(Înapoi la pagina PRELEGERI: ORDINEA CREAŢIEI – click)
PRELEGEREA 1
Lecția de astăzi este despre revelarea Înțelepciunii Cabala. Acesta este o temă cu probleme, întrucât nu am auzit niciodată cu adevărat de așa ceva de-a lungul tuturor generațiilor.
Înțelepciunea Cabala este cea mai veche dintre toate înțelepciunile. Ne întoarce în timp la vremurile patriarhului Avraam, adică în secolul al XVIII-lea î.e.n., acum 3.800 de ani.
Patriarhul Avraam era un om ca oricare altul în Babilon, în Ur al Caldeenilor. El făcea parte dintr-un trib de beduini care a descoperit evlavia – ceva complet în afara acestei lumi – și a scris o carte despre aceasta numită Sefer Yeţira (Cartea creației), care este de fapt prima carte despre Înțelepciunea Cabala.
Au fost mult mai mulți cabaliști după el – ucenicii săi, fiii săi, nepoții săi – și toți s-au angajat în această Inţelepciune, până la a doua revelare a Înțelepciunii Cabala de către Moise, în timpul exodului din Egipt. Moise a fost un mare cabalist care a scris cartea Torei pentru noi, unde și-a exprimat propriile revelații ale Lumii Superioare, însă într-un mod diferit.
Avraam a scris în limbajul numelor, Sfirot și Parţufim, în timp ce Moise s-a exprimat într-un alt limbaj – limbajul ramurilor – pentru că totul în această lume provine de Sus, dintr-o Lume Superioară, așa cum este scris: „Nu există niciun fir de iarbă de dedesubt care să nu aibă un înger deasupra care să-I dea brânci şi să-i spună: «Creşti!».” Prin urmare, există o corelare completă între toate entităţile Lumii Superioare și obiectele lumii noastre.
În lumea noastră avem un limbaj și denumiri și nume pentru fiecare obiect din faţa noastră și putem lua aceste nume și, urcând parcă un nivel, într-o lume superioară, să folosim aceste nume pentru a descrie tot ce se întâmplă acolo. Așa a făcut Moise și asta se numește „limbajul ramurilor”.
Avem cartea Torei drept rezultat. Oamenii din această lume cred că Tora vorbește despre această lume, despre istorie, romantism, tot felul de călătorii și incidente. Cu toate acestea, cei aflați într-un plan superior – despre care scria Moise – pot vedea că el nu a scris despre această lume, ci despre ceea ce este în Lumea Superioară, despre Guvernarea Superioară, Providența Superioară; sufletele, care urcă și coboară; întrupările și întregul sistem superior. Despre asta a scris el cu adevărat și astfel Tora este cea de-a doua cartea Înţelepciunii Cabala.
Urmează Cartea Zohar despre care a auzit toată lumea. Este cea mai cunoscută carte despre Înțelepciunea Cabala. Deși nimeni nu o înțelege, totuși, este foarte bine cunoscută.
Zohar-ul este scris în limbajul Midraş. Acesta este un limbaj diferit, nu ca cel al lui Avraam, care și-a scris cartea în Sfirot și în limbajul numelor, și nici ca al lui Moise, care a scris în limbajul ramurilor, folosind cuvintele acestei lumi. Zohar-ul este scris ca ficțiune, imaginar și poetic. El pare că vorbește despre această lume și despre Lumea Superioară, dar este un limbaj al legendelor, numit „limbajul Midraş”.
După Zohar, mai avem multe alte cărți. Avem, între timp, cartea Bahir și ajungem la revelarea ei în Evul Mediu, în Safed, de către Sfântul Ari, care nu a scris nimic el însuși, dar învățăturile sale, sau ceea ce a rămas din ele, sunt scrierile lui Rav Chaim Vital, ucenicul său, care marchează începutul Cabalei contemporane.
Apoi vine vremea Chasidut și evoluția Înțelepciunii Cabala în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, până când ajungem la Baal HaSulam, care este contemporanul nostru. Baal HaSulam a scris comentariile la cartea Zohar și la scrierile lui Ari și a exprimat Cabala într-un limbaj contemporan. A scris Studiul celor zece Sfirot (Talmud Eser HaSfirot) ca pe o carte științifică, academică și foarte precisă; cu un glosar, cu întrebări și răspunsuri. Este un manual complet potrivit pentru timpul nostru.
