare” în raport cu dorința sa pentru spiritualitate. Aceasta este Lumina care există în afară sau în jurul propriului Kli (dorință/suflet). Lumina Înconjurătoare corectează Kli-ul în așa fel încât intenția sa va fi cea de dăruire. Intenția de a dărui Creatorului și nu sieşi transformă actul de a primi într-unul de a dărui.

Conform naturii sale, Kli-ul rămâne o dorință de a avea plăcere, dar scopul schimbă esența actului în sine din primire în dăruire. Atunci Lumina Înconjurătoare poate pătrunde în Kli-ul rectificat, cu scopul de a dărui Creatorului. Întocmai prin studiului Cabalei, Lumina Înconjurătoare poate rectia dorințele omului până când merită să o primească în forma de „Lumină interioară”.

Omul dobândeşte treptat dorința de a dărui, de Sus în jos, de la o dorință mică, mai ușor de rectificat, până la cea mai mare, urmând aceeași ordine prin care gradele se succed unul după altul, de Sus în jos.

Toate gradele constituie măsuri ale dorinței de a dărui. Scara gradelor este dispusă în așa fel încât gradul Superior, este cu atât mai depărtat de voința omului de a primi pentru sine, cu cât este mai apropiat de dorința acestuia de a dărui. Omul dobândește treptat toate gradele în dăruire până când este răsplătit cu scopul însuşi de a dărui, fără a primi nimic pentru sine.

În acel stadiu, el este complet, într-o reală contopire (Dvekut) cu Creatorul. Acesta este scopul Creatiei si omul a fost creat numai pentru asta. De aceea toate lumile și tot ceea ce se află în ele nu sunt create în sine, pentru sine, ci numai pentru a-l ajuta pe om să urce scara gradelor. Atunci când omul se rectifică și este umplut de Lumină, întregul sistem al lumilor și tot ce este în ele devine inclus în el.

10) Aceluia care știe și își amintește ce s-a spus aici i se permite să studieze Cabala fără să existe teama că o va pune în practică. Asta întrucât studierea Înțelepciunii Cabala fără o îndrumare adecvată îl va deruta pe cel care învață. Pe de o parte, toate aceste Sfirot și Parţufim din lumea Aţilut până în lumea Asiya constituie Dumnezeirea completă, în unitate cu Creatorul dar, pe de altă parte, cum ar putea oare să existe schimbări, urcuşuri, coborâşuri și Zivugim (cuplări) în Dumnezeire și în unitate?

11) Din cele explicate, apare clar că toate aceste schimbări – urcuşuri, coborâşuri, restricționări și Zivugim – se disting numai în legătură cu Kelim (vasele) sufletelor care primesc Lumina. Realitatea poate fi împărțită în două părți: potențial și real.

Seamănă cu situaţia unuia care dorește să construiască o casă și are deja în minte planul casei. Acest plan, însă, nu înseamnă casa finalizată – adică un plan care să fi fost executat. Este aşa întrucât gândul despre casă este constituit din substanță conceptuală și există în potențial. Atunci, însă, când casa începe din gând să devină fapt, ea capătă o substanță diferită – sub formă de lemn şi cărămizi.

În același mod, ar trebui să facem distincţia între potențial și faptic atunci când este vorba de suflete. Elicitarea, dobândirea „în fapt” a sufletelor de la Creator începe doar în lumea Briya. De aceea, toate schimbările și tot ceea ce se întâmplă înainte de lumea Briya se consideră a fi “în potential”, fără nicio distincție în fapt faţă de Creator.

De aceea se spune că toate sufletele sunt incluse în Malhut de Ein Sof, în punctul de mijloc al realității, întrucât acest punct „conține în potențial” toate vasele (Kelim, pluralul pentru Kli) sufletelor care sunt destinate să-şi facă apariţia “în fapt” de la lumea Briya în jos. Ţimţum Alef (prima restricționare) a avut loc, de asemenea, în punctul de mijloc, numai „în potențial”, privitor la sufletele viitoare.

În ceea ce privește sufletele, toate Kelim din Sfirot și lumile care apar și se succed în jos de la punctul de mijloc, după Ţimţum Alef și de la lumea Briya în jos, sunt doar în potențial. Atunci când sufletele încep să apară în fapt, de la lumea Briya în jos, numai atunci schimbările în grad ale lumilor le afectează.

12) Este asemănător cu cineva care se ţine ascuns, camuflându-se cu haine și acoperiri, astfel încât să nu fie văzut sau observat. Pentru el însuși, însă, el rămâne așa cum este. Astfel, cele zece Sfirot, Keter, Hochma, Bina, Hesed, Gvura, Tiferet, Neţah, Hod, Yesod și Malhut sunt doar zece acoperiri care învelesc Ein Sof și o ascund de suflete.

Lumina Ein Sof se află în totală odihnă; prin urmare, ea strălucește în interiorul acoperirilor. Dar întrucât sufletele primesc Lumina Ein Sof prin acoperiri, ele simt ca si cum ar exista schimbări în Lumină. De aceea, sufletele care primesc Lumina sunt împărțite și în zece grade, în funcție de modul cum se face distincţia între acoperiri.

Toate aceste acoperiri există numai de la lumea Briya în jos, întrucât numai de acolo există suflete care primesc de la cele zece Sfirot prin acoperiri. În lumile Adam Kadmon (AK) și Aţilut, nu există încă nicio prezență de suflete, acestea fiind doar în potențial.

Deși cele zece acoperiri, în cele zece Sfirot, guvernează numai lumile BYA Bria, Yeţira, Asiya – cele zece Sfirot sunt, şi ele, considerate Dumnezeieşti, ca și înainte de Ţimţum Alef. Diferența există numai în Kelim ale celor zece Sefirot: în AK și în Aţilut acestea sunt în potențial; în timp ce în BYA Kelim ale celor zece Sfirot încep să-și dezvăluie forța de ascundere și acoperire. Este aşa, deși acoperirile nu produc nici o schimbare în Lumina însăși.

13) Ţinând cont de toate acestea, se naşte o întrebare: dacă în lumile AK și Aţilut, nu există încă nicio dezvăluire în fapt a sufletelor ce primesc Lumina lumilor, care este scopul existenţei Kelim în AK și Aţilut și față de cine se ascund acestea, acoperind Lumina Ein Sof, potrivit măsurii lor? În viitor, sufletele se vor ridica la AK și Aţilut, împreună cu lumile BYA, și vor primi Lumina de la ele. Aşadar, se petrec schimbări în AK și Aţilut, la fel de bine, potrivit calităților sufletelor, întrucât ele sunt destinate să strălucească în sufletele care se vor ridica la nivelul lor în viitor.

14) Rezultă că lumile, inițierile, schimbările și gradele se referă toate numai la Kelim, care afectează sufletele, calibrându-le astfel încât să poată primi din Lumina Ein Sof. Atunci însă când sufletele cresc în grad, ele nu generează nici o schimbare în Lumina Ein Sof, întrucât acoperirile nu afectează ceea ce acoperă, ci doar pe cine doreşte să simtă ce este acoperit şi să primească de acolo.

15) Ar trebui să facem trei discernăminte în Sfirot și Parţufim, oriunde s-ar afla – anume Aţmuto, Kelim și Lumini.

  1. În Aţmuto, primitorii nu au nici un gând sau percepție.
  2. În Kelim, există întotdeauna două discernăminte contrare: ascunderea și dezvăluirea. Mai întâi, Kli-ul se ascunde pe sine astfel încât cele zece Kelim din cele zece Sfirot constituie zece grade de ascundere. După ce, însă, sufletele primesc aceleași condiții ca în Kelim, aceste ascunderi devin dezvăluiri, dobândiri ale sufletelor. În acea stare, cele două discernăminte contrare din Kelim devin ca unul, întrucât măsura dezvăluirii în Kli este întocmai ca măsura de ascundere în Kli. Și cu cât Kli-ul este mai consistent, atunci când ascunde mai mult din Aţmuto, el dezvăluie un nivel mai Înalt.
  3. Lumina din Sfirot este măsura specifică ce ar trebui să apară referitoare la dobândirea sufletelor. Deși totul este o extindere din Aţmuto, dobândirea în Lumină rezidă numai în calitățile Kli-ului. Prin urmare, sunt în mod necesar zece Lumini în aceste zece Kelim, adică zece grade de dezvăluire. Aşadar, nu se poate face o distincţie între Lumină şi Aţmuto, în afară de faptul că în Aţmuto nu există percepție sau dobândire. Ceea ce ne este revelat este numai ceea ajunge la noi de la Creator prin acoperirea Lui în Kelim (vasele) celor zece Sfirot. Prin urmare, ne referim la tot ceea ce dobândim cu denumirea de „Lumini”.

PATRU ETAPE ÎN DEZVOLTAREA KLI-ULUI

Cabaliștii au dobândit spiritualitatea și au scris despre ea în cărțile de Cabala. Percepţia lor a fost aceea că rădăcina întregii realități este o Forță Superioară, pe care au numit-o Aţmuto (Sinele Lui), întrucât nu au putut să o dobândească în sine. Ei au realizat, totuşi, că un gând și o intenție provin din Aţmuto – de a crea  creaturile și a le încânta. Ei au numit gândul și intenția „Gândul Creației” sau „Lumina Superioară”. Aşadar, în ceea ce privește creatura, Lumina este Creatorul, întrucât Aţmuto nu poate fi dobândit. Drept urmare, conexiunea Creator-creatură există prin Lumina Superioară.

Pentru a rezuma: Lumina emană de la Aţmuto și dorește să creeze o creatură și să o încânte umplând-o cu plăcere. Cu alte cuvinte, scopul Luminii este de a crea o creatură care va simți Lumina ca plăcere. Acesta este motivul pentru care cabaliștii au numit creatura Kli (vas) și Lumina „cea care umple” (vasul). Lumina care provine de la Aţmuto, pentru a crea creatura, se numește Bhina Şoreş (discernământul Rădăcină), deoarece este rădăcina întregii realități. Această Lumină creează dorința de a se bucura de ea, iar dorința de a se bucura de Lumină este numită „voința de a primi” Lumina.

Măsura plăcerii depinde de măsura dorinței de a o primi. Ca și în lumea noastră, poţi avea stomacul gol, fără a avea însă nici-o dorință de a mânca. Prin urmare, dorința este Kli-ul pentru a fi umplut, iar fără dorință, nu există nici o plăcere. Nu există nici un fel de coerciție în spiritualitate, umplerea urmând întotdeauna dorinței.

Lumina emanată din Aţmuto, creează un Kli și îl umple. Plăcerea resimţită în creatură ca urmare a primirii Luminii se numește Ohr Hochma (Lumina Înțelepciunii). Dorința născută de Lumina care o umple este numită Bhina Alef (primul discernământ). Ea capătă acest nume întrucât acesta este primul discernământ al viitorului Kli.

Totuşi, această dorință nu este încă autonomă, întrucât este creată direct de Lumină. O ființă reală creată este aceea care vrea, prin ea însăşi, să se bucure de toată Lumina emisă de Creator. Cu alte cuvinte, dorința și decizia de a se bucura de Lumină ar trebui să vină din ea însăşi, şi nu să-i fie insuflate de către Creator.

Pentru a dori să primească Lumina, creatura trebuie să cunoască mai întâi cantitatea de plăcere care există în Lumină. Prin urmare, trebuie să fie umplută cu Lumină și apoi să simtă cum este să fie fără Lumină. În acea stare, în ea este creată o adevărată dorință pentru Lumină.

La fel se întâmplă în situațiile pe care le întâlnim în viață. Când ţi se dă să guşti un fruct cu care nu eşti obişnuit, la început, nu simţi nici-o dorinţă de a-l gusta. După ce guşti fructul, însă, și resimţi plăcerea respectivă, iar fructul îţi este luat, începi să ai poftă de el dorind să retrăieşti experienţa plăcerii. Această poftă este noua dorință ce s-a născut în tine, pe care o simți ca pe dorința ta autonomă.

Prin urmare, este imposibilă construirea întregului Kli dintr-o dată. Dimpotrivă, pentru ca dorința să ştie de ce să se bucure, pentru ca ea să simtă că vrea să se bucure, trebuie să parcurgă o întreagă ordine a evoluției. În Cabala, această condiție este prezentată ca o lege: „Expansiunea Luminii în dorința de a primi și îndepărtarea ei de acolo fac Kli-ul să fie potrivit pentru sarcina sa de a primi toată Lumina și de a se bucura de ea.” Stadiile dezvoltării dorinței se numesc Bhinot (discernăminte), întrucât acestea constituie noi constatări în voința de a primi.

Prin urmare, o Lumină care umple Kli-ul îi dă acestuia, împreună cu plăcerea, calitatea ei de dăruire. Și în timp ce Kli-ul se bucură de Lumină, el descoperă dintr-odată că dorește să dăruiască, întocmai naturii Luminii care o umple. Raţiunea este aceea că Creatorul a aranjat intenționat ca Lumina să aibă capacitatea de a transmite Kli-ului dorința de a dărui, împreună cu plăcerea.

Rezultă că odată ce Lumina a creat Bhina Alef și a umplut-o, aceasta a simțit că doreşte să fie similară cu Creatorul. Și pentru că asta era o dorință nouă, a constituit un nou discernământ, numit Bhina Bet (al doilea discernământ).

Bhina Bet este o dorință de a dărui. Plăcerea pe care o simte din a fi similară Creatorului se numește Ohr Hasadim (Lumina Milei). Vedem, prin urmare, că Bhina Alef este opusă lui Behina Bet în sensul că dorința din Bhina Alef este de a primi, în timp ce dorința în Bhina Bet este aceea de a da. Lumina din Bhina Alef este Ohr Hochma, iar în Bhina Bet este Ohr Hasadim.

Când voința de a primi în Bhina Alef începe să se bucure de Lumina care o umple, simte imediat că Lumina este cea care dăruie plăcerea și că ea (Bhina Alef) este destinată plăcerii. În consecință, începe să vrea să fie ca Lumina în sine, nedorind primirea plăcerii, ci dăruirea acesteia, întocmai ca Lumina. De aceea, dorința de a primi în ea dispare și rămâne goală, fără de Ohr Hohma, întrucât plăcerea este resimțită numai într-o dorință pentru sine.

Voința de a primi nu poate rămâne fără de Ohr Hochma, întrucât Ohr Hochma este pentru ea Lumina vieţii. Prin urmare, este nevoită să primească puţină Ohr Hochma. Astfel, această nouă dorință, numită Bhina Gimel (al treilea discernământ), constă din două dorințe:

  1. ) dorința de a fi similară cu Lumina; și
  2. ) dorința de a primi un pic din Ohr Hochma.

În acest stadiu, Kli-ul simte două Lumini: Lumina Hasadim – în dorința de a dărui – și Lumina Hohma – în dorința de a primi.

Când Bhina Gimel primește Lumina, simte că din cele două Lumini, Ohr Hohma (Lumina vieții) se potrivește naturii sale. Atunci decide să o primească în întregime și, astfel, se naște o nouă dorință autonomă de a primi această plăcere, Ohr Hohma. Este aceeași plăcere cu care Creatorul dorește să umple creatura.

Asistăm, aşadar, cum Lumina emanată din Aţmuto creează pentru sine un Kli în patru pași. Drept consecinţă, această dorință finală, numită Behina Dalet (al patrulea discernământ), este singura creatură. Toate stadiile care o preced sunt numai etape ale dezvoltării sale. De fapt, întreaga Creaţie este Bhina Dalet. Tot ce există în realitate pe lângă Creator este Bhina Dalet. Bhina Dalet se numește Malhut (Împărăția), întrucât voința de a primi domneşte în ea.

PATRU BHINOT

Beina Dalet este singura creatură. Bhina Dalet se împarte în externalitate, ale cărei elemente sunt Sfirot, Parţufim (pluralul pentru Parţuf), lumile și lumea noastră – mineralul, vegetalul şi animalul – și internalitate: sufletele oamenilor. Diferența dintre toate aceste elemente constă numai în măsura dorinței de a primi în ele.

Bhina Dalet, care a fost complet umplută cu Ohr Hochma, este numita „lumea Ein Sof” (fără sfârşit), întrucât nu există nici un sfârşit în dorinţa sa de a primi Lumina. Behina Dalet primește Lumina prin cele patru Bhinot anterioare – Şoreş, Alef, Bet, Gimel. Aşadar, ea este divizată interior în cinci Bhinot ale dorinţei de a primi: dorințele pentru Lumini în Behinot care o preced și dorința pentru Lumina care vine la ea.

Cele patru Bhinot, anterioare lui Bhina Dalet, cu cinci Bhinot din interiorul acesteia

Rezumat: Lumina emană de la Creator, Bhinat Şoreş. Lumina creează o creatură, Bhina Dalet, în patru etape. Esența creaturii este dorința de a primi plăcere. Plăcerea este senzația de Lumină în interiorul dorinței. Bhina Dalet se împarte în patru părți, care primesc Lumina de la Bhinot anterioare. Bhina Dalet, plină de Ohr Hochma, este numită „lumea Ein Sof„. Elementele lui Bhina Dalet sunt numite „suflete” și „lumi”. Lumile conțin Parţufim, Sfirot și orice altceva în afară de  suflete.

ŢIMŢUM ALEF, MASAH, PARŢUF

Când Ohr Hochma umple voința de a primi în Bhina Alef, ea îi dă voinței de a primi propria sa natură – dorința de a dărui. De aceea, la sfârșitul ei, Bhina Alef – după ce a simțit natura Luminii care o umple – și-a schimbat dorința din a vrea să primească în a vrea să dăruiască.

De îndată ce Bhina Dalet s-a îndepărtat de Bhina Gimel și a fost umplută de Lumina ei, care este, de asemenea, Ohr Hohma, Lumina a afectat-o ​​în așa fel încât a început să vrea să dăruiască, similar naturii Luminii din ea. Drept urmare, voința de a primi a dispărut din Behina Dalet.

De ce, însă, Ohr Hochma îi dă Kli-ului dorința de a dărui când îl umple? Acest lucru se întâmplă întrucât Kli-ul simte nu numai plăcerea din Lumină, ci și dorința Celui care dăruie Lumina. Creatorul ar fi putut crea un Kli care să nu-L simtă ca fiind Cel care dăruie, ci doar plăcerea de a primi. În lumea noastră, asta este ceea ce simt oamenii atunci când voința lor de a primi este încă nedezvoltată, cum este cea a copiilor, a oamenilor primitivi sau a celor dereglaţi psihic.

Pe măsură ce copilul crește, începe să-i fie rușine să primească. La om, această senzație este atât de dezvoltată încât cineva ar prefera orice durere din lume în locul suferinței provocată de rușine. Creatorul a creat această calitate în noi în mod deliberat, pentru ca, prin ea, să ne putem ridica deasupra naturii noastre, deasupra dorinței de a primi.

Pentru a-ţi fi rușine și a suferi în urma faptului că primeşti, trebuie să simți că primești. Acest lucru este posibil numai dacă-l simți pe cel care dăruiește, anume faptul că există cineva care dă. Dacă nu pot simți gazda, nu mă voi rușina. Dar dacă gazda se află în fața mea, atunci mă voi rușina.

Nu pot primi direct întrucât ar trebui să relaţionez cu el. Aş simți că trebuie să dau ceva în schimb pentru că primesc de la el. În acest caz, nu aş mai fi cel care primeşte, ci aș schimba locurile cu el și aş deveni cel care dă, întrucât din acel moment el va fi cel care va primi de la mine.

Senzația Creatorului evocă o atât de mare suferință din primire în Malhut, încât ea decide să nu folosească niciodată voința de a primi în scopul de a primi plăcerea pentru ea însăși. Această decizie în Malhut, anume aceea de a nu primi Lumina pentru ea însăși, se numește Ţimţum (restricționare). Numele, Ţimţum Alef (prima restricționare), indică faptul că această operațiune a avut loc pentru prima dată.

Astfel, Malhut încetează să primească Lumina. Prin asta, ea încetează să fie cea care primeşte, fără să dădea, încă, nimic Creatorului; ea încă nu și-a împlinit dorința de a deveni precum Lumina, adică să fie cea care dăruieşte plăcere. Neprimind plăcere de la Creator, Malhut nu a obținut echivalența de formă. Prin urmare, constatăm că actul de restricţionare (Ţimţum Alef) nu a fost un scop, ci un mijloc de a dobândi capacitatea de a dărui.

Scopul Creatorului în Creație a fost acela ca Malhut, ființa creată, să primească plăcerea. Gândul Creației este constant și absolut. Aşadar, Creatorul, Lumina, a continuat să pună presiune pe Malhut să o primească. Malhut a simțit că actul de restricționare nu era suficient pentru a dobândi actul de a dărui. Cum ar putea, totuşi, creatura, a cărei singură calitate este aceea de a primi, să dăruiască Creatorului, așa cum face El?

Prin identificarea calităților celor nouă superioare din înăuntrul ei – calitățile Creatorului pe care le simte înăuntru, şi care, pentru ea, conturează atitudinea Creatorului față de ea – Malhut începe să înțeleagă cum poate ajunge să-i dăruiască Creatorului. Ea decide că, dacă primește Lumina și se bucură de ea doar pentru că Creatorul se bucură de plăcerea pe care i-o provoacă, faptul de a  primi  ar echivala pentru ea cu dăruirea. Primirea plăcerii de către cel care primeşte în scopul de a beneficia cel care dăruieşte transformă actul de a primi într-un act de dăruire. Aşadar, dacă Malhut ar primi toată Lumina (plăcerea) pe care Creatorul i-a pregătit-o, ea I-ar dărui-o Lui, întocmai cum El i-o dăruieşte ei.

