(înapoi la pagina CHAIM VITAL – Sha’arei Kduşa – click)
Prima parte este împărțită în șase porți.
Cea dintâi explică marea greşeală cauzată de încălcarea poruncilor (Miţvot – מצבוות).
A doua se referă la greşeala continuată, din cauza trăsăturilor rele de caracter.
A treia explică numele celor drepți (Ţadik – צדוק – Rabin Hasidic) și a celor cuvioşi (חסיד – Hasid).
A patra specifică virtutea de a fi Ţadik.
A cincea specifică virtutea de a fi Hasid.
A șasea este o scurtă explicație a căilor celor pioşi (Hasidim), o explicație care include toate porțile acestei părți.
A treia Poartă
Explică virtuțile celui drept (צדיק –Ţadik, Rabin Hasidic) și ale celui pios (חסיד – Hasid) și arată cum le poate dobândi omul
Un om al cărui Ruah (רוח – spirit) este pregătit trebuie să se purifice el însuși și să se sfințească pentru a primi adevăratul jug al împărăției cerurilor. El trebuie să se pregătească și să se grăbească să respecte toate cele 613 Miţvot. Întrucât dacă respectă toate cele 613 Miţvot, cele 613 organe și vene ale Nefeş-ului său noetic vor fi complete, aşa cum am menţionat deja Prima Poartă. Dacă nu reușește, însă, să respecte una dintre cele 248 de Miţvot pozitive, un organ al Nefeş-ului său va lipsi, așa cum a fost spus: „ce lipseşte nu poate fi trecut la număr”(Ecleziastul 1:15). Mai mult, această „lipsă” este mai gravă decât legea scrisă în Levitic 21:18: „Niciun om care va avea o meteahnă trupească, nu va putea să se apropie”. Oricine respectă acele Miţvot pozitive dar a încălcat una dintre cele 365 Miţvot negative, se numește un stricat efectiv, întrucât canalul și venele care distribuie abundența la organe au fost deformate, așa cum este scris: „Ce este strâmb nu se poate îndrepta” (Ecleziastul 1:15), adică după ce s-a stins din această lume. Întrucât corectarea greşelilor se poate face numai în această lume, așa cum este scris: „Căci în locuinţa morţilor (Şeol – שאול) în care mergi nu mai este nici lucrare, nici chibzuială, nici ştiinţă, nici înțelepciune înspre care să te duci” (Ecleziastul 9:10). „Nici lucrare” se referă la Miţvot pozitive, „nici chibzuială” se referă la Miţvot negative iar „nici ştiinţă” se referă la cunoașterea Torei, „în locuinţa morţilor, în care mergi”. Şi s-a constatat că atâta timp cât nu respecţi toate cele 613 Miţvot, eşti numit un Ţadik nedesăvârşit, căci Moise nu a ridicat în van, rugăciunea Vaetchanan („În vremea aceea m-am rugat Domnului” Deuteronom 3:23; echivalentul numeric al cuvântului Vaetchanan -ואתחנן – este 515) pentru a intra în țară, ci pentru a-și completa Nefeş-ulprin respectarea tuturor celor 613 Miţvot. Pe de altă parte, atunci când omul respectă toate Miţvot și dobândeşte o posesie completă asupra lor luptându-se cu Yeţer HaRa, el este numit Ţadik desăvârşit care-și biruieşte firea. Iar atunci când toate trăsăturile de caracter bune devin parte integrantă a naturii sale, el va respecta cele 613 Miţvot în bucurie și cu dragoste, fără a fi ispitit de Yeţer HaRa, căci materia va fi complet purificată. Și după cum a spus Regele David, odihnească-se el în pace: „Și-mi e rănită inima înauntrul meu” (Psalmi 109: 22) și, de asemenea: „Doamne, eu n-am o inimă îngâmfată, nici priviri trufaşe, nu mă îndeletnicesc cu lucruri prea mari şi* prea înalte pentru mine. Dimpotrivă, sufletul (Nefeş-ul) îmi este liniştit şi potolit ca un copil înţărcat care stă lângă mama sa; da, sufletul (Nefeş-ul) meu este ca un copil înţărcat.” (Psalmi 131: 1, 2) Se pare că toate trăsăturile de caracter bune au fost întipărite în regele David din momentul în care a părăsit pântecul mamei sale și este, aşadar, numit un Ţadik desăvârşit. Mai mult decât atât, regele David, odihnească-se el în pace, s-a numit pe sine un Hasid, întrucât trăsăturile de caracter bune și respectarea Miţvot au făcut parte integrantă din firea sa, așa cum a spus el însuși: „Păzeşte-mi sufletul (Nefeş), căci sunt unul dintre cei iubiţi de Tine”(*). (Psalmi 86: 2)