Dar dacă ne uităm la acei cabaliști uriași, la acei stâlpi ai vremurilor – Avraam, Moise, Rav Şimon bar Yochai, Ari – niciunul dintre ei nu a vrut să dezvăluie înțelepciunea, cu excepția lui Baal HaSulam. Între ei au fost mult mai mulți cabaliști. Au existat cabaliști în fiecare generație, dar niciunul dintre ei nu era atât de preocupat de dezvăluirea acestei înțelepciuni tuturor.
Numai acest ultim cabalist, Baal HaSulam, el și cu Rav Kook, care a fost, de asemenea, un mare cabalist și a trăit în Israel până în 1935, când a murit. Amândoi erau foarte nerăbdători să promoveze dezvăluirea Înțelepciunii Cabala.
Și se pune întrebarea: ar trebui să fie dezvăluită sau nu Înțelepciunea Cabala? Pe de o parte. Pe de altă parte, putem vedea că această înțelepciune este deja aici. Deși dezbaterea continuă: dacă ar trebui sau nu să fie dezvăluită. Există opinii pro și contra, dar dezvăluirea sa este deja un fapt și a început să se deschidă către lume, iar lumea vine și se interesează de această înțelepciune.
Așadar, trebuie să ne întrebăm: este corect sau nu, cu privire la această înțelepciune?
Aici, ne putem îndrepta către înțelepții antici, nu doar evrei, ci către cei din națiunile lumii, precum Platon și Aristotel, care sunt menționați în Introducerea lui Rav Butril la Cartea Creației. El spune că nici ei nu doriseră să-și dezvăluie propria lor înțelepciune; fie că era vorba de fizică, matematică sau orice altceva știau ei pe atunci.
Așa au scris ei – citez din Introducerea cărții Panim Meirot uMasbirot (interpretarea cărţii “Pomul vieții” a lui ARI), începând cu „Într-adevăr”.
Într-adevăr, găsim mistere, chiar și în înțelepciunile înțelepților seculari ai generațiilor trecute. Este scris în Introducerea lui Rav Moşe Butril, în interpretarea sa la Cartea Creației, un eseu, în numele lui Platon, care și-a avertizat ucenicii, astfel: „Nu dați înțelepciunea celui care nu-I cunoaşte meritele.” Și tot așa i-a avertizat şi Aristotel: „Nu dați înțelepciunea celui care nu este vrednic de ea, ca nu cumva să o jefuiască.” Iar înțelepții au interpretat astfel: „dacă un înțelept învață înțelepciunea pe cineva care nu este virtuos, acesta jefuiește această înțelepciune și o distruge.”
Așa că vedem că nu numai referitor la Înțelepciunea Cabala, ci și la toate celelalte înțelepciuni, adevărați înțelepți, care aveau grijă de cunoaştere, doreau să o ascundă.
Baal HaSulam ne explică de ce au dorit să o ascundă. Dacă un om cunoaște forțele naturii și cum să le exploateze, apare întrebarea: le va folosi în bine sau în rău?
Vedem că, cu fiecare descoperire din știință, oamenii de știință sunt aparent neutri. Cunoașterea Lui în sine este Înțelepciunea Luminii; stiinţă pură. Cu toate acestea, atunci când vine vorba de aplicarea acesteia, oamenii fac de obicei lucruri rele cu ea și chiar ajung să regrete, dar asta se întâmplă pe tot parcursul istoriei. Dezvoltarea înțelepciunii este întotdeauna îndreptată mai întâi către război și lucruri care sunt rele pentru oameni.
Dacă este aşa, nu este înțelept să fie dezvăluită înțelepciunea. Când însă ar putea fi dezvăluită? În ce moment?
Potrivit înțelepților, în momentul în care omul s-a ridicat la nivelul său moral, la responsabilitatea și înțelegerea a ceea ce se întâmplă, într-o asemenea măsură încât va putea folosi aceste cunoștințe în mod corect. Vedem că nu am avut prea mult succes până acum; și oare ce se va întâmpla în continuare?
