Înapoi la pagina CĂRŢI RAV DOVBER PINSON (link)
NUMELE DE PATRU LITERE ESTE ŞEM HAMEFURAŞ (Numele Explicit, (Rambam, Hilchot Yesodei HaTorah, 6: 2) cunoscut și sub numele de Şem haEţem (Numele Esenţial). În limba română acest nume este cunoscut ca Tetragrama.
În ebraică, în afara rugăciunii și a recitatului formal al Torei și Psalmilor (Tehilim), este cel mai adesea numit HaŞem (Numele). (Tosefot, Avoda Zara, 18a) În cadrul acestor contexte sacre formale, îl înlocuim verbal cu numele Adonai (Stăpânul Meu). În explorarea noastră îl numim frecvent HaVaYaH, pe care îl vom explica în scurt timp.
În vremurile Sfântului Templu, Kohen Gadol (Marele Preot) trebuia să păzească sfințenia și pronunțarea secretă a acestui Nume și să-l rostească o singură dată pe an de Yom Kipur, în timp ce stătea în veneraţie în Sfânta Sfintelor. Astăzi, în absența Sfântului Templu, acest nume nu este pronunțat, iar pronunția și articularea precisă a acestor patru litere, Yud–Hey–Vav–Hey, s-au pierdut de-a lungul secolelor de exil amar. Întrucât nu este pronunțat, este menționat sau înlocuit cu alți termeni, ca mai sus.
Este de fapt posibil ca acest nume să nu fi avut niciodată o pronunție vocală clară și să nu fi fost vocalizat ca un cuvânt normal. Este posibil să fi sunat mai degrabă ca o inspirație și expirație. Acest sunet întruchipează, într-un microcosmos, respirația perpetuă sau expansiunea și contracția întregii Creații, pe măsură ce „aleargă și se întoarce” către și de la Sursa sa. Astfel, Numele poate fi înțeles ca „respirația” Creatorului, întrucât expiră permanent toate fenomenele în ființă, creându-le din nou în fiece moment.
Acest nume format din patru litere este considerat cel mai sacru nume. În imaginea primilor cabaliști, acest nume este „copacul”, în timp ce toate celelalte nume sunt simple ramuri. (Sha’arei Orah)
SURSA TUTUROR LUMILOR
Rearanjarea literelor care produce cuvântul HaVaYaH înseamnă literalmente Haviyah (aducerea ființei în ființă).
Acest lucru este înțeles ca referindu-se la Ființa Supremă, care este Sursa și Substanța tuturor ființelor. Ființa Supremă nu depinde de nimic altceva ca să existe. Ea dă naștere tuturor manifestărilor trecute, prezente și viitoare, aducând astfel toate lucrurile în existență Yeş miAyin (ex nihilo – existenţă din non-existenţă).
O interpretare lingvistică a celor patru litere ale numelui în ordine corectă este după cum urmează. Ultimele trei litere ale Numelui, Hey–Vav–Hey creează cuvântul Hoveh (este). Rădăcina acestui verb înseamnă „a da ființă”. Prima literă a Tetragramei – Yud, servește drept prefix la ultimele trei litere, Hoveh. În acest fel, Yud modifică verbul pentru a reprezenta o activitate perpetuă.
Cu alte cuvinte, numele poate însemna „Ceea ce dă fiinţă permanent ființei create”.
DINCOLO DE TOATE LUMILE
Cele patru litere, Yud–Hey–Vav–Hey, atunci când sunt rearanjate, pot fi alcătuite cuvintele Hoyah (Hey–Yud–Hey – a fost sau trecut), Hoveh (Hey–Vav–Hey – este sau prezent) și, atunci când schimbi Vav cu o altă Yud (întrucât Vav este, într-un fel, o Yud alungită) poate fi creat cuvântul Yihiyeh (Yud–Hey–Yud–Hey – va fi sau viitor).
