(înapoi la pagina CHAIM VITAL – Sha’arei Kduşa – click)
A doua parte este împărțită în opt porți:
- Observaţii
- Observaţii ale înțelepților noștri, binecuvântată fie aminitirea lor, referitoare la disciplină
- Răsplata pentru aceia care respectă Tora și Miţvot
- Pedeapsa pentru cei care demonstrează trăsături rele de caracter
- Pedeapsa pentru cei care demonstrează trăsături de caracter interzise
- Pedeapsa pentru cei care încalcă Miţvot negative
- Răsplata pentru cei care respectă Miţvot pozitive
- Poarta pocăinței
A șasea Poartă
Pedeapsa pentru cei care încalcă poruncile (Miţvot) negative
Profanarea lui Dumnezeu este cea mai gravă încălcare, aşa cum au spus Înțelepții noștri, binecuvântată fie amintirea lor: „veţi fi curăţiţi de toate păcatele voastre înaintea Domnului.” (Yoma 86; Levitic 16:30). Dar pentru cel care are pe conștiință defăimarea lui Dumnezeu, nici pocăința nu o poate anula, nici Ziua Ispășirii nu o poate ierta și nici suferințele nu se șterg. Cele trei sunt doar suspendate, iar moartea le șterge, așa cum este scris: „nelegiuirea aceasta nu vi se va ierta până nu veţi muri”(Isaia 22:14).
Nida (legile referitoare la menstruație) constituie un păcat, care merită Karet-ul (כרת – pedeapsa divină prin moartea prematură). Cu toate acestea, în cartea Zohar se spune că „Există trei tipuri de oameni care îndepărtează Şhina afară din lume și împiedică sălăşluirea Celui Sfânt, binecuvântat fie El, în această lume, și atunci oamenii strigă în rugăciunile lor dar vocile nu le sunt auzite. Aceştia sunt: Cel care se întinde cu o femeie aflată la menstruaţie, întrucât nu există în lume o mai puternică impuritate decât cea a menstruației ”(Paraşa Şemot 3).
Se știe că Miţva din Șabat este mai mare decât toate Miţvot ale Torei. În timpul Șabat-ului, chiar și cei răi pot să se odihnească, întrucât focul iadului se stinge în această zi, în timp ce focul care îi arde pe cei care au profanat Șabat-ul nu se stinge niciodată. Iar înțelepții noștri, binecuvântată fie amintirea lor au spus: „Dacă Israel ar avea de ţinut două Șabat-uri în conformitate cu legile acestora, ei ar fi izbăviţi imediat” (Şabat 118). Mai mult, înțelepții noștri, binecuvântată fie amintirea lor, ne-au învățat că „Cel care respectă Șabat-ul conform legilor sale, chiar dacă practică idolatria ca Enoş, este iertat” (Şabat 118), pentru că se spune: „Ferice de omul care face lucrul acesta şi de fiul omului care rămâne statornic în el, păzind Șabat-ul, ca să nu-l pângărească, şi stăpânindu-şi mâna, ca să nu facă niciun rău!”(Isaia 56 :2). În plus, este scris că „«Dacă îţi vei opri piciorul în ziua Şabat-ului, ca să nu-ţi faci gusturile tale în ziua Mea cea sfântă, dacă Şabat-ul va fi desfătarea ta, ca să sfinţeşti pe Domnul, slăvindu-L, şi dacă-l vei cinsti, neurmând căile tale, neîndeletnicindu-te cu treburile tale şi nededându-te la flecării, atunci te vei putea desfăta în Domnul, şi Eu te voi sui pe înălţimile ţării, te voi face să te bucuri de moştenirea tatălui tău Iacov», căci gura Domnului a vorbit.” (Isaia 58: 13-14).
Se știe că grăsimea și sângele merită pedeapsa cu moartea, pentru că acestea fac sufletul inferior (Nefeş) abominabil. „Aceasta este o lege veşnică pentru urmaşii voştri, în toate locurile unde veţi locui. Cu niciun chip să nu mâncaţi nici grăsime, nici sânge”(Levitic 3:17)
Cel care folosește Numele Sfinte: Înțelepții noștri binecuvântată fie amintirea lor, au spus (Avot 1: 3) că cel care folosește Sfintele Nume (D’iştameş b’taga halaf – דאשתמש בתגא חלף) pentru scopuri lumești nu va avea nici o parte în lumea care vine, el sau fiii lui.