Să luăm, de exemplu, un oaspete în vizită. Gazda îl tratează pe oaspete cu mâncare, având întocmat cantitatea şi gustul pe care acesta le doreşte (dorința se potrivește perfect cu Lumina, ca gust şi cantitate, întrucât Lumina – plăcerea – a creat dorința – Kli-ul – potrivită cu ea însăşi) .

Totuși, chiar dacă oaspetele este înfometat, prezența gazdei creează în el sentimentul de rușine, ceea ce îl împiedică să primească. Rușinea provine din faptul că se simte pe sine ca fiind cel care primeşte faţă de gazda care dăruiește. Iar rușinea este atât de puternică încât nu mai poate primi.

Cu toate acestea, faptul că gazda îl imploră să mănânce, întrucât a pregătit totul pentru el, îl convinge pe oaspete că gazdei îi va face plăcere că el mănâncă. Atunci, oaspetelui i se pare că, dacă ar primi plăcerea, după ce a respins-o de mai multe ori, acest fapt de a primi ar fi privit ca și cum ar dărui și îi va face plăcere  gazdei. Astfel, oaspetele ar deveni cel care dăruie iar gazda ar deveni cel care primeşte.

În Cabala, foamea, dorința de a primi încântare și plăcere, se numește Kli (vas). Plăcerea care provine de la Creator este numită Ohr Yaşar (Lumina Directă). Forța care respinge plăcerea care provine de la Creator se numește Masah (ecran). Lumina respinsă de Masah se numește Ohr Hozer (Lumina Reflectată).

Folosind forța Masah-ului – puterea de a rezista auto-mulțumirii și de a încânta Creatorul – Kli-ul poate rezista voinței sale de a primi. Putem înțelege că Kli-ul respinge Lumina, dar este mai adevărat să spunem că Kli-ul respinge dorința de a se bucura de sine.

Kli-ul nu poate să întoarcă Lumina către Creator; aceasta își poate schimba intenția. Scopul creat în Kli de a încânta Creatorul este numit Ohr Hozer (Lumina Reflectată). Ohr (Lumina) este un alt nume pentru plăcere. Ohr Yaşar este plăcerea pe care Creatorul dorește să o dea creaturii, iar Ohr Hozer este plăcerea pe care creatura dorește să o ofere Creatorului.

Odată ce Kli-ul (oaspetele) este sigur că nu va primi (nu se va bucura) pentru sine, el examinează intensitatea propriei Ohr Hozer (măsura dorinței sale de a dărui plăcere Creatorului – Gazda) și decide să primească abundența ce provine din Ohr Yaşar (delicatesele și plăcerile pe care Gazda i le pune la dispoziţie), dar numai atât cât poate primi pentru a-L încânta pe Creator (Gazda).

Cabaliștii sunt oameni care simt Lumina emanată de Creator și toate acțiunile sale. Dar atunci când scriu despre spiritualitate, ei își transmit senzațiile într-un limbaj alcătuit din termeni și definiții „tehnice”. Prin urmare, numai dacă cititorul are un Masah și forțele despre care vorbesc cărțile, el poate “traduce” cuvintele în trăiri, săvârşind în sine însuşi aceleaşi acțiuni despre care citeşte .

Lumina provine direct de la Creator (de unde și numele său, Ohr Yaşar) și dorește să se îmbrace în Kli. Ea întâlnește, însă, ecranul (Masah). Masah-ul respinge Lumina (refuză să o primească în scopul de a primi), menținând astfel condiţia de Ţimţum Alef: restricţia de a primi pentru sine. Odată ce Kli-ul este sigur că nu va primi pentru sine, el calculează (folosind Masah-ul) cât de mult poate primi cu scopul de a dărui (de a-L încânta pe Creator). Senzația în Lumină și decizia de cât de mult să primească este luată anterior primirii acesteia. De aceea, această parte din Kli se numește Roş (cap). Locul în care se face calculul, unde este poziţionat Masah-ul, se numește Peh (gură).

După decizia la nivel de Roş, Kli-ul primește Lumina în Toh (interior). Toh-ul este partea Kli-ului în care se produce de facto primirea Luminii (senzația de plăcere în interiorul dorinței de a se bucura). Ohr Hohma (plăcerea) este primită cu scopul ca, în acest fel, să-L încânte pe Creator. Acest scop este numit Ohr Hasadim (Lumina Milei). În limbajul Înţelepciunii Cabala, Ohr Yaşar se îmbracă în Ohr Hozer iar Ohr Hochma se îmbracă în Ohr Hassadim.

Kli-ul poate primi doar o mică parte a Luminii care provine de la Creator, întrucât Masah-ul nu are puterea de a primi toată Lumina. Astfel, o parte (a dorințelor) din Kli este împlinită iar o parte rămâne goală. Partea care rămâne goală se numește Sof (sfârșit, terminație). De aceea vedem cum creatura constă din trei părți: Roş, Toh și Sof. Împreună, acestea poartă numele de Parţuf (față / înfăţişare). Guf-ul (corpul) unui Parţuf (toate dorințele sale) se împarte în Toh, partea care primește și Sof, cea care rămâne goală.

  • Limita Guf-ului unui Parţuf, unde se termină primirea Luminii, se numește Tabur (buric).
  • Partea din Lumină care este primită în Parţuf este numită Ohr Pnimi (Lumina Interioară).
  • Partea din Lumină care rămâne în afara Kli-ului se numește Ohr Makif (Lumina Înconjurătoare).
  • Prin Masah, Ohr Yaşar se divide în Ohr Pnimi și Ohr Makif.

Malhut cuprinde cinci Bhinot (discernăminte). Masah-ul decide cât de mult să primească în fiecare Bhina. Fiecare Bhina se împarte într-o parte care primește și o parte care nu primește. Deci, sunt cinci Bhinot în Toh și cinci Bhinot în Sof.

Rezumat: Când lumina rectifică Kli-ul, ea dă Kli-ului dorința Creatorului. De fapt, asta este ceea ce ne lipsește: anume ca Lumina (Lumina Înconjurătoare, pe care o evocăm în timpul studiului, dacă dorim să dobândim scopul Creației) să vină și să ne rectifice, astfel încât să ne dorim ca acțiunile noastre să fie ca ale Creatorului (în dăruire). În aceasta constă unicitatea studierii Cabala, iar asta este totodată și importanța ei. Studiul evocă Lumina înconjurătoare, care este cea care-l rectifică pe om.

EXPANSIUNEA ȘI RETRAGEREA LUMINILOR

După ce Malhut a decis să primească o parte din Ohr Yaşar și a primit-o în Toh, ea a încetat să mai primească. Malhut calculează întotdeauna, în Roş-ul Parţuf-ului care este Lumina maximă pe care ea o poate primi în scopul dăruirii. În funcție de forța Masah-ului, Malhut primește doar o mică parte a întregii Ohr Yaşar, întrucât primirea pentru a-i dărui Creatorului este împotriva naturii sale.

Partea din Ohr Yaşar care rămâne în afara Kli-ului, se numește Ohr Makif. Ea continuă să preseze Masah-ul, care limitează extinderea ei în Parţuf, dorind să spargă Masah-ul și să umple întregul Kli, inclusiv Sof-ul Parţuf-ului, ca înainte de Ţimţum.

Parţuf-ul înțelege că, dacă ar primi doar o parte, adică dacă s-ar umple numai până la Tabur și ar rămâne în acea stare, Gândul Creației nu ar fi împlinit. Pentru a împlini Gândul Creației, trebuie să primească toată Lumina care umplea Malhut înainte de Ţimţum, în scopul dăruirii. Dar dacă Parţuf-ul ar fi să primească mai mult, sub Tabur, ar fi o primire în scopul de a primi, întrucât nu are un Masah deasupra acelor Kelim, pentru a primi în scopul dăruirii.

Din acest motiv, Parţuf-ul decide să renunţe la primirea Luminii în totalitate și să revină la starea de dinainte de primire. Această decizie se ia la nivel de Roş al Parţuf-ului, ca de altfel toate deciziile. Ca urmare a acestei decizii, Masah-ul care a coborât de la Peh la Tabur și a rămas acolo, începe să se ridice de la Tabur la Peh. Înălțarea Masah-ului face ca Lumina să părăsească Parţuf-ul prin Peh către Roş.

Decizia de a opri primirea Luminii a fost luată pentru că Masah-ul care era poziţionat la Tabur a fost presat de Ohr Makif care voia să fie primită în Parţuf, precum și de către Ohr Pnimi. Aceste două Lumini doresc să anuleze Masah-ul, care constituie o limită pentru expansiunea Luminii. Presiunea lor asupra Masah-ului se numește „Bituş-ul (ciocnirea) dintre Ohr Pnimi și Ohr Makif„.

Aceste două Lumini presează Masah-ul plasat la Tabur, care limitează primirea Luminii în Parţuf. Ele vor ca Masah-ul să coboare de la Tabur până la Sium (sfârșitul) Parţuf-ului pentru ca, astfel, întreaga Ohr Makif să poată intra.

Această stare este similară cu cea a oaspetelui care a primit o parte din ceea ce i-a servit gazda. El simte o mare plăcere în ceea ce a primit și asta îl slăbește pentru că simte ce plăceri grozave există în ceea ce nu a primit încă.

Drept urmare, Masah-ul revine de la Tabur la Peh, iar Parţuf-ul este golit de Lumină. Așa cum Lumina a intrat în Parţuf prin Peh, ea părăsește Parţuf-ul prin Peh. Expansiunea Luminii de sus în jos, de la Peh către Tabur, se numește Ta’amim (arome). Indepărtarea Luminii din Parţuf de la Toh la Roş se numește Nekudot (puncte). Când Lumina se îndepărtează de Parţuf, ea lasă în urmă o amprentă a ei, numită Reşimo (memorie / amintire). O Reşimo din Lumina Ta’amim poartă numele de Tagin (etichete), iar o Reşimo din Lumina Nekudot se numeşte Otiot (litere).

Extinderea Luminii și îndepărtarea ei fac Kli-ul potrivit pentru sarcina sa, întrucât numai după ce Kli-ul simte plăcerea și plăcerea dispare, apare în Kli o dorință adevărată pentru această plăcere. După îndepărtarea Luminii, o Reşimo rămâne în Kli. Acesta este o Reşimo al plăcerii care a fost acolo, adică a lui Nekudot. Odată ce Kli-ul este golit de Lumină, această Reşimo determină dorința și pofta Kli-ului. Prin urmare, Reşimo după îndepărtarea Luminii se numește Otiot sau Kli.

Înainte de Ţimţum, Bhina Dalet primește Lumini din toate cele patru Bhinot anterioare. Lumina provine de la Aţmuto prin Bhinot Şoreş, Alef, Bet, Gimel și Dalet. Prin urmare, Bhina Dalet conține cinci Bhinot interne. Fiecare Bhina internă a lui Bhina Dalet primește Lumina de la Bhina corespunzătoare:

  • Bhinat Şoreş din Bhina Dalet primește Ohr Yechida (Lumina Yechida) de la Beinat Şoreş.
  • Bhina Alef din Bhina Dalet primește Ohr Haya de la Bhina Alef.
  • Bhina Bet din Bhina Dalet primește Ohr Neşama de la Bhina Bet.
  • Bhina Gimel din Bhina Dalet primește Ohr Ruah de la Bhina Gimel.
  • Bhina Dalet din Bhina Dalet primește Ohr Nefeş de la Bhina Dalet.

Numai Bhina Dalet din Bhina Dalet simte că voința de a primi plăcere este a ei. Prin urmare, numai această Behina este privită ca o „creatură”. Restul de Bhinot din Bhina Dalet, care preced Bhina Dalet din Bhina Dalet, sunt dorințe pe care Bhina Dalet le-a primit de la Bhinot Şoreş, Alef, Bet și Gimel care au precedat-o. Deși dorințele din Bhinot precedente sunt dorințe de a primi, ele provin de la Creator și nu de la ea însăși, Bhina Dalet.

Behina Dalet este alcătuită din cinci Bhinot; aceasta este structura ei și nu se schimbă. Aceste Bhinot se pot diviza, umple, sau alătura pentru acțiunile de primire în ele a Luminilor, dar structura lor rămâne aceeași. Ele se numesc vârful lui Yod, Yod, Hey, Vav, Hey.

Lumile și tot ce există în ele, în afară de oameni, îşi fac apariţia din Bhinot care preced Bhina Dalet din Dalet. Acestea nu au nici-o dorință autonomă de a primi. Ele sunt operate de dorințele pe care Creatorul le imprimă în ele și, prin urmare, nu sunt definite în Cabala ca şi „creaturi”. Numai sufletele oamenilor au fost făcute de Bhina Dalet din Dalet, unde voința de a primi există în ea în mod autonom. Prin urmare, numai sufletele oamenilor sunt considerate „creaturi”.

O dorință adevărată de a primi pentru sine nu apare decât în ​​Bhina Dalet din Bhina Dalet. Ea este singura care se percepe pe sine însăşi ca primind. Prin urmare, ea este singura care decide să restricţioneze primirea Luminii. Totodată, însă, Lumina se îndepărtează de restul Bhinot din Bhina Dalet, întrucât numai Dalet primește în Dalet, în timp ce Bhinot precedente își dezvoltă doar voința de a primi. Când ea încetează să mai primească, Lumina dispare din toate, întrucât toate cele cinci Bhinot constituie un Kli, vârful lui Yod, Yod, Hey, Vav, Hey.

După Ţimţum, când Malhut primește acele cinci Lumini prin Masah – în cele cinci Bhinot ale ei – acestea intră în cele cinci părți ale lui Malhut. Ordinea în care Lumina intră în Parţuf este de la cea mai mică Lumină până la cea mai mare: Nefeş, Ruah, Neşama, Haya și Yechida. Prin urmare, aceste Lumini sunt numite NRNHY.

INTRAREA ȘI îndepărtarea LUMINILOR ÎNTR-UN PARţuf

Cele cinci părți ale lui Malhut sunt numite Bhinot Şoreş, Alef, Bet, Gimel și Dalet. După Ţimţum, atunci când aceste părți primesc Lumini prin Masah, ele sunt numite Sfirot (safire, iluminări) pentru că Lumina strălucește în ele. Prin urmare, în loc de Bhinot, le numim Sfirot, după cum urmează:

  • Keter = Şoreş
  • Hochma = Alef
  • Bina = Bet
  • Zeir Anpin (ZA) = Gimel
  • Malhut = Dalet

Reşimot (pluralul pentru Reşimo) de la Luminile care se îndepărtează sunt numite Otiot (litere). După plecarea celor cinci Lumini – Nefeş, Ruah, Neşama, Haya și Yechida – din cele cinci SfirotKeter, Hochma, Bina, Zeir Anpin și Malhut – rămân cinci Reşimot sau Otiot: vârful lui Yod, Yod, Hey, Vav, Hey.

Mai târziu, în acest articol, vom învăța cum cabaliștii folosesc simboluri pentru a înfăţişa în scris forțele spirituale. Ei alcătuiesc litere, cuvinte și nume din puncte și din linii. Așa au fost scrise toate cărțile sfinte. Rezultă că scrierea reprezintă informații despre forțele și operațiunile spirituale. Când cabaliștii citesc cărți, ei pot acționa în conformitate cu instrucțiunile cuprinse în ele.

Cu toate acestea, atunci când examinăm cărțile sfinte, ele par să trateze evenimente istorice. Este, însă, scris în Tora că întreaga Tora constituie denumirile Creatorului. Asta înseamnă că toate cuvintele din Tora ne spun fie despre Kelim, fie despre acțiunile acestora. Cu alte cuvinte, întreaga Tora este aceeași Înțelepciune Cabala pe care trebuie să o învățăm astăzi, scrisă într-un alt limbaj.

Există patru limbaje în Tora: limbajul Torei, limbajul legendelor, limbajul Talmudului și limbajul Înţelepciunii Cabala. Toate au fost inventate de Cabaliștii care au dobândit spiritualitatea, pentru a ne spune nouă cum putem împlini scopul Creației.

PREZENTARE GENERALĂ

Creatorul dorește să facă bine creaturilor Lui. Creaturile sunt menite să primească prin ele însele binele Creatorului. În acest scop, Creatorul a creat o creatură independentă, complet desprinsă de El. Creatura nu-L simte pe Creator pentru că Lumina este Superioară Kli-ului, iar atunci când umple Kli-ul, îl controlează și determină ceea ce va dori Kli-ul.

Prin urmare, creatura trebuie să se nască în ascundere faţă de Lumină, astfel încât să fie independentă, fără a simţi spiritualitatea și existența Creatorului. Ea se naşte la cel mai îndepărtat grad de Creator, într-un grad numit „lumea aceasta”. Şi totuşi, cu toate că creatura este independentă de influența Luminii Superioare (Creatorul), ei îi lipseşte, în acelaşi timp, puterea de a-şi înțelege propria stare, propria realitate, şi scopul vieții sale. Rezultă că Creatorul trebuie să pregătească mediul potrivit în care creatură să se dezvolte și să evolueze:

  1. El trebuie să-Şi limiteze Lumina la minim, restricționare după restricționare. Acesta este modul în care gradele au fost construite de Sus în jos, de la gradul de Ein Sof, cel mai apropiat de Creator, până la gradul de „lumea aceasta”, cel mai de jos și mai îndepărtat de Creator. Acest act se numește „expansiunea lumilor și a Parţufim„(pluralul pentru Parţuf).
  2. Odată ce punctul de pornire a fost pregătit pentru creatură, trebuie să i se ofere acesteia posibilitatea de a ieși din acea stare și de a ajunge la gradul Creatorului. Cum se poate face, însă, acest lucru, dacă după Ţimţum Alef nici o lumină nu ajunge la Kli – creatura – care este la gradul de „lumea aceasta”? De aceea, Creatorul ne-a oferit în această lume o Segula (putere, remediu): Ohr Makif (Lumină Înconjurătoare), care strălucește chiar și asupra Kli-ului restricţionat.

Rav Yehuda Așlag a scris despre această Segula în articolul 155 din „Introducere la Studiul celor Zece Sfirot„: „De aceea trebuie să ne punem întrebarea de ce, atunci, cabaliștii cer ca fiecare om să studieze Înțelepciunea Cabala? Într-adevăr, există lucruri minunate acolo, care merită să fie făcute publice: Există o minunată şi de neprețuit compensaţie pentru cei care se dedică Înțelepciunii Cabala. Deși ei nu înțeleg ceea ce învață, prin faptul că jinduiesc și au marea dorință de a înțelege ceea ce învață, ei trezesc în ei Lumina care le înconjoară sufletele.

„Aceasta înseamnă că fiecare om din Israel are garanția că va dobândi în cele din urmă toate minunatele împliniri pe care Creatorul le-a avut în vedere în Gândul Creației pentru a încânta toate creaturile. Acela care nu a fost răsplătit în această viață i se va da şansa în viața viitoare etc., până când va fi răsplătit cu împlinirea Gândului Creatorului, pe care El l-a avut în vedere pentru acel om.”

„Și dacă cineva nu a dobândit perfecțiunea, Luminile care sunt destinate să ajungă la el sunt considerate a fi Luminile Înconjurătoare. Asta înseamnă că acestea sunt gata pentru el, dar îl așteaptă să-și purifice vasele de primire, moment în care aceste Lumini vor îmbrăca vasele pregătite astfel.”

„Prin urmare, chiar dacă cineva nu are vasele, atunci când se dedică acestei  înțelepciuni, menționând numele Luminilor și al vaselor legate de sufletul său, ele strălucesc imediat asupra lui într-o oarecare măsură. Totuşi, ele strălucesc pentru el fără a-i îmbrăca interiorul sufletului întrucât îi lipsesc vasele apte să le primească.”

„Cu toate acestea, iluminarea pe care o primeşte omul, mereu şi mereu, atunci când este dedicat Înțelepciunii Cabala atrage asupra acestuia Harul de Sus, transmiţându-i abundența de sfințenie și puritate, care-l aduce mereu mai aproape, până la dobândirea perfecțiunii.”

„Există, totuşi, o condiție strictă în timpul dedicării în această înțelepciune, anume aceea de a nu materializa lucrurile într-o formă imaginară sau corporală, pentru că astfel se încalcă porunca: «Să nu-ți faci chip cioplit și nici o altă formă de asemănare». Caz în care omul îşi face mai mult rău decât bine”.

Aşadar, numai studiul corect al Înțelepciunii Cabala poate aduce omul către scopul vieții sale. Asta spun cabaliștii și cine oare știe mai mult despre realitate decât ei?

Ohr Makif este puterea cu care oricine poate începe să se ridice din această lume în lumea spirituală. Fără ajutorul iluminării acestei Ohr Makif, nu am avea nici o posibilitate să ne depășim starea, întrucât Kli-ul poate fi rectificat numai de Lumină, iar Lumina Superioară nu poate ajunge în această lume. Prin urmare, avem nevoie de Ohr Makif.