În acest fel, Numele reprezintă o totalitate a tuturor trecute, prezente și viitoare și simultan o transcendență completă a timpului. HaŞem este „Ființa Atemporală, Infinită”, „Veșnicul”.
Din cele 22 de litere din Alef-Bet, fiecare literă a Numelui are o valoare numerică mai mică decât oricare dintre celelalte 19 litere.
- Yud este 20 (Yud = 10, Vav = 6, Dalet = 4).
- Hey este 12 (Hei = 5, Alef = 1).
- Vav este 12 (Vav = 6, Vav = 6).
Toate celelalte litere au o valoare numerică mult mai mare în Gematria. De exemplu, Bet este 412 (Bet = 2, Yud = 10, Tav = 400). Gimel are 83 (Gimel = 3, Yud = 10, Mem = 40, Lamed = 30).
Numele HaVaYaH are astfel cea mai mică Gematria dintre toate Numele Divine. Așa cum am menționat, acest lucru indică faptul că, cu cât Numele este mai înalt, cu atât Gematria lui este mai mică și că cele mai înalte niveluri nu au deloc nume. (Vezi Gra, Sifra D’Ţniuta, p. 32b și Rebe, Kuntret Inyanei Şel Torah haChasidut, printre multe alte surse.) În acest sens, Infinitul nu ocupă spațiu, similar cu conceptul actual de gaură neagră, care are cantitatea de materie a întregului univers conținută într-un punct unic infinitesimal de mic. Din punct de vedere spiritual, acest lucru ilustrează și modul în care, pentru percepția noastră lumească, Ființa transcendentă este precum „neantul”, Ayin.
PĂtrunderea tuturor lumilor
Cele trei litere unice din numele din patru litere, Yud, Hey și Vav au valori numerice de 10, 5 și 6. Baza sistemului de cifre ebraic este 10. Printre numerele de la 1 la 10 (1 fiind o parte din 10), doar 5, 6 și 10 își păstrează identitatea atunci când sunt pătrate (Kduşa Levi, Şemot):
- 1 x 1 = 1
- 2 x 2 = 4
- 3 x 3 = 9
- 4 x 4 = 16
- 5 x 5 = 25
- 6 x 6 = 36
- 7 x 7 = 49
- 8 x 8 = 64
- 9 x 9 = 81
- 10 x 10 = 100
Acest fapt relevă faptul că, pe măsură ce Numele Yud–Hey–Vav–Hey coboară și pătrunde în lumea imanentă a „multiplicității”, inclusiv a celor 10 Sfirot ale creației, își păstrează încă identitatea și integritatea ca Etern, Nesfârşit, Transcendent. HaŞem este HaŞem chiar și în cele cinci „lumi” sau niveluri spirituale (inclusiv Adam Kadmon), cele șase calități emoționale și cele 10 Sfirot sau „trăsături de caracter”.
Oriunde ne găsim în viață, putem găsi prezența nealterată a Eternului.
PĂTRUNDEREA PROCESULUI REVELĂRII
Atunci când studiem și practicăm Tora, devenim o parte intrinsecă în procesul cosmic pentru revelarea Înțelepciunii divine. Literele numelui HaVaYaH joacă un rol în acest proces.
Litera cu care începe Tora este Bet, iar litera finală este Lamed. Acestea sunt singurele două litere dintre cele 22 de litere din Alef–Bet care pot forma cuvinte cu fiecare dintre cele trei litere unice ale Numelui HaVaYaH (Yud, Hey și Vav):
- Bet–Yud creează cuvântul Bi (în Mine).
- Bet–Hey creează cuvântul Bah (în Ea).
- Bet–Vav creează cuvântul Bo (în El).
- Lamed–Yud creează cuvântul Li (pentru mine).
- Lamed–Hey creează cuvântul Loh (pentru Ea.
- Lamed–Vav creează cuvântul Lo (pentru El).