Cel care umilește un învăţat devotat nu va avea nicio parte în lumea care vine și nu va avea parte la învierea morților.
Risipirea sămânței (קרי לבטלה) este mai mult decât o crimă, întrucât cel care risipeşte sămânţă ucide un infinit de mare număr de descendenți. De aceea este scris în cartea Zohar (Paraşa Vayechi) că toate nelegiuirile pot fi iertate, cu excepția celei a risipirii sămânţei. Mai mult, un tânăr poate fi iertat pentru toate delictele, cu excepția acestuia, aşa cum Er și Onan, care aveau șapte ani, și au fost uciși de Dumnezeu, deși ei nu erau încă obligați să îndeplinească Miţvot. La fel se întâmplă cu Generația lui Noe, așa cum este scris, „Căci orice făptură îşi stricase calea pe pământ”(Geneza 6:12), și Dumnezeu a șters omul, animalul, păsările cerului și târâtoarele, chiar și trei lățimi de mână ale pământului au fost șterse. Potopul a fost un eveniment unic; nu s-a mai întâmplat niciodată și nu se va mai întâmpla niciodată și, mai mult decât atât, întrucât le fusese poruncită respectarea numai a șapte Miţvot.
Alimentele interzise: Se știe că alimentele interzise produc un Nefeş abominabil, aşa cum s-a scris: „Să nu vă spurcaţi (ale voastre Nefeşot – נפשותיכם) prin dobitoace, prin păsări, prin toate târâtoarele de pe pământ”(Levitic 20:25). Mai mult, cel care se abține de la alimentele interzise se numește Kaduş (קדוש), așa cum este scris: „Să nu vă faceţi necuraţi (ale voastre Nefeşot – נפשותיכם) prin ele, să nu vă spurcaţi prin ele... Căci Eu sunt Domnul, care v-am scos din ţara Egiptului … să fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt.” (Levitic 11: 43, 45). Și ar trebui să știi că Kduşa (קדושה – Sfințenia) duce la Ruah HaKodeş (רוח הקודש- divina inspirație).
Un jurământ, indiferent dacă este un jurământ fals sau un sperjur: Înțelepții noștri, binecuvântată fie amintirea lor, au spus că „Lumea întreagă s-a cutremurat când Cel Sfânt, binecuvântat fie El, a vorbit pe Muntele Sinai: «Nu vei folosi în deşert numele Domnului Dumnezeul tău»” (Şavuot 39). Se mai spune că se va: „Zgudui pământul din temelia lui, de i se clatină stâlpii” (Iov 9: 6), iar adâncul vrea să se ridice să acopere lumea etc. Înțelepții noștri, binecuvântată fie amintirea lor, au adăugat că „Un jurământ fals nu va fi iertat; iar în timp ce pentru toate fărădelegile numai păcătosul însuși este pedepsit, în caz de jurământ pedeapsa se extinde și asupra familiei păcătosului” (Şavuot 39), chiar dacă jurământul nu a fost unul fals. Înțelepții noștri, binecuvântată fie amintirea lor, au spus că cele șaizeci de mii de orașe pe care Împăratul Jannai le avea pe Muntele împărăţiei au fost distruse din cauza unui jurământ și ar fi fost distruse chiar dacă jurămintele au fost îndeplinite. S-a spus (Ketuvot 77) că atunci când Rav Ioşua Ben Levi a ajuns în cer Cel Sfânt, binecuvântat fie El, a spus: „Dacă a jurat vreodată şi şi-a anulat jurământul atunci trebuie să se întoarcă; dar dacă nu, nu trebuie să se întoarcă”; și s-a constatat nu numai că jurământul său nu a fost niciodată anulat dar că nici nu a jurat vreodată.
(înapoi la pagina CHAIM VITAL – Sha’arei Kduşa – click)