Pentru a-i ajuta pe începători să evite greşelile în drumul lor, am adăugat un tabel de întrebări și răspunsuri, un glosar, abrevieri și diverse fișiere media. Nu avem intenţia de a ne adânci în cercetare sau să extindem explicațiile și cantitatea de informații, ci de a-l îndruma pe student în dobândirea drumului corect către progres. Ar trebui să ne fie clar că scopul studiului este de a atinge Dvekut (contopirea) cu Creatorul. Trebuie să avem acest lucru în atenţia noastră întrucât atunci vom chema asupra noastră Luminile Înconjurătoare. Şi ca urmare a impactului acestora, vom pătrunde în Lumea Superioară.

Glosarul este destinat înțelegerii corecte a termenilor de bază. Dar numai dacă ştii cum să interpretezi cuvintele le vei citi corect, în adevăratul lor sens, cel spiritual, şi nu aşa cum le interpretăm în mod obișnuit în lumea noastră, şi numai atunci îţi va fi permis să înveţi şi să citeşti orice în Tora. În caz contrar, s-ar putea să percepi cărțile din Tora ca pe nişte poveşi cu caracter istoric.

Când un cabalist dobândeşte spiritualitatea, este ceva ce nu se poate descrie în cuvinte, întrucât spiritualitatea constă numai din senzații. De aceea, cărțile de Cabala sunt scrise în limbajul ramurilor, folosind cuvinte din lumea aceasta pentru a descrie concepte spirituale.

Lumea spirituală este un loc abstract, „virtual”, unde există doar forțe și emoții, fără îmbrăcăminte corporală. Trebuie să reînnoim și să repetăm ​​încontinuu conceptele spirituale, pentru că până când vom căpăta o legătură emoțională cu spiritualitatea, vom citi în cărțile de Cabala fără să înțelegem ce stă în spatele cuvintelor.

Greseala findamentală provine din faptul că există „cabaliști” care ne învață că există o legătură între trupul uman și Kli-ul spiritual, ca și când Kli-ul spiritual s-ar îmbrăca într-un trup omenesc, ca și cum în interior fiecare organ corporal, ar îmbrăca un organ spiritual. În opinia acestora, dacă efectuezi un act fizic sau orice mișcare fizică, acestea au în mod evident un conținut spiritual. Ei cred că, indiferent ce faci fizic, îndeplineşti o acțiune spirituală.

Greseala lor provine din folosirea de către cabaliști a limbajului ramurilor, adică utilizarea unor cuvinte din lumea aceasta pentru a denumi și a defini termeni spirituali. De aceea există interdicţia strictă în Tora: „Să nu-ți faci chip cioplit și nici un fel de asemănare (…)”. Cu alte cuvinte, este interzis să-ți imaginezi spiritualitatea în forme corporale, nu pentru că ai putea astfel provoca vreun neajuns Sus, ci pentru că imaginea falsă te-ar împiedica să înțelegi căile Creatorului și modul de abordare a scopului.

Prin urmare, studentul trebuie să repete încontinuu conceptele cheie ale Învăţăturii Cabala, cum ar fi „loc”, „timp”, „mișcare”, „absență”, „corp”, „părțile corpului” sau „organe”, „sărut”, „îmbrățișați”, etc. până când fiecare concept este perceput corect. Este ceea ce scrie Baal HaSulam în „Introducere la Studiul celor Zece Sfirot.” Cei care doresc să studieze Cabala în mod corect sunt sfătuiți să abandoneze toate cărțile pe această temă, cu excepția Cărţii Zohar, scrierile lui Ari, scrierile lui Baal HaSulam și scrierile lui Rabaș.

Interpretarea Torei ca narațiune istorică contrazice versetul care spune că întreaga Tora este numele Creatorului, că este Tora din lumea lui Aţilut și că toate cuvintele din ea sunt Nume Sfinte. Este important să ne amintim că ea nu vorbește despre această lume și despre oamenii din ea (vezi „Introducere la Cartea Zohar„, punctul 58).

Toate numele din Tora sunt sfinte, chiar și nume precum Faraon, Balaam, Balak. De exemplu, cel care este chemat să stea lângă Chivotul sinagogii în timpul serviciului, sărută cartea Torei, fără să verifice mai întâi dacă a sărutat din greşeală numele Faraon sau Laban. Zohar-ul explică faptul că fiecare nume simbolizează un grad spiritual: Faraon corespunde lui Malhut, Laban lui Loven (albeaţa) Superioară, Parţuf lui Hohma de Sus, etc.

Reşimot

Pentru a efectua operația corectă, Kli-ul trebuie să știe ce vrea, cum să obțină ceea ce dorește și să aibă puterea de a obține ceea ce dorește.

În afară de Creator, există o singură creatură: voința de a primi plăcere. Prin urmare, întreaga realitate constă numai din Lumină și un Kli, plăcerea și dorința sau, în termini cabalistici, Hitlabşut (îmbrăcămintea) și Aviut (consistenţa/grosieritatea dorinţei de a primi).

În fiecare act spiritual, după ce Lumina părăseşte Kli-ul, adică după trecerea de la o stare în care Kli-ul este umplut de Lumină la o stare în care Kli-ul este gol, ea lasă în urma ei două „reminiscenţe” ale stării anterioare. Ele sunt numite:

  1. Reşimo de(*)Hitlabşut (memoria învelişului) – o amprentă a Luminii care a fost în Kli și s-a îndepărtat, și
  2. Reşimo de Aviut (memoria dorinței de a primi) – o amprentă a Kli-ului pe ecranul (Masah) care a rămas în funcţiune.

Aceste două Reşimot (pluralul pentru Reşimo) sunt considerate un singur Reşimo. Dacă nu rămâne niciun Reşimo, Kli-ul nu va ști ce să vrea sau cum să obțină ceea ce dorește. Întregul proces în cascadă al realității, de la inițierea sa în Malhut din Ein Sof, până la sfârșitul său în lumea aceasta, sunt diferite stări ale lui Malhut din Ein Sof. Ea parcurge această secvență de stări cu ajutorul Luminii care o înconjoară, şi care evocă acele Reşimot care rămân în ea după fiecare stare.

Starea în care Bhina Dalet este plină de Lumină se numește Malhut de Ein Sof. După ce Bhina Dalet şi-a trăi experienţa ca „primitor”, ea a decis să restricţioneze primirea Luminii. Lumina s-a îndepărtat dar a rămas în Malhut un Reşimo al Luminii care era în ea. Chiar și după Ţimţum, Lumina a venit să o umple pe Malhut, dar aceasta a făcut o evaluare și a decis să primească numai ceea ce ar fi putut primi cu scopul de a dărui Creatorului.

Elementele necesare pentru această evaluare sunt:

  • (a) Reşimo a îmbrăcăminiţii (Hitlabşut) Luminii din starea anterioară și
  • (b) dorința de a primi cu scopul de a dărui.

De îndată ce Malhut evaluează aceste Reşimot în Roş, ea primește ceea ce decide să primească în Guf. Iar când Kli-ul completează primirea porţiunii din Lumină pe care a decis să o primească, Ohr Makif loveşte Masah-ul și îl forțează să se întoarcă la Peh. În fel acesta, Parţuf-ul este golit de conţinutul său.

Când Masah-ul se ridică de la Tabur de Galgalta la Peh, Ohr Pnimi părăseşte Galgalta și lasă Masah-ului de la nivelul Guf-ului o Reşimo a Luminii pe care acesta o avea, numită Reşimo de Hitlabşut. Nu rămâne, însă, şi o Reşimo a rezistenţei Masah-ului care primea Lumina, întrucât Masah-ul a decis să înceteze a mai primi Lumina și s-a descalificat de la a-şi mai utiliza rezistenţa. Prin urmare, dispare orice Reşimo referitoare la Masah.

Masah-ul s-a ridicat din Tabur înapoi la Peh. Prin urmare, el simte Lumina Superioară în Roş, care pune presiune pe el cerându-i să o primească. Drept urmare, dorința de a primi Lumina pentru a dărui este retrezită în Malhut. Acesta este începutul nașterii unui nou Parţuf pe Reşimot rămase din starea anterioară.

Rezumat: Un Reşimo al Luminii este o parte a Luminii, pe care Lumina o lasă după îndepărtarea ei. Este nucleul, rădăcina din care se naște următorul Parţuf. Reşimo a Masah-ului s-a pierdut, iar Zivug-ul se face pe o nouă Reşimo.

Atunci când întreaga realitate se extinde până când nu mai rămâne nici-o Reşimo în Masach, acesta reprezintă sfârșitul lumii Asiya. Malhut din lumea Aţilut generează un alt Parţuf, numit Adam haRișon, care se sparge în fragmente ce cad sub lumea Asiya, în locul numit „lumea aceasta”.

Cea mai mică Reşimo din cel mai mic vas (Kli) spart este numită „punctul din inimă”. Este ceea ce simte omul ca fiind o dorință de spiritualitate atunci când aceasta este trezită de Sus. Aceste Reşimot se îmbracă în unii oameni din lumea noastră și nu-i vor lăsă în pace până când nu se vor rectifica cu un Masah și nu se vor umple cu Lumină.

Dacă omul simte acea Reşimo, el merită să dobândească spiritualitatea, să trăiască experienţa Lumii Superioare și să cunoască întreaga realitate. Pentru a reuşi, el găseşte îndrumare în cărțile de Cabala. Fiecare generație îşi are propriile cărți de Cabala, scrise pentru acea generație, pentru un anumit tip de suflete care coboară în ea.

Cărțile care trebuie să îndrume generația noastră către spiritualitate sunt cărțile lui Rav Yehuda Aşlag (Baal HaSulam) și Rav Baruch Aşlag (Rabaş). Pe lângă studierea acestor cărți, există încă două condiții necesare pentru a învăța în mod corect: studiul în cadrul unui grup, a cărui misiune este împlinirea scopului creației, şi un învățător (Rav) cabalist care să conducă grupul.

Reşimot pe care sunt generate Parţufim

Lume/ParţufNumeReşimot de HitlabşutReşimo de Aviut
Lumea Adam Kadmon:
Parţuf KeterGalgaltaDaletDalet
Parţuf HochmaABDaletGimel
Parţuf BinaSAGGimelBet
Parţuf ZAMABetAlef
Parţuf MalhutBONAlefŞoreş
Parţuf Nekudot de SAG:
Parţuf Nekudot de SAGBetBet
Lumea Nekudim
Parţuf Katnut (micime/pruncie)BetAlef
Parţuf Gadlut (măreţie/maturitate)DaletGimel
Lumea Aţilut
Parţuf-ul KeterAtikDaletDalet
Parţuf-ul HochmaAADaletGimel
Parţuf-ul BinaAVIGimelBet
Parţuf-ul ZAZABetAlef
Parţuf-ul MalhutNukvaAlefŞoreş
Lumea Beria:
Parţuf-ul KeterAtikDaletDalet
Parţuf-ul HohmaAADaletGimel
Parţuf-ul BinaAVIGimelBet
Parţuf-ul ZAZABetAlef
Parţuf-ul MalhutNukvaAlefŞoreş
Lumea Yeţira:
Parţuf-ul KeterAtikDaletDalet
Parţuf-ul HochmaAADaletGimel
Parţuf-ul BinaAVIGimelBet
Parţuf-ul ZAZABetAlef
Parţuf-ul MalhutNukvaAlefŞoreş
Lumea Asiya:
Parţuf-ul KeterAtikDaletDalet
Parţuf-ul HochmaAADaletGimel
Parţuf-ul BinaAVIGimelBet
Parţuf-ul ZAZABetAlef
Parţuf-ul MalhutNukvaAlefŞoreş

Reşimot ale Aviut de Masah al Lumilor

Lumea KeterLumea Adam KadmonAviut Dalet
Lumea HohmaLumea AţilutAviut Gimel
Lumea BinaLumea BriyaAviut Bet
Lumea ZALumea YeţiraAviut Alef
Lumea MalhutLumea AsiyaAviut Şoreş

Prin evoluţia în cascadă a realității de Sus în jos, s-a format o scară a gradelor, pe care omul o va urca înapoi. Cel care dobândeşte un anumit grad descoperă în el Reşimot dintr-un grad Superior și poate astfel să continue să urce. Reşimot din grade Superioare apar și în oamenii din lumea noastră. Acestea sunt Reşimot din gradul spiritual cel mai apropiat fiecăruia dintre oameni. Lucrând cu aceste Reşimot, omul iese din lumea noastră şi pătrunde în lumea spirituală.

NAŞTEREA PARŢUFIM

Behina Dalet se numește Malhut, întrucât este locul celei mai mari dorințe de a primi. Când este umplută de Lumină, ea este numită Ein Sof (fără sfârșit), întrucât primește Lumina fără încetare. Malhut este singura ființă creată. Ea este alcătuită din părţi numite Olamot (lumi), întrucât Ma’alimim (ascund) Lumina Creatorului faţă de creaturi. Această ascundere corespunde, în fiecare dintre lumi, măsurii în care creaturile pot primi Lumina folosind Masah-ul.

Când Bhina Dalet a primit Lumina Ein Sof, ea a simțit că Lumina vine de la Cel care dăruie. Senzația Lui (a Celui care dăruiește) a indus în ea o asemenea rușine și agonie, încât a decis să nu fie niciodată un primitor.

O decizie într-o Lume Superioară devine o lege obligatorie pentru toate stările sale ulterioare. Astfel, chiar dacă o parte din Malhut ar vrea să primească pentru sine, nu va fi capabilă să primească, întrucât Malhut îşi evaluează toate părțile. Fiecare nouă decizie este indusă de nivelul de slăbiciune al gradului; drept urmare, fiecare decizie interesează numai gradele inferioare.

După Ţimţum Alef, Reşimo a Luminii și Kli-ul au rămas în Malhut. Lumina s-a întors la Malhut și a vrut să o umple, întrucât intenția Creatorului de a încânta creatura este permanentă. Numai acest Gând al Creatorului este cel care funcționează în fiecare acțiune din Creație, chiar și atunci când ni se pare că realitatea nu este în favoarea noastră.

Malhut, care este situată la gura (Peh) capului (Roş) Parţuf-ului, simte scopul Creatorului de a-i face plăcere, ca în exemplul cu oaspetele și gazda. Malhut simte că, dacă nu primește de la Creator, nu îi va putea da nimic Lui. Prin urmare, ea decide să primească, astfel încât Creatorul se va bucura de faptul că ea primeşte.

Cu ajutorul Reşimot de Hitlabşut și Reşimot de Aviut de la umplerea anterioară, Malhut poate să evalueze cu exactitate cât poate primi, nu conform dorinței ei de a avea plăcere, ci pentru a-L încânta pe Creator.

Reşimo de Hitlabşut este o Reşimo rămasă din Lumina care a fost în Malhut. Masah-ul, pe care Malhut a primit această Lumină, a fost purificat. Nu a mai rămas nici o rezistenţă în Masah pentru a primi încă o dată aceeași Lumină din care a rămas Reşimo de Hitlabşut. Astfel, Roş de Hitlabşut al următorului Parţuf s-a născut pe Reşimo de Hitlabşut. Ulterior, Masah-ul a făcut un Zivug pe Reşimo de Aviut, creând un al doilea Roş, numit Roş de Aviut, din care s-a extins Guf-ul. Aceasta este îmbrăcămintea Luminii din Malhut.

Partea în care Malhut decide cât de mult din Lumina Superioară poate primi pentru a dărui este numită cap (Roş). După decizia luată în Roş, Malhut primește,  în Parţuf, cantitatea de Lumină pe care a decis-o. Această lumină se numește Ta’amim (arome).

Când Lumina Ta’amim își termină pătrunderea în Guf, Masah-ul din care acesta s-a extins oprește expansiunea Luminii în Parţuf. Masah-ul nu permite ca Lumina să continue să pătrundă, întrucât decizia lui Malhut priveşte cantitatea maximă pe care ea o poate primi astfel încât să nu se încânte pe sine. Însemnând că dacă primește mai mult, va fi pentru a primi plăcere pentru ea însăși.

De aceea, acolo unde Masah-ul încetează să mai primească, Malhut simte din nou presiunea Luminii Superioare de a o primi. Asta se întâmplă în locul numit Tabur (buric). Dacă Malhut primește mai multă Lumină, va fi pentru propria plăcere. Prin urmare, ea nu are de ales decât să înceteze primirea Luminii, în totalitate.

Toate deciziile se iau numai la nivel de Roş al Parţuf-ului și sunt executate apoi în Guf. Și aici, ca urmare a deciziei din Roş de încetare a primirii, Masah-ul se ridică de la Tabur la Peh și îndepărteză Lumina din Guf-ul Parţuf-ului.

Masah-ul ajunge la Peh cu o Reşimo a Luminii care a umplut Parţuf-ul și o Reşimo din Aviut care au rămas în Masah. Prin întâlnirea Masah-ului cu Lumina Superioară în Roş-ul Parţuf-ului, dorința de a primi Lumina în scopul dăruirii este trezită iarăşi în Masah, trezind Reşimot din el. Masah-ul face un Zivug de Haka’a cu Lumina Superioară și generează următorul Parţuf.

Există două Masahim (pluralul pentru Masah) în fiecare Parţuf: un Masah care respinge Lumina și un Masah care primește Lumina. Masah-ul care respinge Lumina este amplasat întotdeauna la Peh (gura) Parţuf-ului, respingând toată Lumina care dorește să pătrundă în Parţuf și astfel îndeplinește condiția primei restricţionări (Ţimţum Alef)

De îndată ce primul Masah respinge toată Lumina și este sigur că nu va primi pentru sine, ci numai în scopul de a dărui Creatorului, el activează al doilea Masah, care evaluează cât de mult din Lumina Superioară care ajunge la el poate fi primită cu scopul de a dărui.

În urma deciziei, Masah-ul începe să primească Lumina. El coboară din Peh în jos și, după aceea, Lumina pătrunde în Parţuf. Când măsura în care Lumina pătrunde în Parţuf atinge măsura stabilită de Masah-ul din Roş, Masah-ul care a coborât la Guf pune stop. Acest lucru se datorează faptului că Masah-ul de la Guf respectă întotdeauna ordinele și deciziile luate de Masah-ul din Roş. Astfel, se naște următorul Parţuf din primul.

Evaluarea se face la Masah-ul din Roş. Dar pentru că Aviut-ul său este mai mic decât cel al ​​Parzuf-ului anterior, Masah-ul coboară la Hazeh al Parţufului și nu rămâne la Peh. Acest lucru se datorează faptului că Hazeh este nivelul de Aviut Gimel al Guf-ului, spre deosebire de Peh, care este Dalet.

Prin urmare, de îndată ce Masah-ul se ridică de la Tabur la Peh, unde primește dorința de a face un nou Zivug, el coboară la Hazeh și evaluează cât trebuie să primească. Această evaluare generează al doilea Roş al Parţuf-ului. Ca urmare a acestei decizii, Masah-ul coboară de la Peh până la locul ales de el ca fiind locul prin care va primi Lumina. Acest loc va deveni Tabur al următorului Parţuf.

Sub Tabur, până la Sium Raglin (capătul Picioarelor) următorului Parţuf, Kelim (vasele) rămân goale întrucât Masah-ul nu le umple din cauza lipsei unei suficiente puteri de rezistență. Cel de-al doilea Parţuf și celelalte Parţufim ale lumii Adam Kadmon nu pot coborî sub Tabur-ul primului Parţuf, din cauza absenţei puterii de rezistenţă în Masah.

După ce a fost generat al doilea Parţuf, AB de AK, și a primit ceea ce a decis în Roş, pe Masah-ul coborât la Tabur, a fost un Bituş (o presiune puternică) de Ohr Pnimi și Ohr Makif. Ceea ce s-a întâmplat în primul Parţuf se întâmplă iarăşi. Și aici Masah-ul înțelege că nu poate rămâne la Tabur pentru că nu are suficientă putere de a primi mai mult și dacă ar rămâne în această stare, nu ar împlini scopul Creației.

Drept urmare, Masah-ul celui de-al doilea Parţuf decide, de asemenea, să se cureţe și se ridică la Peh. Și aici, rămâne o Reşimo în Masah. Când ajunge la Peh integrată în Masah-ul de la Peh, ea se trezeşte din nou pentru a primi Lumina. Ultima Reşimo de Aviut, cea din Bhina Gimel, dispare din Masah și apare în schimb Reşimo de Aviut din Bhina Bet. De aceea, Masah-ul coboară spre Hazeh, unde face un Zivug de Haka’a pentru a genera noul Parţuf, numit Parţuf SAG de AK.  

Acelaşi proces se repetă şi aici: de îndată ce se naşte Parţuf SAG, Masah-ul său din Guf este curăţat ca urmare a Bituş-ului exercitat pe el de Ohr Pnimi și Ohr Makif. Masah-ul se ridică la Peh, coboară la Hazeh și generează următorul Parţuf  în Aviut Alef, numit MA sau „MA Superior”.

Atunci când Parţuf-ul MA Superior oprește expansiunea Luminii în interiorul lui, el simte în el Bituş-ul Luminii Interioare și a Luminii Înconjurătoare și decide să se purifice. Se întoarce la Peh cu Aviut Şoreş (consistenţa la rădăcină) întrucât nu a mai rămas în Masah puterea de rezistenţă (Kașiut – duritate) necesară pentru a primi Lumina. Nu mai poate fi generat un alt Parţuf, ci doar un Roş și astfel se oprește procesul de generare a Parţufim.

