înapoi la pagina CĂRŢI SEMION VINOKUR (link)
„Apoi Dumnezeu a zis: «Să dea pământul verdeaţă, iarbă cu sămânţă, pomi roditori, care să facă rod după soiul lor şi care să aibă în ei sămânţa lor pe pământ». Și așa a fost. Pământul a dat verdeaţă, iarbă cu sămânţă după soiul ei şi pomi care fac rod şi care îşi au sămânţa în ei, după soiul lor. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a treia.”
Am spus deja că după corectarea prin „apă” (Lumina Milei), „pământul” (dorința de a primi pentru sine) devine potrivit pentru a da roade, deoarece calitățile apei și ale pământului au lucrat împreună.
În sine, abundența apei este la fel de distructivă pentru viață precum pământul uscat. Caz elocvent, Noe și potopul.
Corectarea omului este construită tocmai pe combinația ideală a calităților altruiste și egoiste din sufletul său, „cerurile” și „pământul”, Creatorul și creatura.
Această corectare se numește mișcare de-a lungul „liniei de mijloc”. Să-ţi aminteși această definiție!
Natura ta egoistă înnăscută se numește „pământ” sau linia stângă.
Calitatea Creatorului, „apa”, dăruirea absolută este linia dreaptă.
Linia de mijloc este ceea ce trebuie să creezi pe cont propriu, combinând linia dreaptă cu cea stângă.
Adică trebuie să combini „apa” cu „pământul” într-un mod complementar, care să permită celor două calități să „rodească”.
Ar trebui să ceri ploaie și nu furtună, deoarece nu eşti încă în stare să dăruieşti precum Creatorul. Cu toate acestea, eşti pregătit să evoluezi treptat, începând cu corectarea dorințelor tale egoiste mai mici, așa cum este scris: „Pământul a dat verdeaţă, iarbă cu sămânţă după soiul ei”. Ulterior, apar dorinţe chiar mai grosiere, precum „pomi care fac rod şi care îşi au sămânţa în ei, după soiul lor”… până când ochii tăi se deschid complet către lumea minunată pe care Creatorul a pregătit-o pentru tine.
Ar trebui să „ceri ploaie”, pentru ca aceste două calități („apă” și „pământ”) să se unească în cele din urmă pentru a creşte „Pomul vieții” – o persoană spirituală care percepe întregul univers şi care există de-a pururi, fericită în toate lumile.
De-a pururi, pentru că te identifici cu un suflet veșnic, şi nu cu un corp trecător, și începi să-ţi echivalezi ființa cu sufletul, lăsându-i corpului adevăratul său rol, acela de a fi o cochilie efemeră care pur și simplu te însoțește. Această tranziție către identificarea ta cu sufletul mai curând, decât cu corpul, se petrece strict în plan interior, pe măsură ce dobândeşti treptat calitatea dăruirii, lucrând corect cu scrierile cabaliştilor.
înapoi la pagina CĂRŢI SEMION VINOKUR (link)