Înapoi la pagina IGROT-SCRISORI – (link)
23 aprilie 1957
Pentru înţeleptul Rabi, bătrânul grupului,
Am primit o scrisoare de la nepotul tău… în care a pus mai multe întrebări. Şi de vreme ce în mod normal răspund în general şi nu în mod specific, deşi îmi place ca întrebările să fie specifice şi nu generale, generalul conţine de fapt multe detalii.
Adică răspunsul este de obicei mai eficient pentru lucrul pe calea reală. Apoi, tocmai atunci când o persoană care solicită, are multe detalii, este posibil ca generalul să ilumineze în multe detalii, pe care le numim „multe Kelim (vase)”, aşa ca voi raspunde în general.
Se ştie că cea mai importantă este bucuria. Totuşi, trebuie să înţelegem semnificaţia bucuriei, aşa cum este scris: „Această bucurie, ce face?” De asemenea, de ce a fost lauda lucrării definită cu privire la bucurie, aşa cum este scris: „Pentru că tu ai făcut (munca)… cu bucurie”.
Putem înţelege semnificaţia bucuriei din chestiunile lumeşti (aşa cum a spus Baal HaSulam că le dă căile acestei lumi doar pentru a primi de la ei scrisori şi vase pentru nevoi spirituale).
Vedem că oamenii lucrează toată ziua, unii la lucru, alţii în comerţ şi ei aşteaptă toată ziua timpul când se pot întoarce acasă, unde au o mâncare bună şi se pot bucura de familiile lor.
Sau, unul care navighează pe mare şi suferă greutăţile locului de muncă şi mai este mult până să se poată întoarce acasă, iar când vede că se apropie întoarcerea spre casă, bucuria începe să-i umple inima. În acel moment dorinţa constantă de a-şi atinge scopul măreşte scopul. Adică, el simte că merită să facă toate eforturile doar pentru a putea să se întoarcă acasă şi să se bucure. În caz contrar, adică dacă nu ar munci, nu ar avea nimic de care să se bucure, deoarece casa ar fi complet goală şi nu ar putea să se bucure.
Rezultă că aici sunt două probleme:
- O masă bună sau cineva care vine din largul oceanului şi aduce o mulţime de bani;
- Dorinţa de a atinge obiectivul.
Putem spune că dacă am putea cântări plăcerea pe o scală, am putea spune că plăcerea mesei sau plăcerea celui care aduce bani din străinătate cântăreşte un kilogram şi dorinţa celui ce doreşte toată ziua să se întoarcă acasă şi să mănânce mâncarea poate creşte plăcerea în măsura în care plăcerea va cântări o sută de kilograme.
De asemenea, cine vrea să se întoarcă acasă cu banii pe care i-a făcut în străinătate, dorinţa măreşte plăcerea incomensurabil, iar plăcerea creşte numai după măsura dorinţei.
La rândul său, măsura dorinţei creşte în funcţie de măsura muncii. Adică, cel care munceşte din greu şi trudeşte, în măsura în care suferă, durerea însăşi îi aduce măsura dorinţei de a scăpa de suferinţă şi de a ajunge la destinaţie. Şi toată vitalitatea pe care o are în timp ce suferă este doar din viitor, deoarece simte că în curând se va putea întoarce acasă.
Se pare că, dacă o persoană are o masă bună sau o grămadă de bani, dar nu a muncit pentru ei, poate gusta doar primul nivel al plăcerii, adică un kilogram. Dar cel care a muncit şi a gemut primeşte plăcere de la al doilea nivel şi va putea să sporească plăcerea de o sută sau o mie de ori.
Am putea întreba: „Şi care este adevărul?”, adică dacă exista plăcere în mâncare şi în bani. Dacă el este fericit, ce diferenţă face dacă mâncarea şi banii sunt obiecte şi cum poate munca şi dorinţa să adauge plăcere?
Dar aşa cum am spus mai sus, posesiunile corporale şi posesiunile spirituale au o singură natură. Orice plăcere, fizică sau spirituală, se numeşte „lumină”. Şi avem o regulă despre lumini, pe care nu le obţinem. Adică, este imposibil să determinăm forma finală doar prin Kelim. Aceasta înseamnă că determinăm forma luminilor în funcţie de calitatea Kelim.
Şi, în ceea ce priveşte Kelim (vasele), se ştie că sunt considerate a fi dorinţa pentru ceva. Rezultă că, Kelim cresc lumina. Aceasta înseamnă că nu lumina este cea care trebuie să fie mare, ci Kelim trebuie să fie mai mari. Numai dacă cineva are multe Kelim, adică o dorinţă puternică, simte o mai mare plăcere în lumină.
Prin urmare, chiar şi în materia corporală, mâncarea şi banii nu determină măsura plăcerii, ci mai degrabă munca şi dorinţa determină măsura plăcerii.
Prin acestea vom înţelege semnificaţia bucuriei. Este obişnuit ca celui care începe cu lucrarea Creatorului să-i fie trimise gânduri străine în mijlocul Torei şi a rugăciunii. Acest lucru îl tulbură. Dar chinurile sunt doar în măsura în care acesta doreşte să fie scutit de ele şi să le alunge.
Şi cum se elimină aceste gânduri? Doar prin bucurie. Adică trebuie să fie încrezător că în cele din urmă va atinge scopul dorit, acela de a-L mulţumi pe Creatorul său şi de a servi Regele.
De asemenea, ar trebui să facem reprezentări, adică să ne imaginăm cât de bine şi cât de plăcut este să fii în umbra Regelui şi să priveşti plăcerea Domnului şi să vizitezi palatul Său. Este scris: „Creatorul se bucură de cei drepţi şi că eu voi atinge cu siguranţă acest grad”.
Ulterior, ar trebui să se uite la gândurile străine, care îi provoacă această pierdere de a nu putea fi printre locuitorii palatului Regelui, iar apoi el poate examina controlul de a da o bună răsplată celor drepţi şi de a se răzbuna pe cei răi, însemnând aprecierea luminii şi a întunericului.
Rezultă că, în măsura în care suferă de gânduri străine, el se bucură atunci când are gânduri bune. Şi dacă există un timp în care nu are gânduri străine, atunci este fericit. Şi într-o vreme de rătăcire el trebuie să primească vitalitate şi bucurie din viitor, ceea ce înseamnă că în cele din urmă Creatorul va avea milă şi se va apropia de el.
Rezultă că, prin gândurile străine, el măreşte masa, adică timpul când are gânduri bune şi poate să laude şi să-i mulţumească Creatorului pentru că îl aduce mai aproape de El acum.
Astfel, gândurile străine sunt în primul rând pentru a-i aduce bucurie – atunci când vine momentul în care îl poate servi pe Rege fără nici un defect. Şi prin acest canal de gânduri străine – prezentate în cărţi – o persoană trebuie să corecteze gândurile străine dacă vin la el în mijlocul lucrării.
Fie ca El să ne ajute să fim răsplătiţi cu servirea Creatorului cu bucurie şi cu o inimă bună.
Prietenul tău
Înapoi la pagina IGROT-SCRISORI – (link)