REALITATEA GLOBALĂ

După Ţimţum, Malhut decide să primească în scopul de a dărui Creatorului. Această intenție se numește Masah (ecran). Ca urmare, sunt generate o serie de Parţufim pe Masah în Malhut:

  • Un Parţuf numit Galgalta este emanat pe un Masah având puterea de a primi Lumina la nivel de Aviut Dalet (gradul al patrulea de consistenţă).
  • Un Parţuf numit AB apare pe un Masah având puterea de a primi Lumina la nivel de Aviut Gimel (gradul al treilea de consistenţă)..
  • Un Parzuf numit SAG apare pe un Masah având puterea de a primi Lumina la nivel de Aviut Bet (gradul al doilea de consistenţă)..
  • Un Parţuf numit MA apare pe un Masah având puterea de a primi Lumina la nivel de Aviut Alef (gradul întâi de consistenţă).
  • Un Parţuf numit BON apare pe un Masah având puterea de a primi Lumina la nivel de Aviut Şoreş (gradul de consistenţă al rădăcinii).

Numele acestor Parţufim (pluralul de la Parţuf) sunt determinate de cantitatea și calitatea Luminilor care le umplu. Malhut apare ca Bhina Dalet, adică a cincea în evoluția Luminii Aţmuto (Esenţa Creatorului). De aceea, ea primește de la fazele (Bhinot) precedente și le conține. Din acest motiv, în Malhut din Ein Sof sunt cinci Bhinot ale dorinței, de la cea mai mică dorință în Bhinat Şoreş până la cea mai mare dorință în Bhina Dalet iar ea poate primi Lumină în ea fără limite.

După Ţimţum, Malhut decide să primească Lumină doar cu scopul de a dărui Creatorului. Primirea în acest mod este contrară dorinței ei fireşti; prin urmare, ea nu poate primi fără restricționare. Nu poate primi toată Lumina imediat, ca și mai înainte. Astfel, ea decide să primească toată această Lumină în porțiuni mai mici. În cele din urmă, ea va fi complet umplută și va împlini scopul Creației.

Fiecare părticică a lui Malhut este ca întreaga Malhut, conținând cinci părți de voință de a primi. Este aşa întrucât nu poate exista o dorință fără să fi fost precedată de patru grade de expansiune a Luminilor.

Din acest motiv, fiecare Kli are o structură fixă, conform celor cinci părți ale lui Aviut: Şoreş, Alef, Bet, Gimel și Dalet, numite Sfirot: Keter, Hohma, Bina, ZA și Malhut, numite Otiot: Vârful lui Yod, Yod, Hey, Vav și Hey.

Întreaga Malhut este împărțită în cinci părți de bază, numite cinci lumi: AK (Adam Kadmon), Aţilut, Briya, Yeţira și Asiya. Fiecare lume este împărțită în cinci Parţufim: Atik, AA (Arich Anpin), AVI (Aba ve Ima), ZA (Zeir Anpin) și Nukva (Malhut). Fiecare Parţuf conține câte cinci Sfirot: Keter, Hohma, Bina, ZA și Malhut.

Cele cinci lumi conțin 5×5 = 25 Parţufim. Fiecare Parţuf conține cinci Sfirot. Prin urmare, în toate lumile există 25×5 = 125 Sfirot sau grade a căror experienţă trebuie să o trăiască fiecare suflet, de la această lume până la lumea Ein Sof, pentru a dobândi starea de Dvekut (alipire/contopire) cu Creatorul.

Fiecare grad, Sfira (singularul pentru Sfirot), Parţuf, sau lume, orice parte din Malhut de Ein Sof, şi până şi cea mai mică fracțiune a realității, constă din cinci părți ale voinței de a primi, un Masah (ecran) deasupra și Lumina, pe care o primește prin Masah. Aşadar, diferența dintre toate părțile Creatiei constă numai din măsura voinței de a primi și Masah-ul de deasupra ei. Puterea Masah-ului determină modalitatea și nivelul de utilizare a dorinței.

Corpul nostru conține aceleași părți. Diferența dintre părți constă în împlinirea lor (mai puternică, mai inteligentă sau mai abilă). Aşadar, aceleași părți există în toate Parţufim spirituale: vârful lui Yod, Yod, Hey, Vav, Hey.

Aceste litere sunt numite „numele Creatorului”, întrucât El a creat creatura după acest patern. Creatura îşi simte propriul Creator în modul în care este umplută cu Lumină – Creatorul – și-I atribuie Creatorului nume, în consecință.

Numele fiecărui Kli urmează măsura în care Kli-ul Îl simte pe Creator. Prin urmare, fiecare grad îşi are propriul nume, de la această lume până la lumea Ein Sof. Sufletele se ridică pentru a împlini scopul Creației, pornind de la această lume, care este gradul cel mai mic. Când un suflet urcă într-un anumit grad, înseamnă că primește Lumina în acel grad. Cu alte cuvinte, el își umple propriile HaVaYaH cu o anumită măsură a Luminii HaVaYaH, şi cu care, împreună, creează numele gradului.

Este scris că toți trebuie să ajungem să fim ca Moise. Asta înseamnă că toată lumea trebuie să obțină gradul numit „Moise”. Toate numele din Tora sunt  Nume Sfinte, întrucât sunt reprezentări ale revelației Luminii, Creatorul. Prin urmare, întreaga Tora se numește „nume ale Creatorului”, inclusiv nume precum Faraon, Balaam, Balak etc.

Numele gradului este determinat de Lumina care umple Parţuf-ul, HaVaYaH. De exemplu, dacă vasul (Kli) este umplut cu Ohr Hohma și simbolul acelei Lumini este litera Yod, umplerea literelor Yod, Hey, Vav, Hey este Yod, Hey (un Yod în Hey), Viv (un Yod în Vav), Hey (un Yod în Hey).

Acest lucru se datorează faptului că fiecare literă din alfabetul ebraic are numărul său propriu:

Alef = 1      Zayin = 7          Mem = 40          Kof = 100

Bet = 2       Het = 8             Nun = 50          Reiş = 200

Gimel = 3   Tet = 9              Sameh = 60        Şin = 300

Dalet 4       Yod = 10           Ayin = 70          Tav = 400

Hey = 5      Kaf = 20                Peh = 80

Vav = 6      Lamed = 30        Ţadi = 90

Astfel, dacă însumăm literele în numele HaVaYaH: Yod, Hey, Vav, Hey = Yod (10 + 6 + 4) + Hey (5 + 10) + Viv (6+ 10 + 6) + Hey (5 + 10) = 72, care sunt literele AB (Ayin + Bet). Acesta este motivul pentru care Parţuf Hochma este numit AB.

Un Parţuf care primește Lumina lui Hasadim se numește SAG:

Yod, Hey, Vav, Hey = 63 = SAG (Samech + Gimel).

Acesta este modul în care se numesc toate gradele din întreaga realitate. Prin urmare, pentru a cunoaște numele fiecărui grad, trebuie doar să cunoaștem numele fiecărui tip de Lumină. Apoi, atunci când citim Tora, vom înțelege despre ce acțiuni spirituale și despre ce locuri și grade din Lumile Superioare este vorba.

Atunci nu vom mai crede în mod eronat că în Tora este vorba despre ceva inferior lumii spirituale. Nu vom mai crede că în Tora se vorbește despre viețile noastre corporale, despre istorie sau despre cum să ne gestionăm viața noastră materială. În schimb, vom ști că toate cărțile din Tora constituie instrucțiuni care ne învaţă cum să ne împlinim scopul vieții noastre, în timp ce încă trăim în această lume, astfel încât nu va trebui să ne întoarcem în această lume ciclu după ciclu și în mod repetat să suferim acest lucru în zadar, într-o viaţă inutilă şi fără scop.

Un Parţuf înseamnă zece Sfirot: Keter, Hohma, Bina, ZA și Malhut

Un Parţuf în litere înseamnă Yod (Hochma), Hey (Bina), Vav (ZA) și Hey (Malhut).

Dar gradul unui Parţuf Nefeş, Ruah, Neşama, Haya, Yechida – nu este explicat prin numele HaVaYaH, întrucât literele HaVaYaH sunt cele zece Sfirot ale scheletului unui Kli. Ele clarifică starea Kli-ului gol, fără a fi împlinit cu Lumina Superioară. Nivelul Kli-ului, gradul spiritual al Kli-ului, este determinat de măsura Masah-ului. Masah-ul umple cele zece Sfirot ale lui HaVaYaH cu Lumini. Masah-ul poate umple Kli-ul cu Lumina lui Nefeş, Ruah, Neşama, Haya sau Yechida. Lumina din Kli determină gradul Kli-ului pe scara gradelor.

În realitate există numai două lumini: Ohr Hohma (Lumina Înțelepciunii) și Ohr Hasadim (Lumina Milei). Simbolul pentru Ohr Hohma este litera Yod, iar cel pentru Ohr Hasadim este litera Hey.

  1. Înregistrarea nivelului de Yechida (Kli-ul Keter) este simplu HaVaYaH, fără umplere: Yod, Hey, Vav, Hey = 10 + 5 + 6 + 5 = 26.
  2. Înregistrarea nivelului de Haya (Kli-ul Hochma) este HaVaYaH umplut cu Yod: Yod, Hey, Vav, Hey = (10 + 6 + 4) + (5 + 10) + (6 + 10) = 72.
  3. Înregistrarea nivelului de Neşama (Kli-ul Bina) este HaVaYaH umplut cu Hey, cu excepția faptului că litera Vav este umplută cu Alef, iar litera Hey este umplută cu Yod: Yod, Hey, Viv, Hey = (10 + 6 + 4 ) + (5 + 10) + (6 + 1 + 6) + (5 + 10) = 63.
  4. Înregistrarea nivelului de Ruah (Kli-ul ZA) este HaVaYaH umplută cu Hey, cu excepția faptului că litera Vav of HaVaYaH este umplută cu Alef: Yod, He, Vav, He = (10 + 6 + 4) + (5 +1) + (6 + 1 + 6) + (5 + 1) = 45.
  5. Înregistrarea nivelului de Nefeş (Kli-ul Malhut) este HaVaYaH umplut cu Hey, cu excepția literei Vav din HaVaYaH, care rămâne fără umplutură: Yod, Hh, Vv, Hh = (10 + 6 + 4) + (5 + + (6 + 6) + (5 + 5) = 52.

Aceasta este sursa numelor, AB, SAG, MA și BON.

NEKUDOT DE SAG

După Ţimţum Alef, Malhut decide să se umple cu scopul de a dărui, folosind Reşimot care au rămas din lumea Ein Sof. A primi cu scopul de a dărui este împotriva naturii creaturii. Prin urmare, Malhut nu poate primi instantaneu toată Lumina Superioară care a umplut-o în lumea lui Ein Sof, ci numai în porțiuni mici, numite Parţufim. Astfel, Malhut primește cinci porțiuni de Lumină: Galgalta, AB, SAG, MA superior și BON superior. Aşa se încheie trezirea în ea a tuturor Reşimot, iar lanțul de expansiune este oprit.

Cel de-al treilea Parţuf care apare este Parţuf-ul SAG. Natura acestuia este cea a lui Bina, aşadar nu vrea să primească nimic pentru sine; ea „se încântă din milă”. De aceea, acest Parţuf poate coborî sub Tabur de Galgalta și umple sfârșitul lui Galgalta cu Lumina sa.

Parţuf-ul SAG s-a născut pe Reşimot de Hitlabşut Gimel și Aviut Bet. Prin urmare, există o iluminare a lui Hochma în Ta’amim. Din acest motiv, Ta’amim de SAG nu pot coborî sub Tabur de Galgalta. Dar când Parţuf-ul SAG începe să se purifice, Ohr Hochma dispare imediat și, pe măsură ce Masah-ul se purifică de la Tabur către Peh, se naşte Parţuf-ul Nekudot de SAG iar acest Parţuf conține numai Ohr Hasadim. Astfel, acest Parţuf poate să coboare sub Tabur de Galgalta și să umple Sof-ul (sfârșitul, partea de jos) lui Galgalta cu Ohr Hasadim.

Toată realitatea se naşte din Bhinat Şoreş, dorința Creatorului de a dărui plăcere creaturilor Sale. Potrivit acestei dorințe, Lumina se extinde ca într-o secvență de cauză și consecință pentru a împlini Gândul Creației în Kli, așadar acesta o va primi.

În Bhina Alef, care înseamnă întreaga Lumină și Kli-ul, se găseşte întreaga intenție a Creatorului de a crea un Kli și a îl umple cu Lumină. Tot ce se naşte  după Bhina Alef este generat din ea. Astfel, Gândul Creatorului apare în realitate, în fapt. Creatorul a instilat, de la bun început, în realitate posibilitatea de a aduce Creaţia la scopul ei, adică acela de a se ridica la înălțimea Creatorului în însăşi natura vaselor (Kelim) și în Lumini.

După Ţimţum Alef, Malhut de Ein Sof a decis să primească prin Masah și a generat cinci Parţufim: Galgalta, AB, SAG, MA superior și BON superior. Aceasta a încheiat evocarea tuturor Reşimot și a epuizat forța Masah-ului, deși numai o parte din Malhut a fost umplută.

Dacă Nekudot de SAG nu ar fi coborât pentru a umple Sof-ul lui Galgalta, Malhut de Ein Sof n-ar fi fost niciodată umplută. Asta întrucât Malhut este doar o dorință de a primi, fără nici un amestec cu dorințe de a dărui. Iar aici, când Nekudot de SAG – care sunt Bina – coboară spre Sof-ul lui Galgalta – care este Malhut – se crează un amestec de Malhut cu Bina. Astfel, lui Malhut i se dă posibilitatea de a dobândi dorința (Kli) de dăruire, de a se rectifica pe sine și de a se umple de Lumină.

După Ţimţum Alef, Malhut de Ein Sof a decis să primească numai prin Masah, adică în funcție de capacitatea ei de a primi pentru a dărui. Ea face un Zivug pe Reşimot de Hitlabşut Dalet și de Aviut Dalet, care au rămas în ea după Ţimţum, și a primit o parte din Lumina Ein Sof. Partea din Malhut de Ein Sof care a fost umplută de acest Zivug este numită Galgalta sau Keter.

Ulterior, Malhut primește încă o parte din Lumina Ein Sof, cu scopul de a dărui. Partea din Malhut care a fost umplută de acest Zivug pe Masah cu Reşimot de Hitlabşut Dalet și de Aviut Gimel care au rămas după Galgalta se numește AB, sau Parţuf-ul Hohma.

Partea de Malhut de Ein Sof care a fost umplută de Zivug pe Reşimot în etapa următoare – Hitlabşut Gimel și Aviut Bet care au rămas după Parţuf-ul AB – se numește SAG sau Parţuf-ul Bina. Parţuf-ul SAG este aceeași Malhut, voința de a primi, cu excepția faptului că nu poate primi pentru a dărui, prin Masah, precum Parţufim Galgalta și AB; ea se poate face pe sine doar similar lui Bhina Bet, Bina.

Prin natura ei, Bina nu vrea să primească Lumină; ea dorește doar să dăruiască. Nu există nicio limitare în privinţa actului de dăruire; prin urmare, Parţuf-ul SAG poate umple cu a sa Ohr Hasadim, întreaga parte a lui Malhut care a rămas goală.

Bina presupune trei părți:

  1. Expansiunea Luminii (Ohr) Hohma.
  2. Decizia Binei că nu doreşte Ohr Hohma, ci doar să dăruiască. De aceea, Ohr Hasadim se împrăştie în această parte.
  3. Bina primește ceva din Ohr Hohma, dar nu pentru ea însăși, ci pentru a o transfera la Parţuf-ul ZA.

Prima parte (de sus) din Bina este încă Hohma. Dorința de a dărui începe să se manifeste numai din partea a doua (cea de jos) a lui Bina. Prin urmare, ea poate umple cu Ohr Hasadim acea parte a lui Malhut de Ein Sof în care există dorința de a dărui, sub Tabur-ul general, parte care nu a fost încă umplută.

Parţuf-ul SAG începe să primească Lumină în Toh (partea sa interioară) prin executarea unui Zivug pe Hitlabşut Gimel și Aviut Bet. Prezența unor Reşimo de Gimel de Hitlabşut induce expansiunea Luminii (Ohr) Hochma în Ta’amim. De aceea, această parte a lui Malhut (SAG)nu poate coborî sub Tabur de Galgalta.

Dar de îndată ce Masah-ul de SAG începe să se purifice și se ridică de la Tabur la Peh, o parte din Parţuf, care este numai Bina, poate coborî sub Tabur de Galgalta. Lumina care se îndepărtează de Parţuf-ul SAG poate de asemenea să coboare sub Tabur de Galgalta, întrucât este pură Ohr Hasadim (plăcere din dăruire), fără Ohr Hohma (plăcere din primire).

De aceea, această parte a Parţuf-ului SAG, numită Nekudot de SAG, care include a doua și a treia parte a Parţuf-ului Bina, coboară sub Tabur de Galgalta și îmbracă propriul Sof.

ŢIMŢUM BET (a doua restricţionare)

Nekudot de SAG a coborât sub Tabur de Galgalta și acolo a umplut vasele (Kelim) goale din Sof de Galgalta cu Ohr Hasadim. Ele au simțit că în aceste Kelim goale existau Reşimot din Lumina care umpluse Sof de Galgalta înainte de Hizdakhut (purificare).

Lumina care umpluse Sof de Galgalta fusese Ohr Hasadim cu un pic de Hohma, iar după Hizdakhut (purificarea) Masah-ului rămăseseră acolo Reşimot: Reşimo din Lumina Dalet de Hitlabşut și Reşimo din Masah pe Gimel de Aviut. Sof-ul de Galgalta a respins răspândirea Luminii în el, ca Bina, și prin aceasta a devenit similar cu Nekudot de SAG. Drept urmare, Nekudot de SAG s-au amestecat cu Sof de Galgalta și au umplut vasele (Kelim) goale.

Prin amestecarea Nekudot de SAG cu Sof-ul de Galgalta, acestea au primit Reşimot rămase în Sof de Galgalta. Reşimot din Galgalta erau mai mari decât Masah-ul de pe Nekudot de SAG și, în consecință, Nekudot de SAG a început să dorească să primească plăcerea care se afla în Galgalta pentru ele însele.

Există o regulă care spune că, dacă plăcerea simțită în dorința de a primi este mai mare decât forța Masah-ului, Kli-ul o dorește pentru el însuși, întrucât cel care decide este cel mai puternic – Masah-ul sau dorința.

Toate lumile și Parţufim sunt părți ale lui Malhut de Ein Sof. Acest Malhut a făcut un Ţimţum și a decis să nu primească niciodată dacă este pentru sine. Drept urmare, acum când o dorință de a primi pentru sine se trezeşte în Parţuf-ul Nekudot de SAG, Malhut care făcuse Ţimţum Alef s-a ridicat pentru ajunge la Sium de Galgalta, până acolo unde se află Parţuf-ul Nekudot de SAG. Acesta este locul din care Nekudot de SAG au început să dorească să primească Lumina pentru sine.

Fiecare Parţuf conține zece Sfirot: Keter, Hohma, Bina, Hesed, Gvura, Tiferet, Neţah, Hod, Yesod, Malhut. Nekudot de SAG este Parţuf-ul Bina, iar Bina se împarte în două părți:

  1. Părțile de sus ale lui Bina sunt Sfirot Keter, Hochma, Bina, Hesed, Gvura, Tiferet. Aceste Sfirot doresc doar să dea și să nu primească nimic.
  2. Părţuile de jos ale lui Bina sunt Sfirot Neţah, Hod, Yesod, Malhut.

Aceste Sfirot nu aparțin lui Bina. Rolul lor în Bina este acela de a primi Ohr Hochma de la Hochma și să o treacă înspre cea inferioară. Asta înseamnă că Sfirot Neţah, Hod, Yesod și Malhut din Bina au dorința de a primi Lumina. Ele au un Masah pentru a primi Lumina, nu pentru ele însele, ci doar pentru a o transmite celei de mai jos. Dar dacă se pierde Masah-ul, Sfirot – aceste dorințe – vor dori imediat să primească pentru ele însele, fără a le da altora.

Exemplu: Cineva este obișnuit să primească o sumă fixă de bani pentru a o transfera unor oameni nevoiași. La un moment dat, el  primeşte o sumă mult mai mare decât de obicei și simte că nu poate da mai departe aceşti bani; îi vrea pentru el însuși. Nu poate rezista unei plăceri atât de mari.

Atâta timp cât plăcerea în bani era mai mică decât propriul Masah, el rezista tentaţiei plăcerilor, pentru că plăcerea de a da banii era mai mare decât plăcerea de a se bucura de ei (de a fura). Dar când plăcerea provenită din primire a devenit mai mare decât plăcerea de a da, el a dorit imediat să primească pentru el însuși.

Acesta este modul în care voința de a primi operează în fiecare om și în fiecare creatură, întrucât însăşi substanța noastră este voința de a primi. Dacă îndeplinim acţiuni de a dărui, o facem numai pentru că ele ne aduc mai multe beneficii decât acţiunile de a primi.

Asta s-a întâmplat şi în Parţuf-ul Nekudot de SAG: Când partea din Parţuf, care a primit pentru a da mai departe celor de mai jos, a fost expusă unei plăceri mai mari decât puterea Masah-ului, Masah-ul a fost imediat anulat și Parţuf-ul a vrut să primească pentru el însuși.