În zilele noastre distrugem lumea ecologic. Suntem într-o stare constantă de teamă și nesiguranță față de viitor; armele sunt puse în mâinile cui nu trebuie peste tot în lume; nu vedem nimic bun ieșind din vreo dezvoltare, chiar și în medicină.
Oricât am încerca să progresăm, oamenii nu sunt mai puțin bolnavi. Cu cât producem mai mult media, cultură și educație, printre altele, pentru a împlini viața oamenilor, vedem oamenii devenind din ce în ce mai deprimați. Depresia este boala numărul unu în ziua de azi. Când oamenii sunt disperați, se droghează, ucid și îi măcelăresc pe alţii, înnebunesc din lipsa unei opțiuni mai bune. Cu alte cuvinte, dezvoltarea noastră este într-adevăr pe mâini greșite. Baal HaSulam explică de unde provin toate acestea.
Dezvoltarea noastră este doar în voința noastră de a primi. Aceasta este substanța noastră care evoluează continuu. Dezvoltarea voinței de a primi este graduală.
În primul rând, se dezvoltă în dorințe fizice; fizicul – asta este ceea ce cere corpul. Chiar dacă oamenii ar trăi singuri, ar dori totuși hrană, sex, familie, adăpost; nu-i aşa? – lucruri de care corpul lor are nevoie. Deci, aceste dorințe fizice au fost primele care au evoluat în primele generații ale umanității. Apoi a venit dezvoltarea, dorința de avere și bani. Aceasta este a doua dezvoltare. Cu alte cuvinte, voința de a primi continuă să crească. Aceasta este voința de a primi și acesta este timpul; axa timpului.
În urma banilor a venit o perioadă în care a început să apară dorința de onoare și putere și vedem că mai mulți oameni au început să evolueze. Cei care au rămas în dorințe fizice au mers mai departe la dorința de avere. Cei cu bogăție au continuat să caute onoare. După onoare a venit dorința de cunoaștere, de știință – mai ales începând din evul mediu, când a apărut această dezvoltare, odată cu Renașterea.
În vremurile noastre, începe să se trezească dorința de spiritualitate. Vedem acum că de fiecare dată când oamenii vin pe lume ei au o dorință mai mare de a primi, un ego şi mai mare. De aceea, toate învățăturile trebuie ascunse ca să spunem așa, astfel încât acești oameni să nu le folosească în mod greșit.
Când apare voința de a primi spiritualitate?
După ce individul este complet disperat urmare a stărilor sale anterioare și ajunge într-o stare în care se pare că nu există nimic în această lume care să îl împlinească. Apoi se întreabă: care este scopul vieții mele? De ce exist? Pentru ce este această viață? Care este motivul pentru toate aceste suferinţe? Și așa mai departe.
Aceste întrebări încep deja să-l conducă la marea întrebare despre originea lui: „de unde provine viața mea?” Acestea sunt întrebări la un plan superior, ca să spunem aşa. Tot ceea ce ni se întâmplă aici, în această lume, este din dorinţa de a primi lucruri fizice. De aici încolo începe voința spirituală de a primi. Omul începe să se întrebe despre ceva ce este dincolo de această lume, despre raţiunile care sunt dincolo de această lume. Înţelepţii spun că atunci ar trebui dezvăluită Înțelepciunea Cabala. De ce? Întrucât ea răspunde la aceste întrebări și, atunci când este revelată, îi face mai buni pe oameni; le oferă sprijin și îi rectifică.
Odată ce individul este rectificat, el este protejat împotriva ego-ului său și nu își va face rău singur. El va înțelege cum este construită realitatea; el va înțelege Lumea Superioară și va cunoaște Providența și îndrumările din Lumea Superioară și cum acestea îl influenţează.
Abia atunci, după ce Înțelepciunea Cabala este dezvăluită, i se permite să deschidă toate celelalte învățături și să vadă cât de contrar a făcut totul, pentru că atunci este sigur că el nu își va face singur rău.
