Înapoi la pagina SHAMATI (am auzit) – (link)
Am auzit
„După multă vreme împăratul Egiptului a murit; şi copiii lui Israel gemeau încă din pricina robiei şi scoteau strigăte deznădăjduite. Strigătele acestea, pe care li le smulgea robia, sau suit până la Dumnezeu. Dumnezeu a auzit gemetele lor.“ (Exodul, 2, 23, 24). Aceasta înseamnă că ei au suferit atât de mult, încât nu au mai putut îndura nimic în plus. Şi s-au rugat atât de mult, încât „strigătele lor s-a suit până la Dumnezeu“.
Pe de altă parte, putem vedea că ei au zis: „Cum de nu … când şedeam lângă oalele noastre cu carne, când mâncam pâine de ne săturam.“ Şi, de asemenea, ei au spus: „Ne aducem aminte de peştii pe care-i mâncam în Egipt şi care nu ne costau nimic, de castraveţi, de pepeni, de praz, de ceapă şi de usturoi.“
Adevărul este că ei au fost foarte ataşaţi de munca din Egipt. Acesta este sensul versetului: „Ci s-au amestecat cu neamurile şi au învăţat faptele lor.“ Prin urmare, dacă poporul Israel se află sub dominaţia unei alte naţiuni, acea naţiune îl controlează şi el nu se poate elibera de această influenţă străină. Astfel, ei au găsit suficientă aromă în această muncă şi nu doresc să fie eliberaţi din robie.
Deci, ce a făcut Creatorul? „Împăratul Egiptului a murit“, ceea ce înseamnă că au pierdut starea de sclavie. În această situaţie ei nu au mai putut munci şi au înţeles că dacă nu există perfecţiune în Mochin, servitutea lor nu este completă. De aceea „copiii lui Israel gemeau încă din pricina robiei“. Aceasta înseamnă că munca nu le aducea nicio satisfacţie, adică nu le oferea vitalitate.
Expresia: „împăratul Egiptului a murit“ se referă la faptul că toată dominaţia Egiptului, care a constat în asigurarea hranei şi a mijloacelor de trai, a dispărut. Acesta este motivul pentru care au avut loc pentru rugăciune, şi imediat au fost salvaţi. Mai târziu, când au intrat în deşert şi au ajuns la o stare de Katnut (micime), au tânjit după robia în care erau înainte de moartea împăratului Egiptului.
Înapoi la pagina SHAMATI (am auzit) – (link)