inapoi la CUPRINS link
Haideţi să începem această secţiune cu o mică fantezie: eşti într-un spaţiu întunecat, într-un vid complet. Nu poţi vedea nimic; nu poţi auzi nimic, nu sunt mirosuri, nu există arome, nu poţi atinge nimic în jurul tău. Acum, imaginează-ţi că te găseşti în starea aceasta de atât de mult timp încât ai uitat că vreodată ai avut simţuri prin care ai putut simţi asemenea lucruri. Eventual, chiar ai uitat că asemenea senzaţii pot exista.
Dintr-o dată, apare o aromă slabă. Creşte, te învăluie, dar nu o poţi localiza. Apoi apar mai multe miresme, unele mai puternice, unele mai slabe, unele dulci, altele amare. Folosindu-le, îţi poţi găsi acum drumul în lume. Arome diferite vin din locuri diferite şiţi poţi găsi drumul, urmărindu-le.
Apoi, fără vreo atenţionare, apar sunete care te înconjoară; unele sub forma de muzică, altele ca şi cuvinte, unele sunt simple zgomote. Sunetele asigură o orientare suplimentară în acel spaţiu. Acum poţi măsura distanţe, direcţii; poţi ghici sursa mirosurilor şi a sunetelor pe care le primeşti. Acesta nu mai este doar un spaţiu în care te afli; este o lume întreagă de sunete şi miresme.
După un timp, apare o nouă revelaţie atunci când ceva te atinge. Puţin după aceea, descoperi mai multe lucruri pe care le poţi atinge. Unele sunt reci, altele calde, unele sunt uscate, altele sunt umede. Unele sunt dure, altele sunt moi; pentru unele nu te poţi decide ce sunt. Descoperi că, dacă pui unele obiecte în gură, ele au gusturi distincte.
Până acum trăieşti într-o lume plină de sunete, mirosuri, senzaţii şi arome. Poţi atinge obiectele din lumea ta şi poţi studia mediul tău înconjurător. Aşa arată lumea celor orbi din naştere. Dacă ai fi în locul lor crezi că ai avea nevoie de simţul văzului? Ai şti vreodată că nu ai acest simţ? Niciodată, dacă cineva nu ţi-ar spune despre el, sau dacă nu l-ai avut vreodată.
Acelaşi lucru este valabil şi pentru cel de-al şaselea simţ. Fără cărţile de Cabala, nu am fi ştiut niciodată că am avut, cândva, acest simţ. Chiar dacă nu ne amintim acest simţ, cu toţii l-am avut înaintea spargerii lui Adam ha Rishon, din care suntem toţi părţi.
Cel de-al şaselea simţ acţionează aproape la fel ca celelalte cinci simţuri. Singura diferenţă este că, cel de-al şaselea simţ nu-ţi este dat de la natură; noi trebuie să-l cultivăm şi să-l dezvoltăm. De fapt, numele “al şaselea simţ” este un pic greşit, pentru că noi, de fapt, nu dezvoltăm un alt simţ; noi dezvoltăm o intenţie, o nouă apropiere de percepţia realităţii.
În timp ce ne dezvoltăm această intenţie, studiem Formele Creatorului, Formele de Dăruire, opuse egoismului nostru. De aceea, al şaselea simţ nu ne este dat de Natură; este opus nouă.
Construind intenţia asupra oricărei dorinţe pe care o simţim este ceea ce ne face conştienţi de cine suntem, de cine este Creatorul şi dacă vrem, sau nu, să fim ca El. Doar dacă avem două opţiuni în faţa noastră putem face o alegere adevărată. De aceea, Creatorul nu ne forţează să fim altruişti ca El, dar ne arată cine suntem, cine este El şi ne lasă pe noi să facem libera noastră alegere. Odată ce am făcut alegerea, devenim oamenii care vrem să
fim: asemeni Creatorului sau nu. De ce atunci, numim intenţia de a dărui “al şaselea simţ”? Răspunsul este simplu: având aceeaşi intenţie ca şi Creatorul, devenim asemeni Lui. Aceasta înseamnă că, nu avem numai aceeaşi intenţie, dar, pentru că am dezvoltat echivalenţa de formă cu El, vedem şi percepem lucruri pe care nu le-am putea percepe altfel. De fapt, începem să vedem prin ochii Lui!
inapoi la CUPRINS link