De aceea, în prezent, ne confruntăm cu o perioadă foarte dificilă de criză universală. În trecut, de fiecare dată când erau crize, acestea erau înlocuite de altele. Dacă a existat o criză economică, aceasta a fost înlocuită de una spirituală. Dacă nu a fost o criză spirituală, atunci s-a transformat într-una culturală. După criza culturală, o criză tehnologică. Într-un fel crizele și-au continuat înlocuirea reciprocă și așa a continuat umanitatea să evolueze.
Dar astăzi am ajuns la un punct în care, indiferent de experții cu care vorbeşti – fie că sunt filozofi, fizicieni, umaniști, oameni de știință sau sociologi – în ultimele decenii, toți s-au oprit în dezvoltarea lor și le lipsește complet capacitatea de a imagina ce cale să urmeze. Adică, nu pot vedea, nu pot înțelege sau simți vreo abilitate de dezvoltare în continuare.
Putem accesa internetul, putem folosi motoarele de căutare și vedea ce este scris acolo; este vorba o cunoaștere comună. Astăzi, nimeni nu mai vorbește despre asta. Lumea se află într-o criză universală. Este o lipsă de direcție, o dezorientare completă.
Atunci, spun cabaliștii, și numai atunci, trebuie să fie dezvăluită Înțelepciunea Cabala, întrucât ea oferă un răspuns. Adică, este nevoie de ea și înțelepciunea este revelată în funcție de necesitate, astfel că astăzi este timpul ca ea să fie dezvăluită.
Baal HaSulam o explică într-un mod diferit. El spune că lumea este de fapt ca un Parţuf. Toate sufletele în mod colectiv sunt un Parţuf numit Adam ha Rishon, o singură structură; Zece Sfirot în total.
Manualul nostru general, manualul nostru principal se numește Studiul celor Zece Sfirot, pentru că nu există nimic în afară de asta. Aceasta este structura generală a realității voinței de a primi și aceasta este întreaga substanță a realității. Acea voință de a primi este împărțită în trei părți numite: HaBaD, HaGaT, NHYM – zece Sfirot.
Baal HaSulam spune că primele care vor fi dezvăluite sunt vasele foarte mici, Kelim de HaBaD (vasele HaBaD). Ele au lumini foarte mici Nefeş. Aceasta este o Lumină foarte mică, foarte slabă și de aceea există doar câteva înțelepciuni în lumea noastră. Chiar și Înțelepciunea Cabala este dezvăluită într-un mod foarte confortabil și ușor. Aceasta a fost epoca lui Avraam.
Mai târziu vine epoca vaselor HaGaT (Kelim de HaGaT), care sunt mai grosiere, mai brute, reprezentând o voință mai mare de a primi. De aceea sufletele vin în lumea noastră cu dorințe din ce în ce mai mari. Sufletele care se întrupează în această lume sunt atrase de bani, onoare și putere. După aceea, există Luminile mai mari ale lui Ruah în această lume și aceasta este epoca Zohar-ului. Este epoca lui Avraam și Moise. Mai târziu, există vasele NHYM. Acolo sunt dezvăluite cu o Lumină chiar mai mare, o Lumină numită Neşama și aceasta este epoca lui ARI.
Și acesta este epoca noastră, cu Baal HaSulam. Putem vedea cum se întâmplă acest lucru în funcție de evoluția înțelepciunii, pentru că acesta este momentul în care astfel de vase grosiere să apară și să fie rectificate. Este necesar să avem Lumini mai mari pentru a le rectifica și de aceea apare Înțelepciunea Cabala.
Care este necesitatea revelării Cabalei? Ce face ea?
Baal HaSulam scrie despre asta în articolul, Esența Înțelepciunii Cabala. El spune acest lucru: „În jurul căror lucruri se învârte Înțelepciunea?”
… această înțelepciune este o succesiune de rădăcini, care se extind în jos pec ale de cauză și consecință, după reguli fixe, determinate, care se împletesc cu un singur scop înalt, descris ca fiind Revelarea Sfinţeniei Lui, binecuvântat fie El, către creaturilor Sale în acest lume.
(Înapoi la pagina PRELEGERI: ORDINEA CREAŢIEI – click)