Trebuie să îmbinăm studiul Torei cu o recunoaștere a prezenței lui HaŞem. Când facem acest lucru, începutul (Bet) al sesiunii noastre de studiu a Torei implică mersul „în interiorul” Divinului. Când suntem cufundați în Tora, suntem cufundați în „Eu”, „Eu-l” Divin. În „Ea”, Șhina și în „El”, Sfântul Transcendent.
La sfârșitul sesiunii noastre de studiu despre Tora, ieșim din lumea interioară a Torei și din intimitatea Divină în lumea exterioară pentru a dezvălui ceea ce am câștigat. Purtăm acele „litere” Divine către exterior pentru a sfinți lumea, precum și pentru a o invita să se alipească Creatorului. În acest proces de revelare, noi facem lumea „pentru Mine”, „pentru Ea”, „pentru El”. Lumea devine în mod conștient legată de HaŞem.
PĂTRUNDEREA PROCESULUI CREAŢIEI
Chiar dacă HaVaYaH este Sursa Transcendentă a tuturor ființelor, cele patru litere ale Numelui reflectă imanent întreaga structură a creației: cele patru lumi, patru vânturi, patru direcții și patru râuri, toate ducând înapoi la Unul.
În cele patru lumi sau patru etape descendente ale creației, cea mai înaltă etapă este cunoscută sub numele de Aţilut. Am discutat această lume în Poarta 18, dar pe scurt, lumea și perspectiva lui Aţilut sunt înțelese ca „cea mai apropiată” emanație de Lumina Infinită.
În această lume, „vasele” creației sunt încă complet unificate cu Lumina Unică. Este punctul inițial sau sămânța ființei create.
Toate formele încep în acest punct singular și, astfel, toate formele conțin un indiciu al prezenței sale. Acest punct corespunde celei mai mici, cele mai fundamentale litere – Yud în formă de sămânță. Astfel, vârful lui Yud poate fi găsit în toate celelalte litere ebraice. De fapt, în procesul de scriere, fiecare literă este începută cu litera Yud, iar de acolo se extinde și se formează forma literei individuale.
În „procesul de creație” divin prezentat la începutul lui Bereşit (Geneza), Yud a Numelui lui HaŞem corespunde primei propoziții în care a fost concepută toată creația. Aceasta este denumită „creația Cerurilor și a Pământului”. Este etapa imaginării produsului final ca „imagine de ansamblu”. Toate ingredientele Cerului și ale pământului sunt încă nedefinite, iar creația nu este încă văzută ca un proces de desfășurare pas cu pas.
Acesta este fulgerul inițial de inspirație în care „sfârșitul este încastrat la început”. (Sefer Yeţira) Acesta este mica sămânță infinitesimală sau punctul în care este cuprins un întreg univers. Yud în numele HaVaYaH corespunde astfel lui Aţilut și Sfira Hochma (înțelepciunea intuitivă).
Din această stare, fără conştienţa de sine, de la marginea „neantului”, a dorinței pure și a inspirației dezinhibate, vine începutul procesului creativ a „ceva”. Ordinea iese din „haos”. Aceasta este lumea și perspectiva lui Briya (creația), reprezentată de Hey superioară. În această lume, vasul începe să se separe subtil de Lumină. Forma ideală începe să apară în potențialitate, dar nimic nu este încă pe deplin un „ceva”. Universul este încă sub formă de gânduri sau cuvinte.
Cuvântul ebraic pentru „ceva” este același cu cel pentru „cuvânt”: D’var. Acest lucru este ilustrativ pentru procesul creativ dezvăluit în Tora: ceea ce începe ca un „cuvânt” la final se manifestă ca un „ceva”. Aceasta este călătoria de la D’var al Creatorului la D’var al Creației – de la Hey superioară la Hey inferioară ale Numelui.
Dar la etapa lui Hey superioară, suntem încă în tărâmul Gândirii divine.
Hey superioară este creuzetul, uterul, locul de gestație și transformare. Când Yud sau „sămânța” creației intră în Hey, începe să se extindă și să se contureze pentru a-și manifesta potențialul nelimitat ca entitate unică. Acest proces corespunde lui Sfira Bina („înțelegere”).
