înapoi la pagina CĂRŢI SEMION VINOKUR (link)
„Nimrod a ordonat poporului său să pregătească în capitala sa, oraşul Ur al chaldeenilor, un cuptor pentru execuţia prin foc”.
„Moartea” este plecarea Luminii. „Moartea prin foc” este atunci când ți se dă atât de multă Lumină, atâta plăcere, încât nu poți să faci altceva decât să o primești pe toată pentru tine. Și când se întâmplă asta, rușinea te arde de viu. Nu este nimic mai groaznic decât asta.
Iată ce îl așteaptă pe Avram cel din tine. El este deja pe calea către Creator. El a trăit experienţa fericirii de a fi aproape de Lumină, trăind în armonie cu Legea iubirii și dăruirii, iar acum el este pus împotriva voinţei lui într-o situaţie care s-ar putea „să-l ardă de viu”.
Imaginează-ţi că ţi s-a dat tot ce ai putea visa: bani, un statut social important, putere și faimă, sănătate și chiar senzația că avansezi către o revelație spirituală. S-ar zice că este „o ofertă de nerefuzat”. Ești prins în lanţurile egoismului și ţi se dă timp să te gândești la ofertă – trei zile.
„Avram a fost ţinut în lanțuri trei zile, timp în care sclavii lui Nimrod au așezat lemne atât în exteriorul, cât și în interiorul cuptorului, pregătindu-l pentru execuție”.
Cele „trei zile” simbolizează cele trei linii. Se întâmplă atunci când eşti copleşit de îndoieli cu privire la alegerea pe care trebuie să o faci. Îndoielile sunt lanțurile care-l leagă pe Avram. În ceea ce privește alegerea pe care ar trebui să o faci, am spus deja că aceasta ar trebui să fie linia ta de mijloc, de asemenea, cunoscută ca fiind „credinţă mai presus de raţiune”.
În această parte a Midraș, o întâlnim pentru prima dată pe Amathla, mama lui Avram. Ea vine cu o rugăminte: „Nu vrei să te închini lui Nimrod măcar o singură dată?”, îi șoptește ea lui Avram, „și te va ierta, fiul meu drag”.
Ce este acest nivel din tine, numit „mama lui Avram”? Mama este nivelul de egoism care te hrănește. Un tată semnifică intenția de a dărui; o mamă semnifică egoismul tău. Nu ai părăsit casa „tatălui și mamei” tale (dorințele tale înnăscute), motiv pentru care mama ta te poate aborda.
Așa cum am mai spus, eşti vizitat de îndoieli, la fel de dragi şi naturale precum o mamă, care de obicei reuşeau să te convingă. Aceasta este încercarea finală înainte de saltul pe care-l vei face la următorul nivel spiritual. „Nu vrei să te închini lui Nimrod măcar o singură dată?” „Ia ceea ce vrea să-ţi ofere, măcar o singură dată.” A lua înseamnă aici a primi plăcere pentru propriul tău interes, fără a ţine seama de nimeni altcineva.
Avram refuză și, astfel, se rupe de nivelul anterior, o dată pentru totdeauna. Avram cel din tine dovedește că nu are nicio legătură cu tatăl său (fosta ideologie) sau cu mama sa (nivelul anterior al egoismului).
Această desprindere înseamnă începutul mişcării rapide a egoismului tău către momentul din viaţă când aude ordinul: „Ieşi din ţara ta, din rudenia ta şi din casa tatălui tău şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta.”
„Și atunci sclavii lui Nimrod au pus foc la grămada de lemne la ambele capete.” Sclavii lui Nimrod sunt acele dorințe care îţi servesc egoismul. Cine te poate salva din această situație? Eşti slab, în timp ce dorințele ce-l servesc pe Nimrod sunt puternice. Nu le poți rezista! Eşti pe punctul de a te prăbuşi şi a „arde de viu” (de rușine, aşa cum am spus). Așa că te rogi, realmente te rogi, din străfundul inimii tale. Și atunci e momentul când Creatorul îţi răspunde.
„Creatorul a răspuns: «Nimeni ca mine nu este în ceruri, și nimeni precum Avram nu este pe pământ. Eu mă voi coborî pentru a-l scăpa de foc!» Și Creatorul Însuși a vrut ca flăcările să nu-i facă rău lui Avram.”
Doar Forța Superioară te poate sălta de la un nivel la altul. Când nu mai ai nici o speranță, atunci când mintea ta nu-ţi mai este de folos, te vei hotărî să mergi în credință mai presus de raţiune (raţiunea fiind robul credincios al egoismului), adică te vei ridica deasupra ei.
Atunci se întâmplă un „miracol” („miracol” din punctul de vedere al egoismului, dar în deplină concordanţă cu sufletul), când Creatorul însuși te trage de la un nivel la un altul. Cu alte cuvinte începi să te identifici pe deplin cu Bina, partea Creatorului din tine. Te ridici „deasupra pământului” – de la Malhut, deasupra egoismului. Iar „focul” nu te mai poate atinge.
„Lemnele s-au transformat în ramuri minunate, pline de rod.” Vei arde de rușine dacă folosești Lumina împlinirii de dragul propriei tale plăceri. Cu toate acestea, dacă o foloseşti pentru a dărui, „lemnul” pe care ar trebui să-l arzi se va transforma în ramuri pline de fructe pe care le poţi mânca, să te umpli de ele și astfel să avansezi.
„Și Avram a ieșit nevătămat cu toate privirile aţintite la el, iar mulțimea a fost uluită.” „Cum de mai trăiești?”, întrebă Nimrod tremurând de frică.
„Dumnezeu, cel care a făcut cerurile și pământul, și pe care l-ai batjocorit, m-a salvat de la moarte”.
Cu alte cuvinte, Avram cel din tine le-a arătat tuturor că te poţi ridica deasupra dorinței egoiste. Mai mult decât atât, aceasta este singura cale de te elibera de natura meschină care te guvernează. Poţi să scapi de această dominaţie și atunci nimeni nu va mai avea putere asupra ta.
Mulțimea de oameni (toate dorințele tale egoiste) vede acum că este posibil, căci și ea există la nivelul lui Nimrod. Mulțimea înțelege că era sub dominaţia egoismului, dar nu vedea nici un fel de scăpare. Și acum Avram îi arată că există o cale.
„Copleșit și înspăimântat, regele a îngenunchiat înaintea lui Avram. Toți miniștrii au făcut la fel. „Nu vă plecați înaintea mea”, a spus Avram, „ci închinați-vă înaintea lui Dumnezeu cel viu, Creatorul Universului”.
Cu alte cuvinte, calitatea pe care o dobândeşti nu-ţi permite să te mândrești, deoarece acum înțelegi de unde vine mântuirea ta și îi îndrepţi pe toți, către această sursă de viață, către Creator, către calitatea dăruirii, către Lumina ce este dezvăluită în tine. Acesta este ceea ce poartă numele de „Dumnezeu cel viu”.
Midraș continuă să spună că, după toate aceste evenimente, Terah și familia sa s-au stabilit la Haran.
înapoi la pagina CĂRŢI SEMION VINOKUR (link)