Înapoi la pagina SHAMATI (am auzit) – (link)
Am auzit în a şaptea zi de Paşte, 20 aprilie 1949, Tel Aviv
Toate piedicile şi întârzierile care apar înaintea ochilor noştri sunt doar forme de apropiere, prin care Creatorul vrea să ne aducă mai aproape. Iar toate aceste piedici ne aduc mai aproape, din moment ce fără ele nu am avea posibilitatea de a ne apropia de Creator. Aceasta se datorează faptului că din perspectiva naturii noastre nu există o mare deosebire, din moment ce suntem făcuţi din materie pură. Însă Creatorul este mai presus de toate. Doar atunci când începe să se apropie de Creator omul simte prăpastia care îi separă. Şi orice obstacol pe care îl depăşeşte îl aduce mai aproape de cale.
Aceasta se datorează faptului că omul îşi creează obişnuinţa de a se deplasa pe o linie care se îndepărtează tot mai mult. Prin urmare, chiar dacă simte că este îndepărtat, asta nu induce nicio schimbare în proces, din moment ce ştie dinainte că se deplasează pe o linie care se îndepărtează. Este astfel pentru că, într-adevăr, nu sunt suficiente cuvinte pentru a descrie distanţa dintre noi şi Creator. De aceea, de fiecare dată când omul simte că distanţa este mai mare decât a crezut, aceasta nu îl opreşte.
Înapoi la pagina SHAMATI (am auzit) – (link)