Această fază a creației este ca o etapă de organizare și stabilire a priorităților, în care masa amestecată de energie brută și substanță nedefinită, fără nicio formă sau funcție specială, începe să se unească într-un fel de cristalizare abstractă.
Această cristalizare embrionară îi va permite să apară mai târziu ca o formă organică.
Acest pas al procesului de devenire corespunde celei de-a doua propoziții din Bereşit unde „Pământul era pustiu și gol … dar apoi Duhul lui D-zeu se mişca pe deasupra apelor”.(Geneza 1:2) Dorința inițială de a crea este prezentă, iar ideea începe să prindă contur cu privire la modul în care va avea loc creația, dar nu există încă o manifestare tangibilă individualizată.
Următoarea etapă, care corespunde literei Vav a Numelui, este lumea și perspectiva lui Yeţira (Formarea). Acesta este locul în care „lucrurile” încep să prindă contur în anumite configurații. Vasele sunt din ce în ce mai pronunțate și mai puțin identificate cu Lumina. Vibrațiile subtile devin mai dense și mai compacte la „coborârea” lor pentru a deveni forme fizice. În consecință, Vasele încep să capteze suficientă substanță pentru a da naștere începuturilor unui anumit tip de conștiință de sine, sau sentiment de individualitate sau singurătate. Această mișcare „în jos” se reflectă în forma lui Vav, o linie.
Vav este înțeleasă ca o scară care leagă Cerurile și Pământul, legând inspirația de manifestare. Vav este a șasea literă din Alef Bet și, prin urmare, corespunde celor Șase Zile ale Creației și tuturor pronunțărilor de tip „Să fie …” din Bereşit. Toate aceste intonații creative care vibrează lumea, începând cu Lumina și încheind cu umanitatea, apar în timpul celor Șase Zile ale Creației. Litera Vav poate fi astfel înțeleasă ca acel canal sau conductă a procesului creativ, pe măsură ce evoluează de la inspirația pură fără formă în manifestarea sa supremă ca tine și cu mine.
Yud este inspirația intuitivă inițială a lui Hochma. Hey superioară este desenul planului divin, viziunea detaliată, adică Bina. Vav este adunarea și orchestrarea resurselor și energiilor necesare pentru a aduce viziunea finală în realitatea actuală. Oricât de detaliat ar putea fi un plan, fără instrumentele, consumabilele și personalul propriu-zis, casa nu va fi niciodată construită. Vav și lumea Yeţira corespund celor șase Sfirot emoționale: Hesed (bunătatea iubitoare), Gvura (puterea) care este cunoscută și sub numele de Din (judecata), Tiferet (armonia), Neţah (Victoria), Hod (supunerea) și Yesod (fundația) .
Etapa finală a acestui proces creativ se manifestă în Hey inferioară și în Lumea Asiya (a „acțiunii”). Asiya este tărâmul și perspectiva fizicalității, materialității, individualizării, liberului arbitru, a responsabilității și consecințelor. Asiya este lumea aparentei iluzii, în care Lumina este cea mai ascunsă sau obstrucționată. Dar dintr-o perspectivă mai proactivă, doar Asiya este locul unde, atât forma (vasul), cât și Substanța (Lumina) sunt capabile să revină împreună într-o relație reciprocă. Acest lucru se întâmplă printr-un angajament existențial între Creator și creație cunoscută sub numele de „legământ”.
Legământul este un mod de relație foarte evoluat, care depășește cu mult limitele obligației contractuale. Acest tip de relație integrală depinde de o profunzime de respect și receptivitate deținută de ambii parteneri. Acesta este în cele din urmă sensul și scopul vieții spirituale: de a ne instrui să răspundem „celuilalt” – care este cu adevărat doar Celălalt Unul Divin – cu sensibilitate, respect, veneraţie și iubire.