Voința de a primi pentru sine a fost trezită în Parţuf-ul Nekudot de SAG de la Sfira Tiferet în jos, întrucât Sfirot Keter, Hochma şi Bina aparţin de Roş şi, drept urmare, nu vor să primească, iar Hesed, Gvura şi Tiferet au aceeaşi funcţie ca Sfirot Keter, Hochma şi, respectiv, Bina, cu excepția faptului că sunt în Guf-ul Parţuf-ului. Aşadar Hesed este ca Keter, Gvura este ca Hochma, iar Tiferet este ca Bina. Adică, Sfira Tiferet este Bina în Guf-ul Parţuf-ului.

Fiecare Sfira cuprinde zece Sfirot interioare. Prin urmare, Sfira Tiferet îşi are propriile zece Sfirot interioare împărţite în două părți, precum Bina:

  1. Kelim care „nu primesc” – Sfirot: Keter, Hochma, Bina, Hesed, Gvura, Tiferet;
  2. Kelim care „primesc pentru a dărui”, care sunt partea inferioară a lui Bina, Sfirot: Neţah, Hod, Yesod, Malhut.

Parţuf-ul Nekudot de SAG se împarte în vase de dăruire și vase de primire. Linia care le separă se află în interiorul lui Tiferet, din Sfira Tiferet. Acest loc se numește „Pieptul (Hazeh) Parţuf-ului Nekudot de SAG„.

Acum, o parte din Kelim ale Nekudot de SAG au primit o dorință mai mare decât Masah-ul lor; prin urmare, Malhut de Ţimţum Alef, care menţinea Ţimţum Alef, s-a ridicat exact în acest loc, la piept (Hazeh), şi stând acolo nu a permis Luminii să pătrundă sub acesta. Limita de expansiune a Luminii fixată în acest punct se numește Parsa.

Urcarea lui Malhut în locul lui Hazeh al lui Nekudot de SAG, pentru a limita expansiunea Luminii în jos, se numește Ţimţum Bet (a doua restricționare). Ţimţum Alef (prima restricționare) este interdicţia primirii Luminii (Ohr) Hochma în scopul de a primi, iar Ţimţum Bet este interdicția oricărei primiri a Luminii (Ohr) Hochma, întrucât nu există nicio putere de rezistenţă pentru a primi Ohr Hochma cu scopul de a dărui începând de la Parţuf-ul Nekudot de SAG în jos. De aceea orice relaţie cu ea este interzisă.

„O dorință în Cel de Sus devine o lege obligatorie în cel de jos.” Aşadar, în toate Parţufim care se nasc după Ţimţum Bet, Parsa din ele nu permite ca Lumina Superioară – Ohr Hochma – să treacă dincolo de ea până la vasele de primire. De aceea, locul de sub Tabur de Galgalta a fost împărțit în patru părți:

  1. Locul lumii Aţilut, unde Ohr Hochma poate străluci.
  2. Locul lumii Briya, sub Parsa, unde nu poate apărea Ohr Hochma, ci doar Ohr Hasadim.
  3. Locul lumii Yeţira, sub locul lumii lui Briya.
  4. Locul lumii Asiya, sub locul lumii lui Yeţira.

Sium-ul (sfârșitul) lumii Asiya este și cel al lui Kduşa (sfințenia). Sub Kduşa  există:

  1. bariera – granița dintre spiritualitate și corporalitate, care separă lumea lui Asiya de punctul lumii;
  2. locul acestei lumi; și
  3. lumea noastră.

Lumea NEKUDIM

Întregul proces de coborâre a Nekudot de SAG sub Tabur de Galgalta, amestecul lor cu Sof de Galgalta precum și Ţimţum Bet a avut loc în timpul ascensiunii Masah-ului de SAG de la Tabur la Peh. De aceea, când Masah-ul a ajuns la Peh de SAG, Reşimot ale tututor celor întâmplate de la Nekudot de SAG în sus și de la Tabur de Galgalta în jos erau deja în el.

După Hizdakhut (purificarea) Parţuf-lui Galgalta, rămâne o Reşimo de Hitlabşut Dalet a Luminii care a fost în Galgalta și o Reşimo de Aviut Gimel a restului Masah-ului. După Hizdakhut a Parţuf-ului AB, Reşimot de Hitlabşut Gimel și Aviut Bet au rămas în Masah. Astfel, vedem că, după Hizdakhut (purificarea) Parţuf-ului, o pereche de Reşimot rămân în el: o Reşimo de Hitlabşut și o Reşimo de Aviut.

Însă după Hizdakhut a Parţuf-ului SAG, au rămas în Masah trei perechi de Reşimot care au ajuns de la Tabur la Peh, pe care Masah-ul a făcut trei Zivugim, după cum urmează, în ordinea importanței:

1.  Un Zivug pe Reşimot Bet de Hitlabşut și Alef de Aviut din Ta’amim de SAG. Ele generează un Parţuf la nivel de ZA, peste Tabur, numit „MA superior”.

2.  Un Zivug pe Reşimot Bet de Hitlabşut și Alef de Aviut din Nekudot de SAG care s-au extins sub Tabur de Galgalta. Aceste Reşimot sunt ulterioare celei de-a doua restricţionări (Ţimţum Bet), care a fost realizată în Nekudot de SAG, sub Tabur. Toate cele ce au existat în Parţuf devin Reşimot. Prin urmare, există o “memorie” a interdicției de la Ţimţum Bet de a nu utiliza niciodată vasele de primire, întipărită în Reşimot din Nekudot de SAG.

Pentru a păstra această condiție în funcție de cererea Reşimot, Masah-ul din Roş de SAG se ridică de la Peh la Nikvey Eynaim, unde face un Zivug de Haka’a cu Lumina Superioară pe Reşimot Bet de Hitlabşut și Alef de Aviut.

Locul din Roş unde Masah-ul face un Zivug de Haka’a cu Lumina Superioară determină maniera unică în care Luminile se extind în Guf-ul Parţuf-ului.

3.  Un Zivug pe Reşimot Dalet de Aviut și Gimel de Hitlabşut.

Masah-ul se ridică la Nikvey Eynaim (NE) datorită interdicției primirii luminii în vasele (Kelim) de primire. Lumina se poate extinde numai prin Hazeh în fiecare Parţuf, întrucât vasele de dăruire nu sunt prezente mai jos de Hazeh, iar de la Hazeh în jos încep vasele de primire ale Parţuf-ului.

Masah-ul care face un Zivug pe Reşimot restricționate generează un Parţuf. Lumina se răspândește în acest Parţuf și umple numai vasele de dăruire. Nu umple şi vasele (Kelim) pentru primirea Luminii și acestea rămân goale. Parţuf-ul poate folosi, aşadar, doar o parte din Kelim, şi de aceea este considerat a fi “mic” (Katan).

Întrebare: De ce se ridică Masah-ul de la Peh la Nikvey Eynaim și face Zivug acolo, conform cererii venită din Reşimot?

Raspuns: Asta este întrucât Reşimot cer ca un Zivug să fie făcut numai pe vasele de dăruire. De aceea Masah-ul trebuie să se ridice la jumătate din Bina a Roş-ului de SAG, unde se termină vasele de dăruire în Roş și să facă un Zivug pe Reşimot din Bet de Hitlabşut și Alef de Aviut.

Reşimot de sub Tabur cer ca Lumina să se extindă numai în vasele de dăruire, dar cum poate fi generat un Parţuf numai cu vase de dăruire? Nu poate exista un Parţuf care să nu cuprindă toate cele zece Sfirot. Poate exista, însă, un Parţuf care să nu folosească unele dintre dorințele sale – Sfirot. Prin urmare, Roş de SAG trebuie să genereze un Parţuf ale cărui vase de primire vor fi inactive. Aceste Kelim ale Parţuf-ului vor fi: jumătatea inferioară a lui Bina, ZA și Malhut.

Masah-ul din SAG trebuie să genereze Parţuf-ul în aşa fel încât, de la început, să nu folosească vasele de primire în Toh, astfel încât aceste vase din Parţuf nu vor fi umplute. Pentru ca acest lucru să se întâmple, Masah-ul trebuie să facă în Roş un Zivug pentru generarea Parţuf-ului, numai cu vasele de dăruire.

Kelim (vasele) din Roş sunt numite după cum urmează:

  • Keter = Galgalta
  • Hochma = Eynaim
  • Bina = Oznaim
  • ZA = Hotem
  • Malhut = Peh

DIVIZAREA ROŞ-ULUI DE SAG ÎN CINCI BHINOT

Vasele Keter, Hochma și jumătatea superioară a lui Bina, împreună, poartă numele de Galgalta ve Eynaim (GE) sau „vase de dăruire”. Jumătatea superioară a lui Bina aparține vaselor de dăruire întrucât este umplută cu Ohr Hochma și, prin urmare, nu vrea să primească nimic pentru sine, ci tânjeşte după Ohr Hasadim. Jumătatea inferioară a lui Bina vrea, însă, să primească Lumină pentru ZA. Parţuf-ul Nekudot de SAG este Parţuf-ul Bina. De la jumătatea inferioară a Parţuf-ului Bina, adică de la Sfira Tiferet din Nekudot de SAG în jos, există vase de primire:

  • Jumătatea inferioară a lui Bina dorește să primească Lumina pentru ZA.
  • ZA dorește să primească Ohr Hasadim în iluminare din Hochma.
  • Malhut dorește să primească întreaga Ohr Hochma.

Din acest motiv, această parte a Parţuf-ului Nekudot de SAG constă din dorința de a primi cu scopul de a primi.

DIVIZAREA PARŢUF-ULUI NEKUDOT DE SAG ÎN GE ȘI AHP

Locul unde se află Masah-ul în Roş determină forma Parţuf-ului care se va naște:

  • Dacă Masah-ul dorește să genereze un Parţuf care să primească Lumina în toate cele zece Sfirot, trebuie să facă un Zivug în Peh. Odată ce Masah-ul este situat la Peh, Kașiut (duritatea) Masah-ului determină nivelul Parţuf-ului (mărimea și înălțimea), adică în ce măsură va folosi Masah-ul cele cinci Kelim.
  • Dacă Masah-ul dorește să genereze un Parţuf care să primească Lumina numai în vasele de dăruire, adică în doar jumătate din Parţuf, atunci ar trebui să fie amplasat la Nikvey Eynaim și nu la Peh a Roş-ului, întrucât aceasta este jumătatea superioară a Roş-ului. Atunci vasele de dăruire vor fi deasupra Masah-ului, ceea ce înseamnă că ele vor fi luate în calcul de către Masah.

Odată ce Masah-ul este amplasat la Nikvey Eynaim, Kașiut-ul său determină mărimea (înălțimea) Parţuf-ului, adică procentajul din vasele sale de dăruire pe care acesta le va folosi. Parţuf-ul generat în aceste conditii este numit „Katnut al lumii Nekudim„.

De îndată ce, în Roş de SAG, este realizat un Zivug pe Reşimot restricţionate rămase în Bet de Hitlabşut și Alef de Aviut, nou-născutul Parţuf vine în locul de unde s-au trezit Reşimot. El coboară sub Tabur de Galgalta și se extinde acolo complet, inclusiv cu Roş și Guf. Roş de Hitlabşut este numit Keter, Roş de Aviut este numit Aba ve Ima (AVI, în traducere Tată şi Mamă), iar Guf este numit ZON (Zeir Anpin şi Nukva).

Structura sa completă conține Roş și Guf, iar fiecare componentă a lui este împărțită în câte două părți: GE și AHP:

  • GE sunt întotdeauna vase de dăruire. Ele pot fi oricând folosite întrucât Ţimţum (restricţionarea) a fost numai privind Ohr Hochma.
  • AHP sunt întotdeauna vase de primire. De îndată ce s-a făcut Ţimţum Bet în Parţuf-ul Nekudot de SAG, nici un alt Parţuf care mai apare nu are puterea de a primi Ohr Hochma în vasele (Kelim) AHP cu scopul de a dărui.

O a treia pereche de Reşimot, care s-a ridicat cu Masah-ul la Roş de SAG, sunt acele Reşimot care au fost preluate în Nekudot de SAG de la Sof de Galgalta: Dalet de Hitlabşut și Gimel de Aviut. Parţuf-ul Nekudot de SAG a integrat aceste Reşimot atunci când a umplut Sof de Galgalta, iar ele sunt Reşimot care cer să primească Ohr Hohma.

După ce Parţuf-ul Katnut din lumea Nekudim, coboară la locul său, de la Tabur de Galgalta până la Parsa, Roş de SAG i-a dat restul de Reşimo rămase, Dalet de Hitlabşut și Gimel de Aviut. Ca urmare a cererii acestor Reşimot, Masah-ul situat la Nikvey Eynaim din Roş de AVI, a coborât la Peh de AVI, unde a făcut un Zivug pe Reşimot Dalet-Gimel (Dalet de Hitlabshut și Gimel de Aviut). Ca urmare a acestui Zivug, Ohr Hochma a coborât la Guf, a ajuns la Parsa și a trecut prin ea, în jos.

Roş de AVI a considerat că, judecând după trezirea de moment a perechii de Reşimot Dalet-Gimel, vasele de primire de sub Parsa ar putea primi acum în scopul de a dărui. Drept urmare, Parţuf-ul AVI a făcut un Zivug pe Gadlut, adică pe Reşimot DaletGimel. În acest scop, el a cuplat vasele (Kelim) din GE cu cele din AHP în Roş, precum și în Guf, care este ZON, iar Ohr Hochma s-a extins de acolo în jos la ZON.

NAŞTEREA UNUI PARŢUF DIN CEL SUPERIOR, PARŢUF-UL KATNUT DE NEKUDIM ȘI PARŢUF-UL GADLUT DE NEKUDIM

Roşim (pluralul pentru Roş) ale Parţufim Keter și AVI nu au nici o cunoaștere a faptului că Lumina ABSAG care a venit de Sus și a dat putere Kli-ului să treacă de la Katnut la Gadlut, nu ar putea coborî sub Parsa. De aceea, Parsa nu a fost anulată. Când Ohr Hochma a început să umple Kelim de sub Parsa, acestea au început să se spargă, întrucât rămăseseră în voința de a primi pentru a primi.

Când Roş-ul lui AVI a făcut un Zivug pe Reşimot din Dalet de Hitlabşut și Gimel de Aviut, Ohr Hochma a ieșit din ele și a intrat în Guf de Nekudim. Lumina care s-a extins prin GE, doreşte să treacă prin Parsa și să intre în AHP ale Guf-ului. În acel moment Kelim AHP încep să primească Ohr Hochma cu scopul de a primi. Vasele (Kelim) GE, care se află peste Parsa, s-au alăturat vaselor (Kelim) AHP de sub Parsa pentru a forma un singur Guf. Drept urmare, vasele GE – de dăruire – s-au spart şi ele, împreună cu AHP, vasele de primire.

Primul Parţuf din Gadlut de Nekudim este generat atunci când Ohr Hohma vine de la Peh de AVI și se extinde prin Guf de Nekudim, care include atât GE câtși AHP. Totul se petrece în două faze:

  1. Kelim din Guf îşi pierd Masah-ul, și
  2. Acestea decad din gradul lor anterior întrucât doresc să primească cu scopul de a primi.

Ca rezultat al spargerii, Masah-ul primului Parţuf de Gadlut, Parţuf AVI, se purifică și se ridică alături de Reşimot GimelBet, care au rămas în el, la Peh a Roş-ului de AVI. Acolo, a făcut un Zivug de Haka’a pe aceste Reşimot și a generat următorul Parţuf, al cărui Roş este numit YEŞSUT.(Nota trad: YEŞSUT este un acronim de la Israel Saba ve Tvuna). De îndată ce apare Roș-ul, acesta face evaluarea şi produce un Guf.

Parţuf-ul YEŞSUT s-a spart şi a dispărut şi el. Prin urmare, Masah-ul s-a purificat și s-a ridicat la Peh al lui YEŞSUT cu Reşimot BetAlef. Un Guf nu poate să apară pe aceste Reşimot, deoarece nu este suficientă Aviut pentru a primi Lumina.

Astfel, vedem că cei doi Parţufim care au apărut, AVI și YEŞSUT, s-au spart. Pe măsură ce fiecare Parţuf s-a purificat, au fost generaţi patru Parţufim de Nekudot. Astfel, în total, au fost generaţi opt ​​Parţufim, numiți „cei opt Melahim„(regi), întrucât sunt guvernaţi de Malhut, voința de a primi  cu scopul de a primi.

Fiecare Parţuf cuprinde HaVaYaH, cele patru părți. Aceasta este structura oricărei creații. Fiecare Parţuf conține propriile sale zece Sfirot; prin urmare, numărul total de elemente este de 8x4x10 = 320. În Gematria, acest număr este numit Şah (Şin + Haf), întrucât litera Şin înseamnă 300, iar litera Kaf înseamnă 20.

Spargerea s-a petrecut în toate Sfirot. Toate Sfirot au fost amestecate și integrate una într-alta, astfel încât fiecare parte spartă a cuprins 320 de fragmente. Aşadar, întreaga lucrare a rectificării (Tikun) presupune sortarea fiecărui fragment al vaselor (Kelim) sparte.

Cel mai puțin spart dintre cele 320 de elemente ar trebui să fie luat mai întâi, și apoi să fie sortate elementele interioare ale lui Malhut care au cauzat spargerea. În total, cele 320 de fragmente sparte sunt cele nouă Sfirot din ZON de Nekudim. Malhut este a zecea parte dintre aceste zece Sfirot, ceea ce înseamnă că în cele 320 de fragmente există 32 fragmente din Malhut.

Sortarea fragmentelor din Malhut este făcută de către Ohr Hochma. Atunci când Ohr Hochma strălucește la cele 320 de fragmente sparte, ea poate străluci doar în cele nouă Sfirot, adică la 288 (320-32) dintre fragmente, și nu pentru cea de-a zecea Sfira, adică la cele 32 de fragmente ale lui Malhut. Astfel se face sortarea.

Malhut este singura parte rea, care ne împiedică să intrăm în spiritualitate. Natura noastră este aceea de a ne distanţa de ce e rău. De aceea ajungem să urîm răul. Pentru că în spiritualitate cea care separă este este ura, suntem distanţaţi de acest rău, anume de voința de a primi pentru sine.

  • Cele 288 de fragmente care sunt potrivite pentru rectificare sunt numite Rapah (Reiş = 200 + Peh = 80 + Het = 8).
  • Cele 32 de fragmente care nu sunt potrivite pentru rectificare se numesc Lev haEven (inima de piatră). Lev este scris cu Lamed (30) și Bet (2). Astfel, Lamed (30) + Bet (2) = 32.

Aşadar, după sortarea fragmentelor din Malhut Lamed-Bet (32) care nu trebuie folosite, Rapah (288) sunt fragmentele sparte rămase a fi rectificate. Acestea sunt fragmentele sparte ale primelor nouă Sfirot. Dintre acestea, primele care urmează să fie sortate sunt vasele de dăruire, GE. Ele cuprind partea numită ZON (Zeir Anpin şi Nukva) a lumii Aţilut.

Întrucât există zece Sfirot în expansiunea (Hitpaştut) Luminii de Sus în jos în Kli, există și zece Sfirot în consistenţa (Aviut) Kli-ului. Acestea provin din amestecarea (Hitkalelut) Sfirot datorită Ohr Hozer. Cele zece Sfirot din consistenţa/grosieritatea Parţuf-ului sunt numite:

  • Keter          Moha (Măduvă)
  • Hochma    Aţamot (Oase)
  • Bina          Gidin (Tendoane)
  • ZA            Basar (Carne)
  • Malhut      Or (Piele)

Și aici, se aplică legea restricţionării Ţimţum Bet ca şi la Sfirot în lungime.

LUMEA TIKUN (LUMEA RECTIFICĂRII)

După spargerea din lumea Nekudim, ies la iveală câteva lucruri:

  • Luminile care umpleau Parţuf-ul Gadlut de Nekudim au plecat la Roş-ul Parţuf-ului Nekudim.
  • Reşimot rămase în Masah s-au ridicat la Roş-ul Parţuf-ului Nekudim și apoi la Roş de SAG.
  • Niţoţin (scântei), părți din Ohr Hozer (fragmente ale Masah-ului spart), au căzut în vasele (Kelim) sparte, care pierduseră Masah-ul și au revenit la voința de a primi pentru a primi. Se consideră că ele au căzut la locul lumilor BYA, sub Parsa.

Diferența dintre purificarea (Hizdakhut) Parţuf-ului prin Bituş de Ohr Pnimi și Ohr Makif și cea a Parţuf-ului, prin spargere, este că după ce se sparg, Kelim trebuie să fie mai întâi refăcute și numai atunci se pot face Zivugim pe ele, pentru a crea noi Parţufim, adică pentru a fi umple cu Lumină.

Intenția din Roş-ul lumii Nekudim a fost aceea de a primi toată Lumina scopului Creației, pentru a putea dărui, prin umplerea întregului Sof de Galgalta. Astfel, s-ar fi realizat umplerea completă a lui Malhut de Ein Sof. Aşadar, atunci când spargerea vaselor este rectificată, se face rectificarea tuturor vaselor de primire, așa încât să lucreaze pentru a dărui, ajungându-se astfel la Gmar Tikun (sfârșitul rectificării).

Asta nu va însemna, totuşi, rectificarea întregii Malhut de Ein Sof, ci doar o parte a acesteia, anume propriile sale Bhinot Şoreş, Alef, Bet și Gimel, fără Bhina Dalet. Bhina Dalet, care este de fapt singura creatură, nu va fi afectată. Bhinot Şoreş, Alef, Bet și Gimel din ea provin din amestecarea (Hitkalelut) celor Cele Nouă Superioare din ea, ca urmare a influenței Creatorului asupra ei, în timp ce o „creatură” este o dorință care este complet desprinsă de Creator și există în sine.

