(înapoi cartea CALEA CABALEI – click)
De-a lungul anilor, ni s-au prezentat o serie de interpretări cu privire la semnificația sărbătorilor iudaice. Unele ne-au fost mai ușor de acceptat, iar altele păreau mai puțin acceptabile pentru înțelegerea noastră rațională. În acest capitol explicăm pe scurt importanța unora dintre sărbători din perspectiva Cabalei.
Toate sărbătorile reprezintă faze specifice în calea descoperirii și înțelegereii Lumii de Sus, a Creatorului, care duce la starea de unificare deplină cu El. Pesah (Paștele), de exemplu, reprezintă ieșirea noastră din senzația lumii materiale către senzația lumii spirituale.
Se întâmplă atunci când începem să simțim o lume exterioară, mai largă, dincolo de lumea noastră fizică. Începem să vedem cum ne afectează forțele spirituale, cum se modifică evoluţia evenimentelor și procesele fizice din lumea noastră.
Pesah este singura sărbătoare care este încă legată de lumea noastră materială, sau mai bine zis, de ieșirea noastră din ea. Toate celelalte sărbători semnifică un proces de revelare și înțelegere a lumii spirituale, cu mult dincolo de a noastră. Pentru a avansa către lumile spirituale, trebuie să fim bine versaţi în legile care le guvernează.
Sărbătoarea dăruirii Torei (Rusaliile, Matan Tora) înseamnă acceptarea „îndreptarului”, a legilor prin care se împlineşte ascensiunea noastră spirituală.
De Roş Haşana (Anul Nou la evrei) și a celor zece zile care urmează până la Yom Kipur (Ziua ispășirii), construim în noi o nouă Sfira în fiecare dintre cele zece zile, creând astfel vasul sufletului.
După aceea, în timpul sărbătorii de Sukot (Sărbătoarea Corturilor), acest vas se umple cu Lumina Superioară.
Deoarece acest vas este gol la început, produce o senzație de absență si lipsă. În această perioadă de zece zile, cerem iertare Creatorului, ne examinăm pe noi înșine și tragem concluzii despre progresul nostru de până acum. Acest proces își găsește expresia în rugăciuni.
Deci, care este de fapt semnificaţia Anului Nou ebraic (Roş Hașana)? Din ce punct începem numărătoarea noastră? Roş Hașana este ziua creației lui Adam. Creatorul a creat sufletul și l-a numit Adam pentru a-i dărui încântarea veșnică. Creatorul nu a creat altceva decât dorința de a primi plăcere. Cabala numește această dorință, „voința de a primi încântare și plăcere”.
Aşadar, tot ce există este Creatorul și dorința de a primi plăcere pe care El a creat-o. Dar plăcere rezultat a ce? A Creatorului! Senzația Creatorului resimţită de creatură este plăcerea. În Cabala se numește „Lumină”, iar dorința de a primi Lumina este numită „vas”.
600.000 de raze se extind de la entitatea spirituală numită Adam. Fiecare rază produce un suflet minuscul la capătul ei și suntem cu toții conectați prin sufletul lui Adam. Această entitate spirituală a fost creată de Roş Haşana, de unde şi importanța deosebită a acestei sărbători.
Creația lumii a început în prima zi și a continuat în următoarele cinci zile sau în următoarele cinci grade spirituale. Adam a fost creat în a șasea zi. Adam, care se afla la cel mai înalt grad spiritual în cea de a șasea zi, nu a așteptat ziua a șaptea (Sabatul) și a primit întreaga Lumină a Creatorului în vasul său interior (descris ca mâncatul fructului interzis).
Sufletul lui Adam a încercat să împlinească scopul Creației dintr-odată, dar a eșuat și, în consecință, s-a spart în 600.000 de părți. Aceste părți au continuat să se desprindă și să se împartă în mii de fragmente și mai mici, toate existând în suflete, adică în interiorul oamenilor care trăiesc în lumea noastră. Fiecare dintre aceste fragmente trebuie să-și săvârşească rectificarea individual prin mai multe cicluri. Apoi aceste fragmente se vor uni într-un singur suflet global, o structură spirituală enormă numită „Adam”.
