DORUL CELUI CARE „ÎMBRACĂ” ŞI DORINŢA CELUI „ÎMBRĂCAT”

(înapoi la Cartea URMEAZĂ-ŢI INIMA – click)

Paralelismul între dorul celui care “îmbracă” şi dorinţa celui “îmbrăcat” – echivalarea dorinţelor

“Nu există nimic în afară de El”: tot ceea ce se întamplă este exact ceea ce doreşte Creatorul – toate creaturile îndeplinesc exact voinţa Sa. Creaturile se deosebesc între ele prin faptul că unii, cei dotaţi execută de voie voinţa Creatorului. Adică prin raţiunea lor proprie – MiDa’atam. Sentimentul conexiunii Creaturii cu Creatorul este posibil doar prin crearea şi existenţa identităţii dintre aceştia: cel „care îmbracă” şi cel „îmbrăcat”, adică „echivalarea dorinţelor” – Hiştavut haReţonot. Posibilitatea de a avea Lumina depinde de exploatarea tuturor şanselor oferite de Sus. Rav Yehuda Aşlag a spus că situaţia noastră se aseamănă cu aceea a prinţului adus de rege într-un castel plin de comori, dar lipsit de lumină, astfel încât prinţul nu vede nimic din bogăţiile aflate în jurul său. Tot ce trebuie să facă prinţul, este doar să aprindă din proprie initiativa lumânarea trimisă de Sus.

(înapoi la Cartea URMEAZĂ-ŢI INIMA – click)

error: Content is protected !!