(înapoi la „Reîncarnarea – Călătoria Sufletului” – click)
Tunelul este următorul pas în experiența din preajma morții. Un tunel, sau așa cum îl văd alții – o poartă sau un pod, este o imagine simbolică a tranziției. Este o metaforă a unei stări de trecere, care demonstrează trecerea sufletului dintr-o stare de a fi în alta. Tunelul în sine este ceva ca o etapă intermediară care leagă două câmpuri foarte diferite ale realității. Există surse care vorbesc despre tunelul Machpeilah / locul de înmormântare al lui Adam, al lui Hava, al Patriarhilor și al majorităţii Matriarhilor, ca un astfel de spațiu liminal și de tranziție (Zohar 1, 127a). După ce sufletul trece din această lume, el străbate peștera Machpeilah în drum spre un tărâm superior al existenței.
(înapoi la „Reîncarnarea – Călătoria Sufletului” – click)