Sărbătorile de toamnă reprezintă procesul de unificare a sufletului cu Creatorul. În primul rând, de Roş Haşana există un proces de desprindere completă a sufletului de Creator. Acest proces se intitulează „Tăiere” (Nesira), întrucât acest proces aparent taie întregul sistem în două.
În următoarele zece zile până la Yom Kipur, sufletul care a fost separat de Creator primește cele zece Sfirot ale sale: Keter, Hochma, Bina, Hesed, Gvura, Tiferet, Neţah, Hod, Yesod, Malhut și care treptat încep să adopte proprietatile Creatorului. Cuvântul Sfira provine din cuvântul, „safir”, însemnând „strălucitor”.
După aceea, de Yom Kipur, toate cele zece Sfirot se adună într-un suflet global. După Yom Kipur începe un proces numit „Îndulcirea”, un proces de rectificare. Aceasta se produce prin schimbarea atributelor egoiste ale Creației în atributele altruiste ale Creatorului. Întrucât proprietățile Creației devin identice cu cele ale Creatorului, El începe să umple cele zece Sfirot al Creației cu Lumina Sa, experienţă pe care sufletul o trăieşte ca pe o plăcere imensă.
Acest proces are loc în timpul sărbătorii de Sukot, deși numai o o parte din Lumină poate intra în suflet înainte de sfârșitul rectificării. Drept rezultat al umplerii sufletului cu Lumină, Creația dobândeşte gradul spiritual numit Simchat Tora (Celebrarea Torei).
Acea zi se mai numește şi Şmini Aţeret (a opta zi de restricţionări), întrucât este interzis să primești Lumina cu mai mult de șapte zile înainte de sfârșitul rectificării. Umplerea Creației cu Lumină este împlinită pe măsura rectificării pe care a realizat-o, ceea ce înseamnă dimensiunea asemănării cu proprietățile Luminii pe care le-a dobândit. Atunci când Creația devine totalmente identică în atribute cu Lumina, ea este umplută în întregime cu aceasta.
Procesul creării sufletului începe cu a avea proprietăți total opuse față de lumina. Apoi, vasul sufletului este rectificat treptat pentru a adopta în cele din urmă o dorință complet altruistă, identică cu cea a Luminii. Cu cât sufletul și Lumina devin mai asemănătoare, cu atât mai multă Lumină primește el, iar sărbătorile simbolizează acest proces în lumea noastră.
Ziua ispășirii (Yom Kipur) este de asemenea considerată o sărbătoare, iar cele zece zile dintre Roş Haşana și Yom Kipur sunt zile de gândire și contemplare. În acest timp, multe dorințe nerectificate sunt colectate și apoi rectificate și umplute cu Lumină. Prin urmare, acestea sunt zile bune și trebuie să fie întâmpinate cu bucurie, pe măsura scopului lor spiritual.
Yom Kipur încheie procesul de creare a celor zece Sfirot ale sufletului și face ca sufletul să fie capabil să primească Lumina Creatorului. Asta înseamnă că sufletul este acum pregătit, dar totuși gol. Această aparenţă de gol concordă, în mod simbolic, cu cele cinci interdicții de Yom Kipur: mâncatul și băutul, scăldatul, parfumarea, purtatul hainelor de piele și întreţinerea de relații sexuale.
Aceste interdicții sunt cumulate cu interdicția obișnuită de Şabat, întrucât sufletul/vasul nu este încă pregătit să primească Lumina Creatorului. De Şabat, sufletul urcă în lumea Aţilut prin puterea forțelor spirituale care vin de Sus, nu prin forța proprie. Pentru că dobândeşte un nivel atât de înalt de spiritualitate, dar cu ajutor, sufletul trebuie să refuze să primească Lumina care umple acea lume, dacă vrea să-și prelungească șederea acolo. Acesta este motivul simbolic al interzicerilor de Şabat.
Sufletul se ridică de Yom Kipur într-un grad și mai mare decât o face de Şabat. În consecință, există cinci interdicții suplimentare, întrucât sufletul este format din cinci părți (Sfirot): Keter, Hochma, Bina, Zeir Anpin și Malhut și fiecare Sfira are propriile limitări în lumea Aţilut.