Lumea Asiya corespunde lui Hey inferioară a Numelui și lui Sfira Malhut (Împărăţia). Malhut este capătul de jos al „lanțului descendenței” spirituale. Este primitorul arhetipal, întrucât absoarbe toată energia care curge în jos în lume. Este ca o oglindă sau ca un vas gol, ca luna care primește toată lumina sa de la soare.
Deasupra întregii structuri de dezvoltare a lumilor și literelor se află Keter (Coroana). Keter este reprezentată de Kotzo Şel Yud (vârful literei Yud); este punctul în care Infinitul și cea mai timpurie apariție a ființei finite se unesc. Acest punct se află dincolo de lumea Aţilut și, prin urmare, nimic despre el nu poate fi definit sau descris. Această non-lume corespunde Focului Alb pe care apare Focul Negru al Textului Creației. Este liniștea de dinaintea sunetului, liniștea de sub suprafață, solul dinaintea sămânței, Pământul tuturor Ființelor.
ESENȚA MILEI
În timp ce Numele este în mod inerent legat de Totalitatea întregii Realități, ca mai sus, el este, totodată, legat în mod specific de aspectul Milostivirii și Compasiunii Divine. Înțelepții ne învață că inițial lumea a fost creată cu atributul lui Din (judecata strictă) prin Numele Divin Elokim, așa cum am explicat mai devreme. Din este denumită și „Legea naturală”, în care nu există loc pentru erori. De pildă, dacă atingi focul, vei fi ars. Numai îngerii ar putea supraviețui într-o astfel de lume, pentru că nu au voință liberă și, prin urmare, nu au capacitatea de a „rata semnul” și de a se abate de la Lege. Acesta este motivul pentru care prima versiune a creației s-a spulberat. Nu s-a putut susține, pentru că era prea rigidă în Din cea perfectă. În Legea obiectivă universală nu a existat niciun fel de marjă de libertate.
Lumea noastră actuală a fost creată după acea spargere și cu ajutorul atributului lui Tiferet (Mila sau Compasiunea). Tiferet s-a manifestat pe deplin în universul nostru prin Dăruirea Torei la Muntele Sinai. Acest eveniment s-a produs prin compasiunea inerentă Numelui HaVaYaH. În esență, această revelare a deschis spațiul pentru ca lumea să existe, întrucât Tora dezvăluie Iertarea și „a doua șansă”, adică Tşuva (revenirea) după ce a ratat reperul. Aşadar, această lume nu este numai despre evitarea căderii, ci despre a ne ridica din nou după cădere. Întrucât lumea noastră ne permite să facem greșeli și să le rectificăm prin Tşuva, ne permite, de asemenea, să învățăm și să creștem, să ne extindem, să îmbrățișăm și să fim îmbrățișați.
Întrucât HaVaYaH reprezintă Transcendența și Infinitul, acesta este și numele cel mai asociat cu miracole sau acte care par să sfideze legile mai mult sau mai puțin fixe ale naturii. Este, totodată, şi numele „personal” din Tora al Divinului, (Zohar 2, p, 96a) însemnând D-zeul lui Israel. Numele Elokim este mai generic și mai universal ca natură. Elokim creează Cerurile și Pământul, dar HaVaYaH este cel care „personal” ne scoate din Egipt.
Din nou, când citim HaVaYaH în rugăciune sau în recitarea Torei, noi îl pronunțăm ca Adonai. Această corelație va fi explorată în continuare în capitolul care tratează Numele Adonai.
HaVaYaH este Infinitul, Sursa Transcendentă, atemporală a miracolelor dincolo de desfășurarea naturală a realității.
În timp ce HaVaYaH este în mod inefabil dincolo de lume și înaintea ei, Numele pătrunde desfășurarea perpetuă a creării lumii.
Experimentăm calitatea acestui Nume atunci când venerăm Lumina Infinită, D-zeul lui Israel, Sursa Revelării.
Inefabil în reprezentarea sa scrisă, numele se pronunță ca ADO-NAI.
Înapoi la pagina CĂRŢI RAV DOVBER PINSON (link)