Numai Bhina Dalet din Bhina Dalet este voința de a primi pentru a primi care se simte independentă. Prin urmare, numai ea își restricţionează voința de a primi. După Ţimţum, toate Parţufim și toate lumile apar pentru a umple dorințele Şoreş, Alef, Bet și Gimel în Bhina Dalet dar nu și Bhina Dalet în Dalet.

Întrebare: Dar dacă ceea ce necesită rectificare este Bhina Dalet din Dalet și nu Bhinot Şoreş, Alef, Bet și Gimel din Dalet, de ce sunt primite Luminile în aceste dorințe?

Răspuns: Aceste dorințe nu sunt dorințele creaturii; ele sunt calitățile Creatorului, forțele Creatorului. Folosindu-le, El conduce creatura – Bhina Dalet din Bhina Dalet. Aceste forțe umplu lumile spirituale, cu excepția sufletului lui Adam.

Bhina Dalet însăși, sufletul lui Adam, nu se poate rectifica cu adevărat în a primi pentru a dărui. Mai curând, rectificarea reală a creaturii înseamnă a evalua toate calitățile sale opuse tuturor calităților Creatorului și, în fiecare dintre cazuri, a prefera a fi precum Creatorul. Creatura nu-şi folosește propria calitate – inima de piatră – ci numai cele nouă Superioare, cele 248 Bhinot pe care le sortează și le ridică după spargere, pentru a fi în unitate cu Creatorul.

Toate Zivugim efectuate după Ţimţum Alef sunt făcute pe aceste dorințe. Parţufim, lumile și tot ceea ce se află în lumi sunt generate de aceste Zivugim și se extind de Sus în jos. Toate cele cinci lumi, cu cele cinci Parţufim în fiecare lume, devin o scară de grade, de la Creator – Cel care Dăruieşte – la creatură – cea care primeşte. Treptele scării sunt măsuri ale echivalenței dorințelor între creatură și Creator.

Dispunerea în cascadă a Parţufim și a lumilor de Sus în jos construiește gradele, care sunt ca niște acoperiri ale Luminii Ein Sof. Fiecare Parţuf acoperă Lumina și o ascunde de Parţufim de dedesubt, în măsura în care primește pentru a dărui.

Putem compara Parţufim și lumile cu cojile de ceapă: rotunde, înconjurându-se unul pe celălalt și cu cât coaja este mai la interior, cu atât Lumina este mai mult  acoperită. Astfel, punctul de întuneric se găseşte la capătul scării, în mijlocul tuturor acestor cercuri.

Pentru a permite dorinței creaturii să aibă libertatea de acțiune, pentru ca creatura să dobândească echivalența de formă cu Creatorul și să adere la El prin libera sa alegere și, de asemenea, pentru a permite creaturii să evolueze şi să se ridice de la starea ei la gradul Creatorului, creatura trebuie să se nască în punctul central al tuturor lumilor, în punctul de întuneric. Totodată, trebuie să fie pregătită pentru aceasta posibilitatea de a-și rectifica dorința, deși datorită slăbiciunii creaturii, rectificarea nu se produce instantaneu, ci gradual.

În acest scop, a fost pregătită o scară a gradelor, cu cinci lumi, cu câte cinci Parţufim în fiecare lume și câte cinci Sfirot în fiecare Parţuf. În total, există 125 de grade de la starea inițială a creaturii până la finalizarea rectificării. Aşadar, lumile au două roluri:

  1. Să ascundă treptat Lumina Ein Sof. Acest lucru se face prin dispunerea în cascadă a lumilor de Sus în jos. De aceea, gradele de ascundere sunt numite Olamot (lumi), de la cuvântul Ha’alama (ascundere).
  2. Să ofere creaturii (sufletelor) rectificările prin care pot urca gradele lumilor de jos în Sus. Fiecare grad pe care creatura îl dobândește este un Parţuf, creat în timpul coborârii în cascadă de Sus în jos. Pentru a urca gradele spirituale, creatura trebuie să fie susţinută de gradul la care aspiră. Când creatura este susinută de acel grad, ea folosește această forță auxiliară pentru a dobândi un Masah și a se ridica la acel nivel. Când creatura se ridică până la acel grad, ea capătă numele acelui grad.

Aflăm astfel că toate lumile și tot ceea ce le umple constituie numai o scară pregătită de Creator pentru înălțarea omului. Când cineva urcă acele grade, toate sufletele se ridică împreună cu el, deoarece toate lumile și tot ceea ce umple aceste lumi există în noi. Aşadar, în afară de creatura în evoluţie, nu există altceva decât Creatorul !

În jurul nostru există numai Simpla, Lumină Superioară, într-o stare de totală lnişte. Asta înseamnă că intenția Creatorului nu se schimbă şi este aceeaşi în toate acțiunile Lui – să facă bine omului. Omul îl poate simţi pe Creator numai în măsura echivalenţei între calitățile sale şi atributul de dăruire al Creatorului:

  • Dacă aceste calități – dorințele, intențiile – sunt în totală contradicţie cu cele ale Creatorului, omul nu-l simte pe Creator. Starea aceasta este numită „lumea aceasta”.
  • Dacă omul izbuteşte să schimbe o anumită calitate și o face să fie oarecum similară calităţii de dăruire a Creatorului, se consideră că el a trecut de la starea de „lumea aceasta” la starea numită „lumea spirituală”. Intrăm astfel în primul grad al scării gradelor către apropierea de Creator.

Toate schimbările se petrec numai în interiorul omului, în vasele de primire.  Ele depind de măsura corectării Masah-ului din om. Dar în afara omului nu există decât Lumina Superioară, unde nu există schimbări. Prin obținerea unei părți a Luminii Superioare, se dobândeşte și se simte o parte a Creatorului. Și, conform acestui sentiment, omul denumeşte această senzație a Creatorului: „Milostiv”, „Îndurător”, „Teribil”, etc.

Întreaga Tora este constituită numai din adnotări referitoare la ceea ce simte omul care dobândeşte spiritualitatea, care se apropie de Creator. Rezultă că întreaga Tora este alcătuită din nume ale Creatorului. De aceea este scris că toată Tora înseamnă Numele Sfinte ale Lui. Cel care îşi însuşeşte Tora dobândeşte o parte din Lumina Comună a tuturor. Gradele de dobândire a Luminii capătă denumirea în funcţie de Sfirot, Parţufim sau Lumi, sau după Lumina primită (NRNHY).

În afară de om, nu există decât Creatorul. Prin urmare, tot ceea ce simţim, tot ce gândim sau vrem, fiecare dintre noi, ne vine de la Creator. Tot ceea ce simte orice om din lume este numai Creatorul.

Creatura urcă din punctul cel mai de jos, de unde începe să se apropie de Creator (punctul lumii acesteia), până când dobândeşte echivalența de formă completă cu Creatorul (Gmar Tikun), traversând 620 grade, numite „cele 613 Miţvot ale Torei” și „Șapte Miţvot al marilor înțelepți”.

Un Zivug cu Lumina Superioară în Masah poartă numele de Miţva. Lumina pe care o primește individul în Kli se numește Ohr Pnimi (Lumină Interioară) sau Ohr Ta’amim (Lumina Aromelor) sau „Tora”. De aceea, cabaliștii spun tuturor: „gustați și vedeți că Domnul este bun.“

Creatura, Bhina Dalet în Bhina Dalet își rectifică dorința de a primi astfel încât să primească pentru a dărui. Tikun (rectificarea) nu este a dorinței însăşi de a primi, ci a modului în care aceasta este folosită – în scopul de a dărui. Această Tikun, având drept scop dăruirea, se face pe porțiuni mici ale dorinței creaturii, de la cea mai mică la cea mai mare, și nu pe toate. Prin rectificare, creatura se ridică de la un grad la altul pe scara gradelor. Lumile sunt grade prin care omul urcă de jos în Sus.

Tikun a voinței de a primi, în a primi numai pentru a dărui, este o Tikun foarte dificilă, întrucât este opusă intenției. Este opusă naturii creaturii. Drept urmare, Creatorul a împărțit întregul drum în 613 grade mici și a divizat însăşi creatura în 600.000 de mici fragmente, numite „suflete”. Când toate sufletele se unesc, ele poartă numele de „sufletul comun” sau Adam haRișon (primul om ).

Dar lucrarea derectificare începe chiar înainte de asta, într-o stare inferioară, numită „lumea noastră”, unde toate părțile ce alcătuiesc Creația există într-o realitate în care nu există nici Creator și nici spiritualitate. Aceste părţi ale Creaţiei nu simt nici măcar că le lipsește senzația de absență a cunoașterii Creatorului. Toţi ne naştem în acest grad, care este alcătuit numai din dorințe de a primi plăceri pe care le putem simţi în cele cinci simțuri fizice.

Întreaga lume este guvernată de poruncile Creatorului. Această guvernare se numește „natură”, întrucât dorința de a primi plăcere în fiecare dintre stări – mineral, vegetal, animal și vorbitor – determină în mod necesar orice reacție. Este aşa pentru că legea este aceea că fiecare creatură alege întotdeauna cea mai mare plăcere și fuge de suferință.

În fiecare generație, există oameni în care Creatorul „sădeşte” un punct în inimă – însemnând dorința de a-L simți pe Creator. Un astfel de om începe să caute împlinirea pentru această nouă dorință din el, fără să știe că este o dorință pentru Creator și că poate fi umplută numai cu Lumina Superioară.

Parţufim care au fost generaţi după spargere sunt numiţi „lumea Tikun„. Tot ceea ce se întâmplă trebuie să facă parte din Creație și este necesar pentru evoluţia creaturii, astfel încât aceasta să poată dobândi perfecțiunea acțiunilor Creatorului și să se bucure de ceea ce a pregătit Creatorul pentru ea.

Aşadar, atât spargerea din lumea Nekudim, numită „spargerea în lumi”, cât și spargerea în Adam haRișon, numită „spargerea în suflete”, au fost predeterminate. În spargerea lumii Nekudim, vasele de primire s-au amestecat cu vasele de dăruire. Fragmentele sparte sunt amestecate în aşa manieră încât fiecare dintre ele este inclus în toate celelalte. Astfel, fiecare dintre cele 320 de fragmente (dorințe) le conține pe toate celelalte în interiorul ei. În consecinţă:

  1. Vasele de primire vor fi rectificate datorită amestecării cu vasele de dăruire și
  2. Luminile NRNHY vor apărea în fiecare dorință (în loc de numai Lumina Nefeş, care fusese acolo înainte).

Fără amestecul rezultat în urma spargerii, vasele de primire nu ar avea nici o posibilitate de a primi Lumina, întrucât Parsa le-ar separa de locul în care Lumina Superioară ar putea începe să se extindă. Acum însă, după rupere, pot fi ridicate la Aţilut (ridicate ca AHP) și pot fi umplute acolo.

Spargerea în lumea Nekudim este numită „spargerea lumilor”, întrucât Malhut de Ein Sof cuprinde cinci părți. Patru dintre acestea dau naștere lumilor, cu tot ce se află în ele, pe măsură ce se extind de Sus în jos. Acestea conțin întreaga Creație, în afară de om care a fost creat în Behina Dalet din Dalet, din ultima parte a lui Malhut – adevărata dorinţă de a primi, independentă şi distinctă în totalitate de dorința Creatorului de a dărui.

Aşadar, omul constituie singura intenţie şi scopul Creației. În afară de el, restul părților Creației nu sunt independente. Acestea ţin de dorința Creatorului, întrucât Creatorul le determină comportamentul, aşa cum există ele în lumea noastră, ca mineral, vegetal și animal.

În lumea noastră, dorința omului nu este esențial diferită de cea a animalelor. Doar acela în care s-a născut dorința Creatorului (o parte a dorinței lui Adam haRișon) poartă numele de „Adam” (Omul). Cel care simte o astfel de dorință o poate rectifica prin căpătarea unui Masah și dobândirea dorinței de a dărui. Iar cel în care nu apare o astfel de dorință, nu are nimic de rectificat și nu are nici-o înclinație de a se apropia de Creator.

Toată realitatea în această lume este împărțită pe cele patru niveluri ale Creației: mineral, vegetal, animal și vorbitor, după măsura voinței de a primi și, în consecinţă, după măsura forţelor pozitive și negative.

Făcând parte din această lume, omul trebuie să treacă prin patru stadii de evoluţie: mineral, vegetal, animal și vorbitor, să dezvolte și să intensifice dorința de a primi în el, până când Creatorul „sădeşte” în el punctul din inimă, adică dorința pentru Creator, pentru a dobândi scopul. De aceea, de mii de ani, omenirea a fost pulverizată sub presiunea naturii – evoluția voinței de a primi de la gradul „mineral” până la gradul „vorbitor”. Aceasta este evoluția generațiilor pe care le cunoaștem.

Întreaga umanitate și fiecare suflet – din generație în generație – parcurge patru stadii de dezvoltare a voinței de a primi:

  1. Plebeul: „mineralul” speciei umane. Urmare a propensiunii pentru bogăție, el evoluează la gradul de „bogat”.
  2. Bogatul: „vegetalul” speciei umane. Urmare a propensiunii pentru putere (onoare), el evoluează la gradul de „puternic”.
  3. Puternicul: „însufleţitul” specie umane. Urmare a propensiunii pentru cunoaștere, el evoluează la gradul de „informat”.
  4. Informatul: stadiul de „vorbitor” corespunzător speciei umane. În acest stadiu al omului, dorința este nelimitată în timp şi spaţiu. Omul este invidios pe cei care au trăit în generațiile anterioare, îşi doreşte lucruri de care nu are nevoie, dar pe care alții le au şi pe care el nu le are. Prin urmare, el își poate mări voința de a primi, întrucât vrea ceea ce vede la alţii. Astfel, omul îşi poate spori voința de a primi fără limite, ceea ce-l face să fie un candidat potrivit pentru dobândirea scopului Creaţiei.
  5. Dacă Creatorul sădeşte punctul din inimă în acest „vorbitor”, un astfel de om începe să se trezească către scop și-şi caută rădăcina sufletului.

Ordinea rectificărilor de mai sus este următoarea:

  • A primi pentru a primi – există în lumea noastră.
  • A dărui pentru a primi – există în lumea noastră.
  • A dărui în scopul de a dărui – există în lumile BYA.
  • A primi pentru a dărui – există în lumea Aţilut.

Întregul sistem al Creaţiei dobândeşte Gmar Tikun numai în lumea Aţilut. De aceea, lumea Aţilut este numită „lumea Tikun” (lumea rectificării).

Lumea AŢILUT

După spargere, Masah-ul s-a purificat și s-a ridicat cu Reşimot la Roş-ul lui AVI de Nekudim. Reşimot rămase în Masah cer o rectificare, astfel încât să poată fi făcut un Zivug pe ele pentru primirea Luminii. Dar Roş-ul lui AVI de Nekudim a revenit la starea de Katnut și nu a putut să o facă. Drept urmare, Masah-ul s-a ridicat la Roş-ul Parţuf-ului superior, Roş de SAG.

Nu există nicio diferență între un Masah care s-a purificat prin Bituş al Luminii Interioare cu cea Înconjurătoare și un Masah care s-a purificat prin spargere. Chiar și după spargere, rămân în Masah Reşimot care cer să fie umplute:

  • Reşimot restricţionate din Hitlabşut Alef și Şoreş de Aviut, rămase de la Parţuf-ul Nekudim;
  • Reşimot ale lui Dalet de Hitlabşut și Gimel de Aviut rămase de la Sof-ul Parţuf-ului Galgalta.

Reşimot restricţionate din Alef de Hitlabşut și Şoreş de Aviut provin chiar din Parţuf-ul Nekudim. Prin urmare, Masah-ul face primul Zivug pe ele. După ce un Parţuf se naște pe ele, Masah-ul va asigura împlinirea celor cerute de Reşimot ale lui Dalet-Gimel, care au provocat evocarea Gadlut a Parţuf-ului. Aşadar, odată ce Masah-ul s-a ridicat la Roş de SAG, el continuă să se ridice la Bina din Keter de SAG, prin Reşimo din Aviut Şoreş, care a fost restricţionată.

Cei cinci Bhinot din Roş sunt numite:

  • Keter          Galgalta          Aviut de Şoreş
  • Hochma    Eynaim           Aviut Alef
  • Bina          Ozen              Aviut Bet
  • ZA            Hotem            Aviut Gimel
  • Malhut      Peh                 Aviut Dalet

În fiecare dintre Sfirot din Roş există cinci Sfirot interioare: Keter, Hochma, Bina, ZA şi Malhut. Reşimo din Aviut de Şoreş restricționată cere un Zivug numai pe vasele de dăruire în Aviut Şoreş. Reşimo cere generarea unui Parţuf, care să lucreze numai cu vase de dăruire, GE, în Aviut Şoreş. Drept urmare, Masah-ul care generează acest Parţuf trebuie să facă un Zivug numai pe vasele de dăruire din Aviut de Şoreş la Roş.

În consecință, Masah-ul se ridică de la Peh la Sfira Keter a Roş-ului de SAG, și de acolo încă şi mai Sus, la Bina din Keter, situându-se după Sfirot KHB HGT din Keter. Rezultă că deasupra Masah-ului există numai vasele de dăruire din Keter, adică Aviut Şoreş. Locul unde se află Masah-ul se numește Meţah (frunte).

Parţuf-ul generat din Zivug-ul pe Reşimo din Aviut de Şoreş, este numit Ubar (fetus). În spiritualitate, nu poate exista un grad mai mic decât acesta. Altfel spus, acesta este gradul spiritual minim. După naștere, nou-născutul Parţuf coboară în locul de unde s-au ridicat Reşimot, sub Tabur de Galgalta, și se extinde acolo de la Tabur în jos.

După ce Parţuf-ul Ubar se desfăşoară la locul său, se trezesc în el Reşimot ale lui Dalet de Hitlabşut și Gimel de Aviut (din Sof-ul lui Galgalta). Gadlut-ul Parţuf-ului apare pe aceste Reşimot: Masah-ul face un Zivug cu Lumina Superioară pe Reşimot din Dalet-Gimel, iar nivelul lui Gadlut se extinde de la Tabur de Galgalta prin Parsa. Acest Parţuf este numit Atik, întrucât este Ne’etak (detaşat) adică nu poate fi dobândit de către cei (suflete) inferiori.

Parţuf-ul Atik este primul Parţuf dintr-o nouă serie de cinci Parţufim, numită „lumea Aţilut„. Drept urmare, Parţuf Atik este Keter al lumii Aţilut.

După ce Parţuf-ul Atik a apărut în Gadlut, Roş de SAG i-a cedat toate Reşimot care s-au ridicat la el după spargere. Din toate aceste Reşimot, Atik a ales cea mai pură Reşimo, a făcut un Zivug pe ea și a generat următorul Parţuf, creând mai întâi unul la nivelul de Ubar, făcând atunci un Zivug pe Gadlut (Dalet-Gimel). Acest Parţuf s-a extins de la Peh de Atik prin Parsa și poartă numele de Parţuf-ul Hochma sau Arich Anpin (AA).

Odată ce a apărut Gadlut al Parţuf-ului AA, Atik îi cedează tot restul de Reşimot care s-au ridicat la Roş de SAG după spargere. Dintre acestea, AA alege pe cea mai pură, face un Zivug pe ea și astfel este generat Parţuf-ul Bina din lumea Aţilut, mai întâi la nivelul Ubar și, în final, în Gadlut. Acest Parţuf se extinde de la Peh de AA la Tabur de AA. El poartă numele de Aba ve Ima (AVI).

După ce Parţuf-ul AVI apare în Gadlut, AA îi cedează toate Reşimot rămase. Din Reşimot cedate de AA, AVI alege cele mai pure Reşimot și face un Zivug pe ele, generând astfel Parţuf-ul ZA din lumea Aţilut. Aici, pentru prima dată, există trei stări: Ubar, Katnut (pruncie, micime) și Gadlut (maturitate, măreție). Parţuf-ul ZA își ia locul de la Tabur-ul lui AA prin Parsa.

După ce apare Parţuf-ul ZA, AVI îi cedează tot restul de Reşimot. ZA face un Zivug pe ele și generează Malhut din lumea Aţilut. Acest lucru completează Zivugim care pot apărea pe Reşimot care s-au ridicat la Roş de SAG după spargerea vaselor.

Starea constantă a lumii Aţilut este de Katnut, sau GE – vase de dăruire. Nu poate fi nimic mai puțin decât asta în ​​Aţilut. În această stare, ea se potrivește exact cu starea de Katnut a lumii Nekudim, înainte de spargere. Lumea Aţilut a apărut, însă, pentru a aduce întreaga Creație la rectificarea finală (Gmar Tikun), astfel încât Malhut de Ein Sof să fie umplută cu Lumina Ein Sof în scopul de a dărui. Iar acest lucru nu a fost încă împlinit.

Spargerea vaselor a făcut ca vasele de primire să se amestece cu vasele de dăruire. Astfel, în fiecare Kli au fost create patru distincţii:

  • Vase de dăruire.
  • Vase de dăruire în interiorul vaselor de primire.
  • Vase de primire în interiorul vaselor de dăruire.
  • Vase de primire.

Prima sortare: Vasele de dăruire sunt scoase din amestec și constituie starea de Katnut a lumii Aţilut.