Yom Kipur desemnează încheierea procesului de creare a sufletului. Acesta devine atunci capabil să primească Lumina Creatorului. În acea zi ajungem la un grad spiritual în care vasul poate primi întreaga Lumină a Creatorului, adică în acest stadiu este gata, dar este încă gol.
Zilele dintre Yom Kipur și Sukot sunt zile de desprindere de starea anterioară. De Sukot Lumina înconjurătoare începe să intre treptat în suflet. Se numește „Lumina înconjurătoare” până la sărbătoarea de Sukot, pentru că rămâne în afara sufletului. Dar o dată înăuntru, ea este privită ca „Lumină Interioară”.
Acestea sunt zile speciale în care Lumina Creatorului intră în suflet și îl umple complet în ziua de Simchat Tora (Celebrarea Torei). Totul în cele șapte zile de sărbătoare, cele șapte Sfirot ale sufletului nostru, se umple de Lumină. Umplerea înseamnă zile bune, fericite.
Un suflet care a fost complet umplut de Lumină se potrivește cu gradul spiritualul al sărbătorii de Simchat Tora. Întreaga Lumină Superioară care trebuie să umple în cele din urmă sufletul se numește „Tora”. Când acest proces este încheiat, gradul spiritual al sufletului care l-a putut împlini se numește „Simchat Tora”.
Când citim aceste rânduri, trebuie să ne întrebăm: „De ce durează șapte zile pentru a umple sufletul, și nu cinci sau zece zile, de exemplu?” De unde vine această împărțire în șapte părți, sau Sfirot?
De fapt, această împărţire este rezultatul umplerii parțiale a sufletului cu această Lumină. Rectificarea finală și împlinirea sufletului se va produce numai la sfârșitul rectificării. Întrucât Sfirot care urmează să primească Lumina Înțelepciunii sunt încă nefuncționale, numărul este doar șapte.
În timpul acestor sărbători, de Sus vine o Lumină spirituală foarte puternică. Ea Înconjoară întregul nostru univers și sufletele noastre. Ea se numește „Lumina înconjurătoare” și stimulează o ascensiune spirituală, ne protejează, ne înalţă și ne curăță. De aceea, aceste zile sunt numite și „Zile ale Benevolenţei” (ale Voinţei de Bine), ceea ce înseamnă că Creatorul privește în mod favorabil acțiunile noastre în aceste zile, cu condiția să le folosim pentru a ne îndrepta către El.
Primirea efectivă a Luminii este amânată până de Sukot și Simchat Tora. Acestea sunt două stări contradictorii ale Creației: pe de o parte, sunt sărbătorile de Roş Haşana, Yom Kipur – „zile teribile”, când adevărata dorință de perfecțiune și creștere spirituală evoluează. Pe de altă parte, sunt sărbătorile de Sukot și Simchat Tora, când sufletul rectificat este umplut cu Lumina Superioară. Este recomandabil ca atunci să citiți cărţi de Cabala, întrucât există o Lumină foarte puternică care strălucește de Sus.
Este scris în rugăciunea de Roş Haşana că „Rugăciunea, milostenia şi pocăința anulează pedeapsa.” Asta înseamnă că, chiar dacă unuia îi este scris să îndure chinuri, cazne şi suferinţe aceste trei operaţiuni împiedică pedeapsa să fie dusă la îndeplinire.
O astfel de operațiune nu poate exista în lumea spirituală așa cum poate să fie în lumea noastră, când cineva pune o întrebare și primește un răspuns. O operațiune în lumea spirituală se bazează pe rectificarea intenției și numai după aceea poţi primi răsplata.
Prin urmare, toate cererile noastre ar trebui să se concentreze pe solicitarea de ajutor în cadrul procesului de solicitare a rectificării și nu pentru ajutor personal în cutare sau cutare problemă nesemnificativă. Cererea de a primi forță spirituală trebuie să se concentreze pe capacitatea noastră de a ne rectifica intenția și, astfel, să ne atragă mai aproape de Creator. Astfel, totul depinde de direcționarea eforturilor noastre spirituale în direcţia corectă.
Acum putem înțelege că rugăciunea este, de fapt, creația intenției spirituale a sufletului. Milostenia este numită „ecran” în Cabala, însemnând ceva care restricţionează utilizarea egoismului. Se numește „milostenie” atunci când există un ecran care poate direcționa această intenție spirituală numai către ascensiune spirituală (altruism) și nu spre lăcomie (egoism).
