Scrisoarea nr.4

Înapoi la pagina IGROT-SCRISORI – (link)

10 Februarie, 1955

Prietenului meu….Te salut și toate cele bune,

Mă surprinzi …fiindcă a trecut ceva timp de când am primit de la tine ceva noutăți referitoare la sănătatea și puterea ta.

Cred că sunteți lipsiți de încredere și tărie și, în viziunea mea, din cauza gândurilor exterioare și a opiniilor pe care le absorbiți prin canalele atașate, găsite când ați ajuns într-un mediu care nu este de acord cu spiritul și calea noastră. Și, în cazul în care gândurile străine au fost pentru voi în „Nukva marelui adânc”, adică gândurile nu au avut nicio putere sau control, fiindcă voi le-ați anulat deja și le-ați aruncat sub picioarele voastre, fiindcă deja le puteți călca în picioare și puteți trece peste ele, adică, în corpurile voastre sunt încă gânduri străine dar, nu mai dețin controlul.

Acesta este înțelesul la Șabat, înseamnă că, deși Klipot (cojile) sunt prezente în lume și corectarea nu a fost completă, când „întunericul strălucește ca lumina” însă, locul gândurilor străine este în „Nukva marelui adânc”. Deci, ele nu se agață în niciun fel de om. Dar, când omul pleacă de sub o singură autoritate, la autoritatea mulțimii, adică atunci când scoate gândurile și lucrează sub autoritatea mulțimii, pentru ca mulțimea să se uite la ele și, dacă mai și inserăm gândurile oamenilor din autoritatea mulțimii în autoritatea unică, asta se cheamă deja „profanarea Șabatului. Asta înseamnă că noi dăm spațiu pentru trezirea acelor Klipot (coji) a căror putere a încetat, deși ele deja erau în „Nukva marelui adânc”, să iasă în gândurile noastre.

În acel moment, nu crezi că acele gânduri străine sunt mărturiile și erudiția oamenilor din afară, care este vlăstar al ticăloșiei (răutății) voastre și care, acum, sunt alipite adevărului, adică au adevăratul control, iar acum, concluziile pe care le trageti sunt prin adevăr și, în procent de 100% pură contemplare a gândurilor străine. Și de asemenea că, până acum, tot ceea ce ai făcut a fost doar datorită controlului insuficient pe care ar trebui să îl facă omul care vrea să meargă pe calea adevărului?

Și, de acum înainte, va trebui să mergeți pe calea care este obișnuită oamenilor care se comportă după curentele lumești, și rezultatele sunt destul de previzibile. Și cu toate că eu nu țin să vorbesc, cu atât mai puțin să scriu, despre această chestiune, o să-mi schimb calea, deși știu că va fi cu totul inutil, numai pentru scopul „eu mi-am salvat sufletul”.

Am avut o petrecere a pomilor în seara de Anul Nou (al pomilor) în luna Șvat, când lumea este condamnată fie la bici, fie la milă. Luna Șvat este a cincea lună din lunile iernii. Prin blestemele și înjurăturile pe care le auzim despre Tora și Mițvot (porunci) când ajungem la a cincea Bhina, care este Sfira Hod, noi trebuie să ne corectăm și să fim judecați favorabil, astfel ca durerea să se transforme în splendoare. În acel moment, biciul devine milă, extinzând toate cele cinci Bhinot (faze) de la Hesed la Hod, după cum e scris „Pentru că Eu am spus: Să fie construită o lume a milei”, fiindcă Lumina Hasadim este numită „deasupra rațiunii” și numai acolo se află binecuvântarea.

Din acest motiv, pe 15 al lunii Șvat, noi binecuvântăm fructele, după cum a spus Baal HaSulam, că toată deosebirea dintre Kdușa (sfinţenie) și Klipa (coajă) este în fructe: munca este răsplătită cu fructe dar, „un alt Dumnezeu este nefertil și nu dă roade”. De asemenea, a fi recompensat cu fructe este numai prin calitatea Hesed și omul este recompensat cu un pom roditor. „Pentru că omul este „pomul din câmp” adică, numai pe calea pe care noi am primit-o de la Baal HaSulam suntem recompensați cu fructe și asta se numește a fi „roditor și a te înmulți”. Prin fructe noi suntem întotdeauna în starea de tinerețe, adică să fii ca un băiat tânăr, să fii „încântător, tinere, în copilăria ta”.

Acesta este sensul la „Aceia a căror speranță este în Domnul, vor câstiga o nouă putere”, fiindcă numai asta se numește „ajutor de Sus”. Deci, când omul ajunge într-o stare în care sunt argumente pentru ambele direcții, omul nu poate alege adevărul. În acel moment el are nevoie numai de ajutor de Sus. Asta se numește „Aceia a căror speranță este în Domnul”, pentru că el are nevoie de mila cerurilor.

Fie ca Creatorul să ne dea mântuirea Lui în corporal și în spiritual,

Prietenul tău,

Baruh Șalom HaLevi Așlag

Înapoi la pagina IGROT-SCRISORI – (link)

error: Content is protected !!