A doua sortare: Vasele de dăruire din interiorul vaselor de primire sunt scoase din amestec și cuprind lumile BYA. Aceste lumi sunt vase de dăruire, GE, ca și lumea Aţilut, dar ele rămân conținute în AHP, vasele de primire. Pentru ele însele, acestea sunt vase de dăruire; prin urmare, Lumina se poate extinde în ele.

Astfel, odată ce lumea lui Aţilut a apărut, Malhut din lumea Aţilut s-a ridicat la AVI și a făcut un Zivug pe vasele de dăruire în vasele de primire. Ea a generat lumea Briya, apoi lumea Yeţira și, în sfârșit, lumea Asiya.

  • Lumea Briya a apărut în Zivug-ul pe GE care se află în vasele de primire ale lui Aviut Bet.
  • Lumea Yeţira a apărut în Zivug-ul pe GE care se află în vasele de primire  ale lui Aviut Gimel.
  • Lumea Asiya a apărut în Zivug-ul pe GE care se află în vasele de primire  ale Aviut Dalet.

A treia sortare: Sunt scoase din amestec vasele de primire din interiorul vaselor de dăruire. Această sortare și rectificare este făcută de sufletele oamenilor. Ei aleg aceste Kelim și le ridică deasupra Parsei în lumea Aţilut. Această lucrare se numește „trezirea de jos”, întrucât este făcută de suflete. Kelim sparte care se ridică la Aţilut se numeec „AHP ridicate”.

A patra sortare: Sunt scoase din amestec vasele de primire care nu au fost amestecate cu vasele de dăruire, verificând dacă şi-au păstrat calitățile și, drept urmare, sunt interzise de la a fi folosite. Aceste Kelim sunt numite Klipot (coji) sau Lev haEven (inima de piatră), întrucât sunt cele care nu pot fi rectificate până la Gmar Tikun.

Lumile BYA

Zivug-ul pentru crearea lumii Briya a fost făcut în Bina din Aţilut. Prin urmare, lumea Briya se extinde în locul ZA din Aţilut.

Lumea lui Yeţira, creată după lumea Briya, se extinde din aceasta în locul lui Malhut din Aţilut. Parţuf-ul Malhut din Aţilut îmbracă numai cele patru Sfirot NHYM ale Parţuf-ului ZA. Astfel, numai primele patru Sfirot ale Parţuf-ului Malhut KHB și Hesed sunt în Aţilut, vizavi de cele patru Sfirot NHYM ale lui ZA. Sfirot Gvura, Tiferet și NHYM ale Parţuf-ului Malhut se află sub Parsa.

De aceea, când a fost creată lumea Yeţira, primele patru Sfirot îmbrăcau primele patru Sfirot din Malhut, în timp ce ultimele șase Sfirot au venit în locul celor șase Sfirot ale lumii Briya.

Locul lumilor BYA cuprinde treizeci de Sfirot. În viitor, după păcatul lui Adam haRișon, lumile BYA vor cădea în acest loc. Locul în care se termină ultimele șase Sfirot ale lumii Yeţira se numește „Hazeh al locului lumii Briya„. Aici este Hazeh-ul lumii Briya după păcatul lui Adam haRișon.

După ce lumea Yeţira a fost creată și s-a extins în locul său, Malhut din Aţilut a generat lumea Asiya, care se întinde sub lumea Yeţira de la Hazeh-ul locului lumii Briya, până la Hazeh-ul locului lumii Yețira.

Hazeh-ul locului lumii din Yeţira este numit „Hazeh-ul locului lumilor BYA„. Acesta este locul unde se termină expansiunea lumilor BYA. Sub Hazeh-ul locului lumii Yeţira, este gol de Lumină. Acest loc, de la Hazeh-ul locului lumilor BYA în jos pâna la Sium, este locul cojilor (Klipot), numite Mador haKlipot (secțiunea cojilor). Dedesubt este locul numit „punctul lumii acesteia”.

În spiritualitate, un „loc” înseamnă o „dorință”. Punctul lumii acesteia este dorința de a primi (a se bucura) pentru a primi (pentru sine), dorința de a se bucura de plăceri în haine lumeşti: sex, putere, gelozie. Klipot sunt considerate Superioare acestora, întrucât doresc să primească plăcere de la Creator, ceea ce corespunde sfinţeniei (Kduşa).

Intelepciunea Cabala vorbeste intotdeauna din perspectiva înţelegerii individuale. Prin urmare, cel care înţelege că dorințele sale sunt numai de a primi cu scopul de a primi, și nu de a dărui, se poate spune că este un împlinit, pentru că se află în stadiul numit “această lume”. Dar cel care nu înţelege dorinţele ca fiind orientate numai către primire în scopul de a primi nu se află în acest loc (dorință). Un astfel de om se află chiar mai jos (înaintea acestei revelații), într-un loc (dorință) numit „lumea noastră”, unde oamenii nu sunt conștienți (de dorințele lor) și nu-şi simt propria inconştienţă.

Întreaga umanitate se află în gradul inconştient de „lumea noastră”. Din acest grad, începe să se dezvolte în om dorința de a primi. Evoluția are loc prin faptul  că natura îi împinge pe toți către rectificare prin forța severă a judecății (Din).

Întreaga istorie a omenirii este o evoluţie, generație după generație, a voinței de a primi, prin trei elemente: mândrie, onoare și invidie. Suferința aduce omului, și umanității în ansamblu, decizia de a ieși din voința de a primi, întrucât aceasta constituie motivul tuturor suferințelor.

Cei a căror dorință de a primi s-a dezvoltat suficient, primesc un îndemn de Sus pentru a-şi dori ceea ce este dincolo de această lume. În urma acestui îndemn, omul începe să caute o sursă de plăcere care să umple noua dorință, până când îşi găsește invățătorul potrivit. Această căutare poate dura ani sau chiar mai mult decât o viață întreagă, dar dacă Creatorul îl aduce pe om într-un loc în care se studiază Cabala, așa cum s-a întâmplat cu mine (Michael Laitman), este un semn că ți se oferă o oportunitate de Sus să-ţi rectifici sufletul şi să-ţi împlineşti scopul.

STĂRILE PARŢUFIM ÎN LUMILE ABYA

Adam haRișon

Adam haRișon (Primul Om) este o entitate distinctă de tot ce a precedat-o. El este singurul care a fost creat de Malhut de Ein Sof; prin urmare, el este singurul care merită numele de „creatură”. El a fost generat, de asemenea, de Malhut de Aţilut, care s-a ridicat la AVI. Ea a procreat Parţuf-ul Adam haRișon, la fel cum a procreat lumile BYA, și de aceea, Adam haRișon este întotdeauna în interiorul lumilor BYA.

Când s-au născut lumile BYA, ele s-au aşezat de la AVI în jos până la Hazeh-ul locului lumii Yeţira. Când s-a născut Adam haRișon, el se afla în interiorul lor la nivelul tuturor celor trei lumi BYA, primind Luminile NRN (Nefeş, Ruah, Neşama) de la BYA. Adam haRișon a primit Lumini suplimentare, NRN de Aţilut, întrucât BYA erau în Aţilut.

Starea lumilor atunci când s-a născut Adam haRișon poartă numele de “ajunul de Şabat”. După aceea, printr-o trezire de Sus, lumile s-au ridicat, prima lor ascensiune, la un grad superior (însemnând zece Sfirot), împreună cu Adam haRișon, astfel încât Sium-ul lumilor BYA, cu Adam haRișon în ele, s-a ridicat la Hazeh-ul locului lumii Briya.

În acea stare, Adam haRișon a vrut să primească toate Luminile cu scopul de a dărui, ca și în starea care a precedat spargerea vaselor din lumea Nekudim. Acolo, în Nekudim, Roş-ul lui AVI nu înțelegea că partea de ZON nu avea Tikun Kavim (rectificarea liniilor); drept urmare, ei au dat Lumina Gadlut și ZON s-au spart.

Același lucru s-a întâmplat aici cu Adam haRișon: nu a existat nici o înțelegere a faptului că s-ar putea produce o spargere. Dar, după ce mai întâi a primit din greșeală în scopul de a primi, el a vrut iarăşi să primească, de data aceasta în mod deliberat. Nu se mai putea reţine să se bucure.

Drept rezultat, din această spargere s-au născut Klipot, dorinţele de a primi cu scopul de a primi. De asemenea, lumile BYA au coborât sub Parsa, la starea lor permanentă, de la Parsa la Sium-ul general. Se numeşte „starea permanentă”, întrucât lumile BYA nu pot fi într-o stare inferioară acesteia. Dar ele nu sunt „fixate” definitiv în acel loc; ele se pot ridica de la și coborî la locul lor permanent.

În afară de coborârea lumilor BYA în locul lor permanent, a mai existat o rezultantă a spargerii Parţuf-ului Adam haRișon, naşterea lumilor BYA impure. Acestea sunt trei lumi care conțin deficiențele lumilor BYA și sunt în opoziție cu BYA. Aşadar, lumile BYA, care sunt fără nici-o dorință de a primi pentru a primi, sunt numite „BYA pure”, iar deficiențele lor corespunzătoare sunt numite „BYA impure”.

Cele trei lumi impure sunt numite:

  • Eş Mitlakahat (incendiul aprins) – care corespunde lumii Briya.
  • Anan Gadol (nor mare) – care corespunde lumii Yeţira.
  • Ruah Se’ara (vânt furtunos) – care corespunde lumii Asiya.

După păcat, Parţuf-ul Adam haRișon s-a spart în 600.000 de fragmente. Spargerea a continuat mai adânc în fragmentele sparte (în Tora se face referire la spargeri suplimentare precum „uciderea lui Abel”, „generația potopului”, generația Babilonului” etc.).

În cele din urmă, toate fragmentele din Parţuf-ul său au rămas numai în dorința lor de a primi pentru a primi, cu scânteia Luminii care era în el. Aceste fragmente, dorințele cu scânteile din ele, îmbracă oamenii din lumea noastră și îi determină să se trezească către spiritualitate, spre Lumină, spre Creator. Astfel, suntem făcuți să ajungem într-un grup de oameni care studiază Cabala, învățând metoda prin care să atingem scopul.

Există însă şi o altă Klipa (singularul pentru Klipot): Klipat (Klipa lui) Noga. Acestea sunt dorințe amestecate ale binelui și răului. „Amestecate” înseamnă că ele primesc Lumină în partea lor bună și o transferă şi părţii lor rele. Tikun a întregii realități se concentrează pe rectificarea acestei Klipat Noga – detașând-o de cele trei Klipot impure (Ruah Se’ara, Anan Gadol și Eş Mitlakahat), de care este legată în partea sa rea, și alăturându-se cu partea ei bună  sfinţeniei (Kduşa), lumii Aţilut.

ASCENSIUNEA Lumilor

Locul real al lumilor este cel din cea de-a doua stare, anterioară păcatului:

  • ZA (Zeir Anpin) în locul lui AA (Arich Anpin);
  • Malhut în locul lui AVI;
  • Briya în locul lui YEŞSUT;
  • Yeţira în locul lui ZA (Zeir Anpin).
  • Primele patru Sfirot ale lumii Asiya, în locul primelor patru Sfirot din Nukva lumii Aţilut, îmbrăcând TNHYM ale lumii Yeţira;
  • Ultimele șase Sfirot ale lumii Asiya, în locul celor șase Sfirot din lumea Briya, sub Parsa;
  • Primele șase Sfirot ale locului lumii Briya, însemnând locul de la Parsa până la Hazeh-ul locului lumii Briya, se numesc „periferia orașului”, întrucât aparțin lumii Aţilut, care se numește „Un oraș”. Tot aşa, Parsa este numită „zidul orașului”.
  • Există douăzeci și patru Sfirot de la Hazeh-ul locului lumii Briya până la Sium-ul general. Acesta este un gol, lipsit de Lumină.
  • Cele șaisprezece Sfirot de la Parsa până la Hazeh-ul lumii Yeţira sunt numite „Zona Şabat-ului”. Aceasta conține „marginile orașului”, plus zece Sfirot de la Hazeh-ul lumii Briya la Hazeh-ul lumii Yeţira. Fiecare zece Sfirot sunt numite 2.000 Amma (Nota trad.: măsură egală cu aproximativ ¾ dintr-un yard). Prin urmare, întregul loc al lumilor BYA este numit 6.000 Amma sau 6.000 de ani din viața lumii.
  • Cele paisprezece Sefirot de la Hazeh-ul lumii Yeţira până la Sium-ul general sunt numite „secțiunea cojii”. Aici au fost Klipot anterior păcatului lui Adam haRișon. După păcat, însă, ele au devenit cele patru lumi impure ABYA.

SECVENȚA CAUZĂ ȘI CONSECINȚĂ

Patru Bhinot (faze) ale Lumii Directe (Ohr Yaşar):

  • Bhinat Şoreş: Lumina este emanată din Aţmuto – dorința Lui de a face bine creațiilor Sale. Drept urmare a dorinței Lui de a face bine, El crează  Behina Alef, voința de a primi, dorința de a se bucura de Lumină.
  • Bhina Alef: Odată ce simte că primește, ea decide că nu vrea să primească. Această nouă dorință este Bhina Bet.
  • Bhina Bet: Odată ce este complet golită de Ohr Hochma, Bhina Bet îi simte lipsa și decide că vrea să primească niște Ohr Hochma în Ohr Hasadim. Aceasta este Bhina Gimel.
  • Bhina Gimel: La sfârșitul ei, când primește Ohr Hochma, precum și Ohr Hasadim, Bhina Gimel hotărăște că vrea să primească toată Lumina. Aceasta este Bhina Dalet, numită Malhut, întrucât ea este guvernată de voința de a primi. Ea simte dorința de a primi Lumina, la fel ca în Bhina Alef, dar cu ceva în plus. Această dorință suplimentară este un nou Kli, numit „poftă”. Malhut simte că dorința ei este una autonomă, care vine de la ea.
  • Bhina Dalet: Ea primește toată Lumina fără limite, de aceea poartă numele de „lumea Ein Sof„.

Ţimţum Alef: Bhina Dalet face Ţimţum Alef (prima restricţionare). Bhina Dalet restricţionată este numită „lumea Ţimţum„.

Lucrarea Masah-ului: Bhina Dalet, Malhut, decide să primească Lumina în dorințele de a dărui, adică în ale sale Bhinot: Şoreş, Alef, Bet și Gimel, dar nu în Bhina Dalet, care este o dorință pură de a primi.

Parţuf-ul Galgalta: Cu ajutorul Masah-ului cu Reşimot din Dalet de Hitlabşut și Dalet de Aviut, Malhut face un Zivug (cuplaj/împerechere) cu Lumina Superioară, care s-a îndepărtat datorită restricţionării (Ţimţum). În Zivug cu Lumina, Masah-ul decide cât de multă Lumină va primi în Malhut.

Drept urmare a deciziei, Masah-ul coboară la Guf cu cantitatea de Lumină pe care a decis să o primească. Lumina care intră în Parţuf se numește Ta’amim. Locul în care Masah-ul îşi oprește coborârea și limitează primirea Luminii se numește Tabur.

Lumina care intră în Parţuf se numește Ohr Pnimi (Lumina Interioară). Lumina generală care a rămas în afara Kli-ului este numită Ohr Makif (Lumina Înconjurătoare). Ulterior, pe Masah-ul situat la Tabur, are loc un Bituş (bătaie) între Ohr Pnimi și Ohr Makif întrucât ambele doresc să anuleze limitarea la primire.

Masah-ul decide să nu folosească Reşimot din Aviut Dalet și începe să se purifice. Se ridică de la Tabur la Peh, iar Ohr Pnimi părăseşte Parţuf-ul. Luminile care se îndepărtează sunt numite Nekudot (puncte). Întregul Parţuf, de la primul Zivug în Roş până la sfârșitul purificării lui (Hizdakhut), se numește Parţuf-ul Galgalta.

Parţuf-ul AB: Masah-ul Parţuf-ului Galgalta care s-a ridicat până la Peh a Roş-ului de Galgalta este integrat în Zivug-ul permanent pe Masah-ul de la Peh. Întâlnirea dintre Masah și Lumina Superioară la nivelul Roş-ului face ca Masah-ul să vrea să primească o parte a Luminii în Roş, dar în conformitate cu Reşimot rămase în el, Dalet de Hitlabşut și Gimel de Aviut. Ultima Reşimo din Aviut (pentru primirea Luminii) dispare, ca urmare a deciziei de a renunţa la primire.

Masah-ul coboară la Hazeh-ul lui Galgalta, conform Reşimo din Gimel de Aviut, și face un Zivug pe Reşimot ale lui Dalet de Hitlabşut și Gimel de Aviut. Acesta este locul lui Peh a următorului Parţuf. După Zivug, Masah-ul coboară de la Peh până la Tabur-ul noului Parţuf, iar Lumina Ta’amim intră în Toh.

Ulterior, pe Masah, la Tabur, are loc un Bituş între Ohr Pnimi și Ohr Makif, pentru a anula limitarea Masah-ului. Masah-ul decide să se purifice, Reşimo din Aviut Gimel dispare, iar Masah-ul se ridică de la Tabur la Peh. Luminile care se îndepărtează sunt numite Nekudot de AB.

Parţuf-ul SAG: Când Masah-ul vine la Peh, el este integrat în Zivug-ul permanent care există acolo cu Lumina Superioară și dorește să primească o parte din Lumina care este în Roş. De aceea, Masah-ul coboară la Hazeh-ul Parţuf-ului AB, conform Reşimo, și face un Zivug cu Lumina pe Reşimot ale lui Gimel de Hitlabşut și Bet de Aviut. Primeste Lumina şi se opreste la Tabur, locul pe care l-a stabilit în Roş. Imediat pe Masah este aplicat un Bituş între Ohr Pnimi și Ohr Makif, întrucât vor să anuleze limitarea primirii pe care o crează Masah-ul în Toh. Masah-ul decide să se purifice și se ridică la Peh.

Nekudot de SAG: Luminile, care apar în timpul purificării (Hizdakhut) Masah-ului, se numesc Nekudot. Nekudot de SAG sunt din Bet de Hitlabşut și Bet de Aviut. Aceasta este natura lui Bina. Aceste lumini pot apărea oriunde (în orice dorință), şi de aceea, Luminile  Nekudot coboară sub Tabur-ul lui Galgalta și umplu Sof-ul lui Galgalta.

Sof-ul lui Galgalta și Nekudot de SAG se amestecă și Parţuf-ul Nekudot de SAG, care este Parţuf-ul Bina, se împarte în GAR de Bina și ZAT de Bina (cele trei superioare ale lui Bina şi cele trei inferioare ale lui Bina). ZAT de Bina, care sunt vase de primire, sunt influenţate de Reşimot din Sof-ul lui Galgalta și doresc să primească aceste Lumini cu scopul de a primi. Asta întrucât forța Masah-ului din Nekudot de SAG este a lui Bet de Aviut, iar Reşimot din Sof-ul lui Galgalta sunt DaletGimel, adică sunt mai puternice decât puterea de rezistență a Masah-ului.

Drept urmare, este creată o dorință de a primi în scopul de a primi de la Hazeh-ul lui Nekudot de SAG în jos. Aceasta o forțează pe Malhut, care a efectuat prima restricţionare (Ţimţum Alef), să se ridice de la Sium-ul lui Galgalta la locul Hazeh-ului lui Nekudot de SAG și să limiteze expansiunea Luminii astfel încât să ajungă numai până la Hazeh.

Toate procesele în Nekudot de SAG se desfăşoara în timpul ridicării Masah-ului de pe Guf-ul de SAG de la Tabur-ul de SAG la Roş, cu menţiunea că acum au fost adaugate la acesta Reşimot rămase de la Ţimţum Bet şi din Sof-ul lui Galgalta.

Ţimţum Bet (a doua restricționare): Ascensiunea lui Malhut din prima restricţionare (Ţimţum Alef) către Hazeh-ul lui Nekudot de SAG se numește Ţimţum Bet.

MA și BON de deasupra Tabur-ului de Galgalta: Când Masah-ul de pe Guf de SAG ajunge la Peh, face un Zivug pe Reşimot ale lui Bet de Hitlabşut și Alef de Aviut rămase din Lumina Ta’amim de SAG deasupra Tabur-ului, generând Parţuf-ul MA Elyon (MA cel Superior), de la Peh de SAG la Tabur de Galgalta. După purificarea (Hizdakhut) Parţuf-ului MA Elyon, se naște Parţuf-ul BON Elyon (BON cel Superior), de la Peh de MA până la Tabur de Galgalta.

Lumea Nekudim (Katnut): Când Masah-ul de pe Guf-ul lui SAG se purifică și se ridică la Peh de SAG, el vrea să facă un Zivug pe Reşimot din el (Bet de Hitlabşut și Alef de Aviut de sub Tabur-ul lui Galgalta). El urcă, de la Peh la Nikvey Eynaim (NE) ai Roş-ului de SAG, după cum cer Reşimot, întrucât Reşimot BetAlef sunt restricționate, cerând să primească Lumina numai în vasele de dăruire.

Drept urmare, Masah-ul este situat sub vasele de dăruire în Roş, sub Keter și Hochma la Roş-ul lui SAG. Masah-ul face întotdeauna un Zivug numai pe Bhinot de Roş care sunt deasupra lui. Din acest motiv, este situat la Roş, locul de unde dorește să primească Lumina în Guf.