Pocăința este atunci când intenția și ecranul sunt folosite pentru ascensiunea sau progresul spiritual către lumină și întoarcerea la Ein Sof. Este o revenire la Creator. Procedând astfel, stingi toate barierele și mizeria, și pășești pe tărâmul Lumii Superioare.
Toate fenomenele și evenimentele pe care le percepem acum ca fiind negative, angoasa a cărei experienţă o trăim, nu se întâmplă decât din cauza absenței Lumii Creatorului din jurul nostru. Prin urmare, dacă vom dobândi un grad spiritual superior, vom fi în mod natural în stare să simțim și să primim Lumina Superioară și, astfel, să evităm judecata Creatorului.
Suka (colibă, cort – singularul pentru Sukot) reprezintă zona sau vasul sufletului, structura și atributele sale. Trebuie să creăm în noi acel sistem spiritual numit Suka. Acest sistem va reflecta inter-relaționările noastre cu Lumina care ne înconjoară. Sufletul nu poate primi Lumina Superioară până când nu este rectificat și, prin urmare, aceasta rămâne în afara sufletului sub forma de Lumină Înconjurătoare. Înțelepciunea Cabala ne ajută să ne corectăm treptat sufletul și să inducem pătrunderea treptată a Luminii în sufletul nostru.
Pentru ca Lumina să poată pătrunde în suflet, trebuie ca acesta să dobândească atribute identice cu cele ale Luminii. Similitudinea spirituală a proprietăților sufletului cu Lumina este exprimată fizic în regulile de construcție ale acestei Suka. Construirea unei Suka este un proces foarte meticulos, în special în ceea ce privește învelitoarea care o acoperă.
Înțelepciunea Cabala ne învață cum trebuie să arate şi care sunt dimensiunile unei Suka, așa cum ne învață despre toate celelalte Miţvot – legile Lumii Superioare pe care le îndeplinim în lumea noastră ca o reflectare a legilor spirituale. Când Cabaliștii îndeplinesc aceste Miţvot pe tărâmul spiritual, adică în sufletele lor, ei simt sărbătorile ca fiind sublime, eterne și ca pe o formă întreagă a existenței.
Lumina Superioară nu poate pătrunde în suflet decât atunci când dorințele noastre spirituale sunt corelate cu proprietățile sale. Acest lucru este asemănmător cu un receptor radio care își reglează frecvența interioară pentru a se potrivi cu o lungime de undă specifică pentru a găsi un anumit post de emisie.
Pentru a răsuci „butonul” emițătorului meu către Lumina Creatorului este puțin mai complex de atât. În primul rând, trebuie să vreau să simt lumea spirituală. Dorința trebuie să fie extrem de puternică. Această dorință spirituală nu apare dintr-odată; de multe ori este nevoie de mulți ani pentru a pregăti și cultiva fiecare detaliu.
Este posibil să simți Lumina Creatorului numai într-un vas care a fost creat după reguli specifice printr-o metodă unică, concisă și clară. Înțelepciunea Cabala dezvoltă această metodă în detaliu în cea mai semnificativă carte pe care ne-a lăsat-o Baal HaSulam, cel mai mare cabalist al secolului trecut, Studiul celor zece Sfirot.
Nu există nicio contradicție între faptul că vasul sufletului este creat între Roş Haşana și Yom Kipur și că acum spunem că poate dura luni sau ani de pregătire. Această perioadă reprezintă doar procesul de creare a vasului sufletului în lumea noastră. Putem descrie întreaga noastră existență pe parcursul tuturor ciclurilor de la primul până la ultimul, ca un singur an, la sfârșitul căruia suntem echipați cu un vas spiritual cu atribute identice cu cele ale Luminii Superioare și umplut cu Lumină.
Procesul de creație al sufletului începe cu un grad spiritual numit Roş Haşana. Următoarea rectificare se corelează cu o ascensiune spirituală până la un grad numit Yom Kipur. Cinci zile trec de la Yom Kipur până la începutul lui Sukot, timp în care se realizează pregătirea celor cinci părți ale Lumii Superioare, Nefeş, Ruah, Neşama, Haya și Yehida.
