(înapoi la Cartea URMEAZĂ-ŢI INIMA – click)
Auzul reprezintă credinţa pentru că urechea aude ceea ce inima crede. Vederea se numeşte ştiinţă, cunoaştere, raţiune, pentru că omul nu trebuie să creadă cele ce i se spune, ci doar ceea ce vede cu ochii săi. Cât timp nu e dotat din ceruri cu proprietatea de fi altruist, în locul celei a fi egoist, omul nu poate vedea adevărul – adevărat, pentru că tot ceea ce cunoaşte, este datorat experienţei simţurilor corporale, egoiste iar acest fapt va îngreuna şi mai mult eliberarea sa de ego.
De aceea, la începutul călătoriei spirituale, omul trebuie să se împotrivească pur şi simplu ego-ului, încrezându-se în drumul său, spre atingerea sublimului, prin ceeace se numeşte „Credinţă deasupra raţiunii”.
(înapoi la Cartea URMEAZĂ-ŢI INIMA – click)