După Zivug, Masah-ul trece în mod activ Guf-ului ceea ce a primit în Roş, în potențial. Lumina se extinde spre locul din care se ridică Reşimot BetAlef restricţionate, adică sub Tabur-ul lui Galgalta. Acest Parţuf este numit Parţuf-ul Nekudim, întrucât a apărut pe Reşimot din Nekudot de SAG.

Acest Parţuf include:

  • Roş-ul de Hitlabşut, numit Keter;
  • Roş-ul de Aviut, numit Aba ve Ima (AVI);
  • Guf-ul, numit ZON (Zeir Anpin și Nukva).

În fiecare dintre ele sunt active doar vasele de dăruire; vasele lor de primire fiind ascunse (în interiorul lor).

Gadlut al lumii Nekudim: După ce Katnut al lumii Nekudim este completă, la cererea Reşimot din Dalet de Hitlabşut și Gimel de Aviut, Masah-ul de la Roş de SAG a coborât la Peh de SAG și a făcut un Zivug. Acest Zivug aduce Ohr Hochma la Roş-ul din Keter de Nekudim și la Aba Roş-ului din AVI.

Ima este Bina, care nu vrea să primească niciun pic de Ohr Hochma, în afară de cazul că o cere ZON. Ohr Hochma strălucește de la Roş de Nekudim chiar până la Sof de Galgalta, și de acolo vine o solicitare – prin ZON de Nekudim – către AVI să primească Gadlut, adică Ohr Hohma. Atunci când ZON face solicitarea de la AVI, ei se cuplează și aduc Ohr Hochma în ZON.

Spargerea vaselor: Ohr Hochma se extinde de la Roş de AVI către ZON, şi se întâlneşte cu GE din ZON în jos către Parsa. Când Lumina dorește să traverseze Parsa și să umple vasele (Kelim) AHP din ZON, ea întâlnește dorința de a primi și se îndepărtează în Sus. Vasele (Kelim) din GE și AHP se sparg și 320 fragmente sparte cad sub Parsa.

În această spargere, vasele de dăruire (GE) se amestecă cu vasele de primire (AHP); aşadar, în fiecare fragment spart există patru tipuri de Kelim:

  1. GE – care au format GE ale lui ZON din Aţilut;
  2. Hitkalelut ale vaselor GE în AHP – care au format lumea BYA;
  3. Hitkalelut ale vaselor AHP în GE – care au format AHP ridicat;
  4. AHP – care au format Klipot, care sunt dorințe de a primi pentru a primi, nepotrivite pentru a primi Lumina. Acestea sunt cele 32 (Lamed Bet) Malhut ale celor 320 (Şah) fragmente care nu pot fi rectificate până la Gmar Tikun (pentru a primi în ele în scopul de a dărui). Cele 32 Malhut sunt numite Lev haEven (inima de piatră). Rectificarea înseamnă separarea lor de celelalte 320 de fragmente și reţinerea de la a le utiliza.

Din cele 320 fragmente ale fiecărei părţi sparte, 288 (adică 320 – 32) pot fi rectificate, întrucât nu fac parte din Malhut, ci din noile Sfirot superioare. Unele dintre ele, cele care aparțin de GE din ZON, ar trebui scoase din amestec, întrucât sunt vase de dăruire. Acestea sunt cele care alcătuiesc Katnut (GE) a lui ZON din Aţilut.

FORMAREA LUMII AŢILUT

Atik: Masah-ul, inclusiv Reşimot, s-a ridicat la Roş-ul din Nekudim și de acolo la Roş-ul lui SAG. Masah-ul a ales cele mai pure Reşimot, cele din Alef de Hitlabşut și Şoreş de Aviut, s-a ridicat de la Peh la Sfira Keter a Roş-ului lui SAG și de acolo a mers mai departe spre Bina din Keter, unde s-a situat în spatele Sfirot KHB HGT ale lui Keter.

Astfel, deasupra Masah-ului sunt doar vasele lui Keter de dăruire din Aviut Şoreş. Acest loc se numește Meţah (frunte), și este locul în care Masah-ul face un Zivug, din care se naște Parţuf-ul Keter din Aţilut, numit Parţuf Atik.

Parţuf-ul născut din acest Zivug se numeşte Ubar, întrucât are numai vase de dăruire în Aviut Şoreş, cel mai mic ce poate fi în spiritualitate. După naștere, acest Parţuf coboară în locul de unde s-au ridicat Reşimot, sub Tabur-ul lui Galgalta.

Când se naște Parţuf Atik și coboară la locul său, Reşimot din Dalet-Gimel se trezesc în el și cer ca acest Parţuf să ajungă la maturitate (Gadlut). Masah-ul face un Zivug cu Lumina Superioară pe aceste Reşimot și construiește nivelul lui Atik în Gadlut. Acest Parţuf se întinde de la Tabur-ul lui Galgalta la Sium-ul lui Galgalta, traversând Parsa, întrucât este Parţuf-ul Keter, care încă ţine de Ţimţum Alef. Acesta este motivul pentru care este numit Atik, întrucât este Ne’etak (“vechi” dar şi “desprins”) ceea ce înseamnă desprins de cei inferiori, de Parţufim inferiori.

AA (Arich Anpin): De îndată ce este generat Parţuf-ul Atik ca Gadlut, Roş-ul lui SAG parcurge toate Reşimot primite după spargere. Dintre toate Reşimot, Atik alege cea mai pură Reşimo, face un Zivug pe ea și generează următorul Parţuf-Hochma – în gradul de Ubar și ulterior de Gadlut. Acest Parţuf se întinde de la Peh a lui Atik la Parsa și se numește Parţuf Arich Anpin (AA).

AVI (Aba ve Ima): De îndată ce a fost creat Gadlut al Parţuf-ului AA, Atik îi cedează toate Reşimot rămase din cele care au s-au ridicat la Roş-ul lui SAG după spargere. Dintre acestea, AA alege cele mai pure Reşimot și face un Zivug pe ele. Acest Zivug generează Parţuf-ul Bina în Aţilut, mai întâi în gradul de Ubar și ulterior de Gadlut. Acest Parţuf se întinde de la Peh a lui AA pănă la al său Tabur.

ZA (Zeir Anpin): După ce este generat Parţuf-ul AVI ca Gadlut, AA îi cedează toate Reşimot rămase. AVI alege cele mai pure Reşimot din toate Reşimot primite, face un Zivug pe ele și generează Parţuf-ul ZA în Aţilut, mai întâi în gradul de Ubar (Katnut) și apoi de Gadlut. Parţuf ZA își ocupă locul de la Tabur-ul lui AA până la Parsa.

Malhut: După ce este generat Parţuf-ul ZA în grad de Katnut, AVI îi cedează tot restul de Reşimot, care nu au fost rectificate de Parţufim anteriori. Dintre acestea, ZA alege pe acelea care se potrivesc, face un Zivug pe ele, generând Parzuf-ul Malhut în Aţilut ca un punct (Nekuda), așa cum era în lumea Nekudim. Acest lucru încheie rectificarea tuturor Reşimot ale lui Katnut din lumea Nekudim care s-au ridicat la Roş-ul lui SAG după spargere.

FORMAREA LUMILOR BYA

Parţufim din GAR ale lumii Aţilut au fost generaţi pe Reşimot din Roş de Nekudim, fiind numai purificaţi , fără să fie sparţi . De la ZON de Nekudim în jos, generarea Parţufim se face prin alegerea și rectificarea fragmentelor sparte. Întrucât prin spargere în lumea Nekudim, vasele de dăruire de peste Parsa s-au amestecat cu vasele de primire de sub Parsa și s-au integrat unele în altele. Astfel, în fiecare dintre cele 320 de fragmente sparte se găsesc patru tipuri de Kelim (vase):

  1. Vase de dăruire;
  2. Vase de dăruire integrate cu vase de primire;
  3. Vase de primire integrate cu vase de dăruire;
  4. Vase de primire.

La început, dintre toate cele 320 de fragmente, sunt alese numai vasele de dăruire, în ordinea consistenţei lor (Aviut), de la cele mai pure la cele mai grosiere, și rectificate (pe ele se fac Zivugim). Masah-ul care coboară din Roş-ul lui SAG generează toate Parţufim din lumea Aţilut, mai întâi în grad de Katnut și apoi în Gadlut. Cele în gradul Katnut din lumea Aţilut sunt generate vizavi de cele în gradul Katnut din lumea Nekudim.

După aceea, ZON din Aţilut se ridică la AVI din Aţilut, ZA devine ca Aba, iar Malhut devine ca Ima. Un grad inferior care se ridică la un grad superior devine ca cel superior; aşadar, Malhut dobândeşte gradul Bina, astfel încât să poată face un Zivug pe Ohr Hochma și să genereze noile Parţufim. Când Malhut din Aţilut s- ridicat la Ima, a ales vasele de dăruire care erau integrate în vasele de primire din fiecare dintre cele 320 de fragmente sparte, în ordinea consistenţei (Aviut) – de la cele mai pure la cele mai grosiere. În această ordine ea a generat noile Parţufim:

  • Cinci Parţufim generate prin alegerea și Zivug-ul făcut pe vasele de dăruire (GE) care au căzut în partea lui Bina, sub Parsa (GE integrate în Aviut Bet de AHP). Acestea sunt KeterAtik, HochmaAA, BinaAVI, ZAZA și Malhut-Nukva din lumea Briya.
  • Cinci Parţufim generate prin alegerea și Zivug-ul făcut pe vasele de dăruire (GE) care au căzut în Kelim din ZA, sub Parsa (GE integrate în Aviut Gimel de AHP). Acestea sunt KeterAtik, HochmaAA, BinaAVI, ZAZA și MalhutNukva din lumea Yeţira.
  • Cinci Parţufim generate prin alegerea și Zivug-ul făcut pe vasele de dăruire (GE) care au căzut în Malhut, sub Parsa (GE integrate în Aviut Dalet de AHP). Acestea sunt KeterAtik, HochmaAA, BinaAVI, ZAZA și MalhutNukva din lumea Asiya.

Malhut din Aţilut a făcut aceste Zivugim în timp ce se afla în locul lui Ima din Aţilut. De aceea, lumea Briya, pe care ea a creat-o, se află sub ea, ocupând locul lui ZA din Aţilut.

Lumea Yeţira, creată de Malhut din Aţilut, după lumea Briya, iese din ea și îşi ocupă locul sub lumea Briya, pe locul celor patru Sfirot ale lui Malhut din Aţilut și al celor șase Sfirot de pe locul lumii Briya.

Lumea Asiya, creată de Malhut din Aţilut, după lumea Yeţira, iese din ea și îşi ocupă locul sub lumea Yeţira, de la Hazeh-ul locului lumii Beria, până la Hazeh-ul locului lumii Yeţira.

Toate lumile se încheie la Hazeh-ul lumii Yeţira, întrucât dintre toate fragmentele sparte, cele sortate sunt vasele de dăruire inclusiv vasele de dăruire integrate în vasele de primire. Acesta corespunde Hazeh-ului locului lumilor BYA, întrucât acolo este locul unde se termină ale lor GE.

Sub Hazeh-ul lumii Yeţira încep AHP din locul lumilor BYA, locul vaselor de primire integrate cu vasele de dăruire și al vaselor de primire (Lev haEven).

AHP ridicate: alegerea și rectificarea vaselor de primire care au fost integrate în vasele de dăruire adaugă şi Kelim ale AHP din lumea Aţilut. Lumina care se răspândește în aceste Kelim este Ohr Hochma, iar lumea Aţilut primește Gadlut.

Ohr Hochma se răspândește numai în adevăratele vase de primire, pentru că aici există şi vase de primire integrate în timpul spargerii cu vase de dăruire. Prin urmare, Lumina care apare în Zivugim pe aceste Kelim nu este Ohr Hochma (Lumina Hochma), ci doar o He’arat (iluminare, lumină mai mică) a Luminii Hochma.

Există o rectificare (Tikun) specială la nivelul Roş-ul lumii Aţilut, care să garanteze că nu va mai fi niciodată o altă spargere în lumea Aţilut, așa cum s-a întâmplat în lumea Nekudim. Există o limitare în Roş-ul Parţuf-ului AA, astfel încât de la AA şi mai jos, să nu existe nici un Zivug pe Malhut, sub Parţuf-ul AA, ci doar pe Malhut care este integrată (Hitkalelut) în Sfirot de deasupra ei, în dorințele de dăruire.

În consecinţă, lumea Aţilut se naşte numai în Katnut, iar fiecare Parţuf are numai vase de dăruire, Kelim de GE. Vasele de primire, AHP, se află sub Parsa. Este imposibil să fie adăugate AHP la GE și să se facă un Zivug pe toate cele zece Sfirot pe locul lor, așa cum a fost în lumea Nekudim, întrucât aceasta a fost cauza spargerii.

Aşadar, fiecare adăugare de vase de primire în Aţilut se face prin ridicarea câtorva vase de primire, care sunt integrate în vasele de dăruire. Ridicarea se face de sub Parsa până deasupra acesteia, astfel încât fragmentele de AHP sunt adăugate lumii Aţilut. Aceasta, la rândul ei, induce iluminarea Hochma în lumea Aţilut.

În felul acesta, fragmente ale vaselor de primire se ridică de sub Parsa și se alătură lumii Aţilut. Toate vasele de primire care se pot alătura vaselor din Aţilut, care sunt vasele de primire ce sunt integrate în vasele de dăruire, se ridică în ordine, de la cele mai pure la cele mai grosiere.

RECTIFICAREA INIMII DE PIATRĂ (Lev haEven)

Rectificarea lui Lev haEven se face numai prin Lumina lui Mesia.

După ce toate rectificările menționate mai sus sunt finalizate, tot ceea ce rămâne în lumile BYA sunt vasele de primire, numite Lev haEven. Acestea nu sunt incluse în vasele de primire și, prin urmare, nu pot fi rectificate. Rectificarea lor este exclusă de fiecare dată când se face o alegere a unuia dintre cele 320 de fragmente sparte. Astfel, cele treizeci și două de fragmente incluse în Lev haEven sunt eliminate. Atunci când folosim restul de 288 de fragmente pentru construirea Parţufim, trebuie să facem sortarea și să decidem că nu vrem să folosim Lev haEven ce aparțin părții respective.

După rectificarea tuturor celor 288 de fragmente, va veni de Sus o Lumină (Ohr) Hochma specială numită „Mesia„, și va rectifica aceste Kelim în Masah. În acel moment, întregul Malhut din Ein Sof va fi fost rectificat cu un Masah. Această stare în Malhut este considerată Gmar Tikun (sfârșitul rectificării).

Toate fragmentele din lumile BYA, cu excepția celor cuprinse în Lev ha Even, sunt rectificate în ordine, de la cele pure la cele grosiere. În fiecare dintre lumile BYA există 2.000 de stadii ale rectificării, numite „ani” sau „grade”. În total, există 6.000 de grade în cele trei lumi BYA, numite „cele șase zile ale săptămânii”, întrucât lumile BYA sunt considerate săptămâni, în timp ce lumea Aţilut este considerată „Sfântul Șabat”.

  • Când toate lumile BYA sunt rectificate, inclusiv Lev ha Even, lumea Aţilut se va extinde sub Parsa până în lumea aceasta. Această stare se va numi „al șaptelea mileniu”.
  • Ulterior, lumile ABYA se vor ridica la SAG, iar asta se va numi “al optulea mileniu”.
  • După aceea, lumile ABYA se vor ridica la AB, iar asta se va numi „al nouălea mileniu”.
  • Apoi, lumile ABYA se vor ridica la Galgalta, iar asta se va numi „al zecelea mileniu”.

Cu alte cuvinte, după rectificarea întregii Malhut din Ein Sof, aceasta va fi umplută la fel ca înainte de Ţimţum Alef. În plus, ea va primi adaosuri din infinitele ridicări în grade de dăruire pentru Creator.

Cu toate acestea, întrucât Înțelepciunea Cabala îl învață pe om numai referitor la propria rectificare, ce anume trebuie să facă el, aceste stări nu se învaţă. Ele nu apar în cărțile de Cabala, întrucât fac parte din acea parte ce este interzisă revelării, ce poartă numele de „secretele Torei”. Numai câţiva aleşi se implică în ele și numai în condiții stricte.

NAŞTEREA ŞI SPARGEREA LUI ADAM HARIŞON

În toate rectificările lui Malhut menționate până acum, Malhut de Malhut, punctul central al tuturor lumilor, nu a fost umplută. Tot ce s-a petrecut până acum – Ţimţum Alef, Ţimţum Bet, spargerea vaselor, rectificarea (Tikun) a vaselor (Kelim) – a avut loc în cele nouă Sfirot ale lui Malhut, nu în Malhut însăşi, Bhina Dalet din Bhina Dalet. Întrucât a existat un Ţimţum asupra ei, astfel încât să nu primimească în ea, adică în dorința de a primi. Orice Lumină primită după Ţimţum Alef este primită numai în vasele de dăruire, sau în Kelim ale lui Malhut din Ein Sof, care au fost impresionate de cele nouă Sefirot superioare, de dorința de a dărui a Luminii Superioare.

Malhut de Malhut va fi rectificată și umplută cu Ohr Hochma, ca şi înainte de Ţimţum Alef, numai dacă Malhut va dobândi dorinţele de a dărui și acestea se vor amesteca cu dorințele de primire ale lui Malhut. În spargerea vaselor din lumea Nekudim, Malhut s-a amestecat cu cele nouă Sfirot Superioare. Drept urmare, au fost create lumile, externalitatea realității. Acest fapt, însă, nu a însemnat încă nici-o rectificare a lui Malhut însăşi, întrucât nu s-a amestecat cu dorințele de dăruire.

După coborârea lumilor BYA, Malhut din Aţilut, care se află în locul lui Ima, a făcut un Zivug pe Katnut, pe vasele de dăruire împreună cu Bhina Dalet din Dalet. Rezultatul acestui Zivug este Parţuf-ul Katnut, GE, ale cărui AHP constituie Bhina Dalet din Dalet. Prin urmare, acestui Parţuf îi este interzis să utilizeze vasele sale de primire, AHP ale sale. Acest Parţuf este numit Adam haRișon (primul om), căruia i-a fost interzis să mănânce din pomul cunoașterii, adică să facă un Zivug pe vasele de primire – AHAP.

La nașterea lui Adam haRișon, lumile BYA s-au extins până la Hazeh-ul lumii Yeţira. După aceea, a venit Lumina Ein Sof, numită „trezirea de Sus”, și a ridicat toate lumile cu un grad. Astfel, Sium-ul lumii Asiya s-a ridicat din locul Hazeh-ului lumii Yeţira la locul Hazeh-ului lumii Briya. Apoi a venit o altă “trezire de Sus”, mai multă Lumină Ein Sof, prin care toate lumile s-au ridicat la un grad mai înalt, astfel încât Sium-ul lumii Asiya s-a ridicat peste Parsa.

Adam haRișon se află în interiorul lumilor BYA; prin urmare, el s-a ridicat la Aţilut împreună cu acestea. Adam haRișon a crezut că va putea primi toată Lumina în vasele sale de primire, adică în Bhina Dalet din Bhina Dalet, în scopul de a dărui.

Dar, întocmai cum s-a întâmplat cu spargerea vaselor în lumea Nekudim, când a atras Lumina în vasele sale de primire, ele s-au spart. El și-a pierdut Masah-ul, scopul său de a dărui. Întregul său Guf a fost spart în 600.000 de fragmente, numite „organe” sau „suflete”, care au căzut în Klipot și au primit dorința de a primi cu scopul de a primi.

Toate fragmentele împreună, și fiecare fragment în parte, au căzut şi mai jos (aşa cum sunt descrise păcatele despre care ne vorbeşte Tora în primele generații care au urmat lui Adam). Aceste fragmente sunt îmbrăcate în oamenii din lumea noastră. Cei care îmbracă fragmente ale Parţuf-ului Adam haRișon, simt – în mod special în acest fragmente – dorința de a se ridica și de a se uni cu Sursa acestora, în Adam haRișon. Această Sursă este numită „rădăcina sufletului omului”.

Pentru ca creatura să-şi merite numele (de “creatură”), ea trebuie să devină independentă, adică să nu fie influenţată de Creator. Acesta este motivul ascunderii Creatorului. Ascunzându-se pe Sine, El ajută creaturile să se egaleze cu El prin propriile lor eforturi. Rezultă că omul din lumea noastră, în care este îmbrăcat un fragment din Adam haRișon, este definit ca fiind „creatura”.

O creatură este o parte din Adam haRișon care există într-un om din lumea noastră. Toate creaturile, toate sufletele, fac parte din Guf-ul lui Adam haRișon. Ei toți ar trebui să participe la rectificarea spargerii. Procedând astfel, ei se întorc la starea ce a precedat păcatul căreia îi adaugă Dvekut (alipirea) la Creator. Ei sortează toate fragmentele din Klipot. Astfel, fiecare om trebuie să ajungă la rădăcina sufletului său în timp ce încă trăiește în lumea noastră fizică. Acela care nu reuşeşte, se reîncarnează în lumea noastră până când împlineşte scopul pentru care a fost creat.

_______________

Nota trad: Prefixul “de” indică provenienţa în Aramaică – “din”, “ale”, “a”, “ai”, “de la”, “de” ex: Reşimo de Aviut înseamnă “Reminiscenţe ale lui Aviut

înapoi la Vol.5 Cabala pentru student – link

înapoi la RAV MICHAEL LAITMAN – TEXTE ESENTIALE link

error: Content is protected !!