Lumina Superioară pătrunde în suflet în cele șapte zile de Sukot, întrucât vasul sufletului este format din șapte Sfirot: Hesed, Gvura, Tiferet, Neţah, Hod, Yesod, Malhut.
Lumina Superioară nu poate să pătrundă în suflet (Malhut, reprezentat de lămâi, Etrog) decât atunci când este conectat cu o entitate spirituală superioară (Zeir Anpin, reprezentat de ramura de palmier, Lulav) și originile Luminii, Neţah și Hod (reprezentate de mirt și salcie, Hadas și respectiv Arava). La fel cum este nevoie să reglăm receptorul radio pentru a primi unda exterioară, tot așa, sufletul trebuie să fie adaptat interior pentru a se potrivi cu proprietățile Luminii Creatorului și numai atunci Lumina va pătrunde în el și îl va umple.
Pentru a orienta sufletul spre primirea Lumii Superioare, vasul primitor (Malhut, lămâiul) trebuie să fie conectat cu donatorul (Zeir Anpin, ramura de palmier), ceea ce simbolizează Creatorul. Mirtul si salcia reprezinta atributele Creatorului pe care sufletul trebuie să le dobândească.
Dacă rectificarea sufletului este încheiată și acesta adoptă proprietățile Creatorului (adică dacă sufletul se plasează sub Lumina Înconjurătoare a Creatorului printr-o serie de acțiuni spirituale) el este influențat de aceasta într-un mod anume numit „îmbrățișare”.
Există o „îmbrățișare pe stânga” și o „îmbrățișare pe dreapta”. Cântarea cântărilor scrie despre asta (2: 6): „Să-şi pună mâna stângă sub capul meu şi să mă îmbrăţişeze cu dreapta lui!” (Cântarea cântărilor 2: 6) Această stare se corelează cu pregătirea vasului pentru a fi umplut cu Lumină înainte de Sukot („Să-şi pună mâna stângă sub capul meu”), urmată de unirea spirituală cu Creatorul și umplerea cu Lumină de Simchat Tora („şi să mă îmbrăţişeze cu dreapta lui!”).
Trupurile noastre sunt o reflectare a forțelor și conexiunilor spirituale. La fel cum o forţă o influenţează pe alta în lumea spirituală, tot aşa forţele se exprimă pe ele însele în părţile corpului nostru fizic. Fiecare parte a corpului are proprietățile sale adecvate, precum și interrelaţionările cu alte părți, ca şi în lumea spirituală.
HBD, HGT, NHY (Hochma–Bina–Da’at, Hesed–Gvura–Tiferet, Neţah–Hod–Yesod) sunt trei părți ale „mâinii” spirituale, care aparent îmbrățișează sufletul și îl înconjoară din trei părți: brațul și antebrațul, care au lungimea egală, desemnează cele două laturi lungi în Suka, iar a treia, latura scurtă în Suka este precum palma. Toate proprietățile și dimensiunile acestei Suka provin din proprietățile Luminii Înconjurătoare și ale sufletului, care trebuie să fie absolut identice dacă se vor uni. Astfel, Lumina va umple sufletul în întregime și se vor uni, o stare numită „Zivug spiritual” (împerechere). Numim acea stare Simchat Tora.
Suka nu mai există de Simchat Tora, pentru că Lumina a intrat deja în suflet și l-a umplut în întregime, de unde și sentimentul complet de bucurie exprimat în această sărbătoare veselă. Această sărbătoare (starea spirituală) are loc atunci când sufletul este plin de bucurie, întrucât îl umple pe Creator cu încântare.
De Pesah și Sukot, cabaliștii sunt deosebit de meticuloși și urmează chiar și cele mai stricte porunci, întrucât aceste două sărbători simbolizează cele două momente cruciale în evoluția sufletului și în împlinirea scopului Creației – procesul revelării și primirii Cunoașterii Superioare a Creatorului. Aceasta este esența Înțelepciunii Cabala. Aceste două momente (Pesah și Sukot) simbolizează începutul și sfârșitul evoluţiei spirituale a omului, de unde și semnificația lor specială. Acesta este motivul pentru care cabaliștii sunt atât de atenți să respecte acele Miţvot care sunt în legătură cu aceste sărbători.
(înapoi cartea CALEA CABALEI – click)