Înțelepții noștri, binecuvântată fie aminitirea lor, au spus (Baba Kama 30: 1): „Oricine dorește să fie Hasid ar trebui să respecte cele spuse în Pirkei Avot (Zicalele părinților)”, care prezintă căile prin care se pot dobândi trăsăturile de caracter bune. Așa cum au spus înțelepții noștri, binecuvântată fie aminitirea lor, (Pirkei Avot 2: 1): „Rabinul a spus care este calea potrivită pe care omul ar trebui să o aleagă pentru el? Tot ceea ce constituie un fapt de mândrie pentru cel pe care îl urmărește … ”, și Aqabia ben Mahalaleel a spus (Pirkei Avot 3: 1), „Luați în considerare trei lucruri și nu veți cădea în mâinile păcatului. Să ştii de unde ai venit; și încotro te duci; și înaintea cui vei da seamă și vei plăti”. Iar Rav Levitas din Jabneh a spus (Pirkei Avot 4: 7): „Fii extrem de umil ca spirit, întrucât speranța omului este viermele”. Atunci când Aqabiah a spus: „Și nu vei cădea în mâinile păcatului”, el a vrut să spună că nu vei cădea în mâinile lui Yeţer HaRa care te vor conduce la păcat. Căci vei anula Yeţer HaRa. Cuvintele lui Aqabiah, „Și nu vei cădea în mâinile păcatului”, se referă la acela care are Yeţer HaRa, dar se luptă cu ea din toate puterile.
Putem concluziona că acela care îşi depășește Yeţer HaRa și respectă cele 613 Miţvot se numește Ţadik. Cu toate acestea, atunci când el îşi anulează Yeţer HaRa și face din trăsăturile bune de caracter parte a naturii sale, el este numit un Hasid desăvârşit.
Există chiar un nivel mai înalt de Hasidut (חסידות – cuvioşenie), iar omul care dobândeşte acest nivel este numit Kadoş (קדוש – sfânt). Este menționat în cartea Tikunim, în Zohar (Cartea Splendorii) și în alte locuri, dar mai ales în Paraşat (porţiunea biblică săptămânală) Ki Teţe (Deuteronom 21:10 – 25:19) în cartea Ra’aya Meheimna (רעיא מהימנא – Păstorul cel Credincios, pag. 281: 71): „Nu în zadar a spus Cel Sfânt, binecuvântat fie El, că „pe toţi aceia care se ocupă cu Tora și binefacerile și se roagă cu grupul, îi consider ca și cum m-ar fi salvat pe Mine și pe Copiii mei dintre păgâni”. El întreabă: „Mulți oameni se ocupă, însă, cu Tora și binefacerile și se roagă în grup, şi cu toate acestea Cel Sfânt, binecuvântat fie El și a Sa Şhina nu sunt salvaţi”. Iar El răspunde că semnificaţia este aceea că ar trebui să studieze Tora pentru a uni Şhina cu Cel Sfânt, binecuvântat fie El, și nu pentru alt scop, oricare ar fi acela. În ceea ce privește binefacerile, am explicat că un Hasid {cuvios) este acela care acționează cu bunătate (Hesed) cu Creatorul său, ceea ce înseamnă că toate Miţvot pe care el le îndeplineşte sunt făcute pentru a răscumpăra Şhina din exil prin meritul lor, și nu pentru alt scop, oricare ar fi acela. În acest fel, el acționează cu evlavie cu Cel Sfânt, binecuvântat fie El, și este numit cuvios.
Oricine este binevoitor cu Şhina, pentru a o scoate din exil, este milostiv cu Cel Sfânt, binecuvântat fie El, întrucât Israel au păcătuit iar Cel Sfânt, binecuvântat fie El, a vrut să-i facă să sufere, Ima (ימא – Mama), și anume Șhina, s-a gândit la ei și l-a oprit pe Cel Sfânt, binecuvântat fie El, să-i facă să sufere. Așa a fost până când ei au apucat-o pe căi rele. Cel Sfânt, binecuvântat fie El, i-a exilat pe copiii Regelui, anume pe Israel, împreună cu Regina, care este Şhina și a jurat că nu se va întoarce la locul Său până când Regina nu se va întoarce la locui Ei. Aşadar un om care este binevoitor cu Şhina și se căiește, și în ale Sale Tora și Miţvot el meditează numai la salvarea lui Şhina din exil, acționează cu evlavie față de Creatorul său și este ca şi când L-ar salva pe El şi pe a Sa Șhina și pe copiii Lui din exil.
Şi iată ce este scris în Tora, „Ai părăsit Stânca care te-a născut, și ai uitat pe Dumnezeul care te-a întocmit” (Deuteronom 32:18), și de asemenea: „Daţi slavă lui Dumnezeu, a cărui măreţie este peste Israel şi a cărui putere este în ceruri!” (Psalmi 68:34). Și acestea sunt cuvintele înțelepților noștri, binecuvântată fie aminitirea lor:, „Rabinul Iuda a spus: “Norocos este acela care trudeşte în Tora și îi oferă încântare Creatorului” (Berachot 17, versiunea Rabinului Johanan), ceea ce înseamnă că oricine trudeşte în Tora o face fără a urmări obținerea unor beneficii personale, ci pentru a oferi plăcere Creatorului său. Aşa cum este scris, „În toate necazurile lor, n-au fost fără ajutor” (Isaia 63: 9), iar Şhina a plecat în exil cu Fiii lui Israel, pentru că Şhina este mama noastră despre care este scris: „din pricina păcatelor voastre a fost izgonită mama voastră”(Isaia 50: 1). Mama noastră, care este numită creatorul nostru, așa cum este scris (Deuteronom 32:18): „Nu ai avut grijă de Stânca care te-a născut, și l-ai uitat pe Dumnezeul care te-a născut”. Și acesta este motivul pentru care versetul spune: „Plăcere Creatorului său”, în loc de „Plăcerea Celui Sfânt”, binecuvântat fie El.
Am învățat că un Hasid (cuvios) care respectă Tora şi Miţvot și are trăsături bune de caracter pentru a a primi o răsplată este de fapt un Hasid al lui însuşi, așa cum este scris: „Omul milostiv îşi face bine sufletului său” (Proverbe 11:17). Întrucât un om care respectă Miţvot aduce beneficii propriului Nefeş. De aceea nu este numit Hasid, ci un om de Hesed (חסד – bunăvoință, bunătate), întrucât el face Hesed și beneficiază propriul său Nefeş, în timp ce un om care aduce beneficii Domnului său se numește Hasid și Kaduş, căci el s-a purificat înlăturând tot felul de impurități și sfințindu-se în Sfinţenia Lui, binecuvântat fie El. Întrucât sensul lui Kduşa (קדושה – sfințenie, sacralitate, consacrare) este acela de pregătire și invitație, așa cum este scris: „Şfinţiţi-vă pentru mâine, și aveţi să mâncaţi carne” (Numeri 11:18). Căci el se face o Merkava către Sfinţia Sa, binecuvântat fie El, și nu se gândește la gloria proprie ci la gloria Domnului său, așa cum am menționat mai sus.
Asta este ceea ce a înţeles rabinul Pinchas Ben Yair când a spus (în introducere la Mesilat Yeşarim): „Separarea duce la Puritate; Puritatea duce la Devoţiune; Devoţiunea duce la Smerenie (Hasidut); Smerenia duce la Frica de păcat; Frica de păcat duce la Sfințenie; Sfințenia duce la Duhul Sfânt ”. Hasidut este rezultatul devoţiunii (sfințeniei) și el aduce Ruah Ha-Kodeş (רוח הקודש – divina inspirație), pentru că ele sunt conectate într-o uniune completă.
Această conexiune îi revelază Hasid-ului secretele Torei și viitorul, așa cum a spus rabinul Meir (Pirkei Avot 6: 1), „Oricine se ocupă cu Tora de dragul său”, înţelegând prin asta de dragul Celui Sfânt, binecuvântat fie El, întrucât întreaga Tora este Cel Sfânt, binecuvântat fie El, „Merită multe lucruri…”, „Și acestea îi revelază secretele Torei și el este făcut, ca să zicem aşa, un izvor care nu conteneşte …”.
_______________
(*) În versiunea ebraică cuvântul pe care în foloseşte Regele David este Hasid
(înapoi la pagina CHAIM VITAL – Sha’arei Kduşa – click)